18,953 matches
-
și funcționarea normală a minelor, creșterea producției de cărbune, preîntâmpinarea și împiedecarea propagandei subversive, tulburărilor și a eventualelor mișcări muncitorești. La 17 februarie 1941 a fost semnat înaltul Decret nr.335, care legiferează introducerea „STĂRII DE NECESITATE” în toate exploatările miniere aparținătoare S.A.R. - Petroșani și Societății Lonea (mina a statului român), prin care întregul personal de conducere și de execuție au fost mobilizate la locul de muncă și silite să lucreze după normele disciplinei militare. În baza acestui Decret, pentru supravegherea
PETRILA ( PARTEA A TREIA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359975_a_361304]
-
S.A.R. - Petroșani și Societății Lonea (mina a statului român), prin care întregul personal de conducere și de execuție au fost mobilizate la locul de muncă și silite să lucreze după normele disciplinei militare. În baza acestui Decret, pentru supravegherea întreprinderilor miniere din Valea Jiului a fost înființat „COMANDAMENTUL MILITAR AL REGIUNII MINIERE PETROSANI”, organizat pe două sectoare, astfel: Sectorul I - avea în subordine și supraveghere minele: Petrila, Lonea, Preparația Petrila și Atelierele Centrale Petroșani (ACP) - Comandantul secției a fost numit lt. col
PETRILA ( PARTEA A TREIA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359975_a_361304]
-
care întregul personal de conducere și de execuție au fost mobilizate la locul de muncă și silite să lucreze după normele disciplinei militare. În baza acestui Decret, pentru supravegherea întreprinderilor miniere din Valea Jiului a fost înființat „COMANDAMENTUL MILITAR AL REGIUNII MINIERE PETROSANI”, organizat pe două sectoare, astfel: Sectorul I - avea în subordine și supraveghere minele: Petrila, Lonea, Preparația Petrila și Atelierele Centrale Petroșani (ACP) - Comandantul secției a fost numit lt. col Lotoroșan Nicolae, care avea la dispoziție compania mobilă de jandarmi
PETRILA ( PARTEA A TREIA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359975_a_361304]
-
a întreprinderii. Pentru a sensibiliza muncitorii, Ordinul Ministrului de Interne a fost citit câteva zile în sir la apelul făcut la intrarea în șut. Comandamentul Corpului 7 armată Sibiu, prin ordinul nr. 30658, pune la dispoziția Comandamentului Militar al Regiunii Miniere Petroșani pentru menținerea ordinei și disciplinei și paza obiectivelor miniere noi forțe, subunități din componența Regimentului 64 infanterie Orăștie și Regimentul 18 infanterie Tudor Vladimirescu Gorj, Târgu Jiu. În același scop, pentru buna funcționare a măsurilor stabilite pe linia asigurării
PETRILA ( PARTEA A TREIA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359975_a_361304]
-
a fost citit câteva zile în sir la apelul făcut la intrarea în șut. Comandamentul Corpului 7 armată Sibiu, prin ordinul nr. 30658, pune la dispoziția Comandamentului Militar al Regiunii Miniere Petroșani pentru menținerea ordinei și disciplinei și paza obiectivelor miniere noi forțe, subunități din componența Regimentului 64 infanterie Orăștie și Regimentul 18 infanterie Tudor Vladimirescu Gorj, Târgu Jiu. În același scop, pentru buna funcționare a măsurilor stabilite pe linia asigurării pazei interne în regiunea Hunedoara și Regiunea Minieră Petroșani, Comandantul
PETRILA ( PARTEA A TREIA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359975_a_361304]
-
paza obiectivelor miniere noi forțe, subunități din componența Regimentului 64 infanterie Orăștie și Regimentul 18 infanterie Tudor Vladimirescu Gorj, Târgu Jiu. În același scop, pentru buna funcționare a măsurilor stabilite pe linia asigurării pazei interne în regiunea Hunedoara și Regiunea Minieră Petroșani, Comandantul Armatei Române ordonă la 14 august constituirea „DETAȘAMENTULUI DE JANDARMI PETROȘANI" la comanda căruia a fost numit colonelul Ionescu Sergiu. La data de 26 octombrie 1943 S.A.R - Petroșani primește Ordinul nr.161755 în care se preciza că
PETRILA ( PARTEA A TREIA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359975_a_361304]
-
în conformitate cu Instrucțiunile nr.62200/1943 ale Marelui Stat Major, toate întreprinderile militarizate care au gărzi militare urmează să-șiorganizeze din personalul mobilizat la locul de muncă gărzi proprii, care să asigure paza internă,1ucru neagreat însă de către Comandamentul militar al Regiunii Miniere Petroșani, care dorea menținerea gărzilor militare și înlocuirea acestora eventual în mod treptat cu pază internă. În baza ordinului nr.55953 din 2 iulie 1944 emis de Marele Stat Major, Cercul Teritorial Brașov mobilizează pentru concentrare în ziua de 6
PETRILA ( PARTEA A TREIA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359975_a_361304]
-
Ordinul nr.10614491 din 25 noiembrie 1944, Marele Stat Major al Armatei anulează toate ordinele de mobilizare la locul de muncă a muncitorilor din cadrul S.A.R. - Petroșani și Societatea Lonea. În perioada 15 februarie - 15 martie 1945, Comandamentul Militar al Regiunii Miniere Petroșani, a concediat din diferite motive, conform delegării date de Comandamentului 7 Teritorial cu ordinul 174411/1944 - 547 muncitori dintre care 387 cetățeni de etnie germană, ridicați de comisia militară sovietică sosită la Petroșani pentru a fi deportați în Rusia
PETRILA ( PARTEA A TREIA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359975_a_361304]
-
minerale. Obligațiile lui includ desprinderea rocilor, săparea de tuneluri și lucrul în subteran, perforarea cărbunelui, scoaterea acestuia și asigurarea pereților minei și ai tunelurilor, mânuirea echipamentelor și instalațiilor, a instalațiilor de ridicare și de transport, manipularea de cărucioare, de echipament minier și de locomotive, întreținerea utilajelor de minerit, construcția și întreținerea instalațiilor de pază contra incendiilor, izolarea pereților și a barierelor, executarea de operațiuni de pușcare în mină, precum și alte munci auxiliare. „ Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
Începuturile exploatării sistematice, cu mijloace rudimentare, a cărbunelui din Valea Jiului se regăsesc în anul 1840 când frații Hoffman și Carol Mederspach, proprietari austrieci de mine din Rusca Montană, atrași de bogatele zăcăminte carbonifere au pus bazele viitoarelor exploatări și întreprinderi miniere, continuând să cumpere de la proprietari și țărani eliberați un număr mare de posesiuni miniere. Exploatarea zăcămintelor carbonifere a continuat de-a lungul anilor, dezvoltând o zonă mono industrială, activitatea economică preponderentă fiind aceea de exploatare și prelucrare a cărbunelui. Jiului
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
1840 când frații Hoffman și Carol Mederspach, proprietari austrieci de mine din Rusca Montană, atrași de bogatele zăcăminte carbonifere au pus bazele viitoarelor exploatări și întreprinderi miniere, continuând să cumpere de la proprietari și țărani eliberați un număr mare de posesiuni miniere. Exploatarea zăcămintelor carbonifere a continuat de-a lungul anilor, dezvoltând o zonă mono industrială, activitatea economică preponderentă fiind aceea de exploatare și prelucrare a cărbunelui. Jiului s-au ivit la milioane de ani după cataclismele și dezastrele geologice ale Miocenului
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
măreție s-au petrecut două fapte capitale: cu milioane de ani în urmă s-au frământat munții și s-au ivit cărbunii, iar în ultimul secol s-au frământat oamenii și a apărut o nouă clasă socială, cea a muncitorilor minieri. Scoaterea cărbunilor din adâncul pământului necesită multe brațe de muncă, care nu se puteau asigura din Valea Jiului. Nevoia de muncitori deschide „Târgul de oameni”, care declanșează un puternic val al migrației către țara cărbunelui. După deschiderea primei mine la Petrila
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
Erz și Mansfield din Germania. Unde și cum s-a născut expresia de „NOROC BUN" nu se cunoaște cu exactitate, iar ceea ce se știe sunt în parte doar presupuneri. Urme scrise sunt puține și nu fac referiri stricte la salutul minier. La început, expresia Noroc bun a fost folosit la botezarea unor filoane aurifere sau explorări miniere. Pe pământul românesc, mineritul se practică încă din vremea daco-romanilor, când centrul miner aurifer era în munții Apuseni la Ampelum, regăsit mai târziu sub
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
se cunoaște cu exactitate, iar ceea ce se știe sunt în parte doar presupuneri. Urme scrise sunt puține și nu fac referiri stricte la salutul minier. La început, expresia Noroc bun a fost folosit la botezarea unor filoane aurifere sau explorări miniere. Pe pământul românesc, mineritul se practică încă din vremea daco-romanilor, când centrul miner aurifer era în munții Apuseni la Ampelum, regăsit mai târziu sub ruinele sale de la Zlatna și renăscut odată cu venirea descălecătorilor unguri și al coloniștilor sași (hospitas), sub
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
EP SVORVEQVE - ET SVORVEQVE OMNIUM V.I.M.P. - OMNIUM V (atum) L (berie) Inscripția de pe piatra de altar descoperită la Ampelum este dovada că rădăcina salutului mineresc „NOROC BUN", regăsită în poezii, cântece, ode și rugăciuni adresate la „FORTUNA SALUTARIS", pentru binecuvântări miniere s-ar trage din mineritul de minereuri. Migrațiile furtunoase ale popoarelor au obligat retragerea romanilor, care au lăsat ca moștenire germanilor exploatările miniere din regiunea Rinului, din munții Taurus și Erz. Este probabil că aici să fi avut loc transformarea
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
salutului mineresc „NOROC BUN", regăsită în poezii, cântece, ode și rugăciuni adresate la „FORTUNA SALUTARIS", pentru binecuvântări miniere s-ar trage din mineritul de minereuri. Migrațiile furtunoase ale popoarelor au obligat retragerea romanilor, care au lăsat ca moștenire germanilor exploatările miniere din regiunea Rinului, din munții Taurus și Erz. Este probabil că aici să fi avut loc transformarea salutului roman „Fortuna Salutaris" în germana „GLÜCK AUF" (Noroc bun), salut care a fost preluat și împământenit și în mineritul românesc prin colonizarea
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
Taurus și Erz. Este probabil că aici să fi avut loc transformarea salutului roman „Fortuna Salutaris" în germana „GLÜCK AUF" (Noroc bun), salut care a fost preluat și împământenit și în mineritul românesc prin colonizarea minerilor aduși tocmai din regiunile miniere ale Germaniei- Köln, Eiberenfel sau Mainz. În „De Re metalica" de Georgius Agricola din 1556 nu se regăsește cuvântul de Gluck Auf, ceea ce face să credem că salutul minier în forma actuală a apărut mal târziu. Înainte de a afla perioada
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
și în mineritul românesc prin colonizarea minerilor aduși tocmai din regiunile miniere ale Germaniei- Köln, Eiberenfel sau Mainz. În „De Re metalica" de Georgius Agricola din 1556 nu se regăsește cuvântul de Gluck Auf, ceea ce face să credem că salutul minier în forma actuală a apărut mal târziu. Înainte de a afla perioada dată de proveniența salutului „Glück Auf" (Noroc bun) să vedem ce reprezintă acest salut, să găsim definiția concretă a acestuia. Cercetătorii și istoricii minieri germani Kunis R și Br
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
face să credem că salutul minier în forma actuală a apărut mal târziu. Înainte de a afla perioada dată de proveniența salutului „Glück Auf" (Noroc bun) să vedem ce reprezintă acest salut, să găsim definiția concretă a acestuia. Cercetătorii și istoricii minieri germani Kunis R și Br. Karl Kutzsche, în revistele de specialitate: Unsere Heimat Heft nr.l2/1977 și Die Neue Berg-bautechnic nr.11/1990,precum și prof. Dr. Mircea Baron de la Universitatea Tehnică Petroșani oferă date importante în legătură cu acest subiect. După
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
METTALURGIA ARGENTARIA. De la mineritul minei de argint ... În anul 1680 „NOROC BUN” apare și ca denumire de mină în Erz, iar în 1680 expresia de „NOROC BUN” își găsește folosire ca salut mineresc în Turingia. În anul 1769, în bazinul minier Poberschau o galerie de mină și uzina de cupru ce se afla în clădirea Kalsseite’83 au fost botezate „GLÜCK AUF” (noroc bun) și „JUNGER MORGENSTERN” (Luceafărul tânăr), iar în 1781 un filon bogat în minereuri a primit numele după
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
depindea de noroc, metalurgiștii, petroliștii, fierarii au preluat și folosit salutul „Noroc Bun” devenit cu timpul un salut general, aducător de noroc, devenit valabil chiar și ca salut vânătoresc. În încheierea comunicării sale cu titlul: „A bányászköszöntés története” (Istoricul salutului minier), publicat în revista Bányászati és Kohászati Lap din 1902, istoricul Téglás Gábor sublinia: „Interesanta inscripție săpată în piatra de altar descoperită la Zlatna, cu inscripția prezentată, reprezintă o descoperire norocoasă pentru istoria primară a mineritului românesc, istorie care merită continuată
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
altar descoperită la Zlatna, cu inscripția prezentată, reprezintă o descoperire norocoasă pentru istoria primară a mineritului românesc, istorie care merită continuată și mereu îmbogățită”, îndemnând generațiile următoare: „ să nu lase nimic să se nimicească din dezinteres, în detrimentul desăvârșit al istoriei miniere, care are și așa multe goluri ce cu greu mai pot fi completate”. ************************************** Acum, când Mina Petrila „a murit”, nu-mi rămâne altceva de făcut decât să urez din toată inima orașului Petrila : NOROC BUN ! Pentru că, scump oraș mineresc, vei
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
mărit tot mai mult capacitatea, după 1970, fiind profilată în cea mai mare parte pe producerea de armături din beton, pentru galeriile de mină, partea cea mai mare a producției fiind destinată minelor din bazinul carbonifer al Valea Jiului și bazinului minier Baia Mare; în anul 1985, producția marfă industrială realizată a fost de 33.988.000 lei, de peste 40 de ori producția anului 1965. Unitatea exploatează resursele de balast din lunca Someșului, realizând în fiecare an un spor de beneficii. În interiorul întreprinderii
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
sau la suprafață. Mineritul are două faze mai importante: • Prospectarea unui zăcământ din regiune, prin care se cercetează zăcământul prin metode geologice și geofizice (radiometrie, electrometrie, magnetism). Metodele geologice cele mai frecvente sunt: - șanțurile de suprafață, forajele geologice, - galerii (lucrare minieră orizontală) - sau puțuri de cercetare (lucrare minieră verticală). Prin aceste metode se află informații utile despre zăcământ ca: - așezarea lui în spațiu - bogăția lui (rentabilitate) - adâncimea și întinderea lui. Toate aceste informații determină mai târziu metoda de exploatare. • Exploatarea sau
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
mai importante: • Prospectarea unui zăcământ din regiune, prin care se cercetează zăcământul prin metode geologice și geofizice (radiometrie, electrometrie, magnetism). Metodele geologice cele mai frecvente sunt: - șanțurile de suprafață, forajele geologice, - galerii (lucrare minieră orizontală) - sau puțuri de cercetare (lucrare minieră verticală). Prin aceste metode se află informații utile despre zăcământ ca: - așezarea lui în spațiu - bogăția lui (rentabilitate) - adâncimea și întinderea lui. Toate aceste informații determină mai târziu metoda de exploatare. • Exploatarea sau extragerea minereului se poate face prin: - exploatare
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]