1,500 matches
-
șezători, la tors, fiind poreclit: Ion Torcălăul. Acțiunea pare a se petrece într-un timp fabulos, în care datinile sunt păstrate cu sfințenie (uratul de Sfântul Vasile). Plecarea spre Socola reprezintă o desprindere definitivă de sat, o ieșire din universul mirific, care presupune o dublă interpretare: privirea înapoi a copilului, spre sat, pentru a prelungi acel univers fascinant și împăcarea eroului cu lumea nouă spre care îl orientase mama sa. Spațiul pe care l-a străbătut va fi de-acum înainte
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să se insulte și ca să insulte viața, iar rezultatul a fost că "m-am suportat mai ușor și am suportat mai usor viață", adăugând că este vorba, aici, de o chestiune de vitalitate, de originile sale de țăran, de copilăria mirifica sau poate doar idealizata, pentru că a trăit la distanță de origini. Susțineți că scrisul este terapia dumnevoastră, dar de ce publicați?"96 Chiar așa: de ce își publică Cioran aceste mici pilule de natură a infiltra în doze homeopatice otravă? "Să publici
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
colecții personale, o prezență neștearsă în viața sipirtuală a Iașului, a țării, a multor interioare luminate și încălzite de lumina și căldura sufletului său, de marea și exemplara sa omenie. Din toamnele și iernile sale, din florile și portretele sale, mirifice plăsmuiri, artistul ne va zâmbi întotdeauna cu lumina și căldura sufletului său de sensibil poet al culorilor. NOTE 1. Pentru alte amănunte privind biografia artistului, a se vedea Cronologia din prezenta lucrare. 2. Aurel Leon, Cămăruț, în „Cronica, Anul XIII
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
Asemenea teme erau prezente și în comentariile critice ulterioare. Într-un articol din 2000, eseistul și romancierul Norman Manea dezvoltă concluziile lui Călinescu, susținând că naratorul „stabil-, „seninși „solaral Amintirilor din copilărie „nici nu există decât în descoperirea acestui concret mirific, tradițional, riguros-. Referindu-se la un text al criticului Mircea Moț, care opina că Amintiri din copilărie este „una din cele mai triste cărți ale literaturii române-, cronicarul și eseistul Gheorghe Grigurcu considera că ea prezintă „o tensiune între individ
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
au rămas indiferenți față de joc ca formă a existenței umane . F. Rabelais, Victor Hugo, Mark Twain, Ch. Dickens, Romain Rolland sunt doar câteva exemple.Literatura română a dat posterității câteva nume de seamă care au evocat în operele lor universul mirific al copilăriei: Ion Creangă, Ionel Teodoreanu, Tudor Arghezi, Mihai Eminescu, Ovidiu Verdeș. Johan Huizinga considera că ―jocul nu poate însemna mai mult decât prilejul unei recunoașteri sau regăsiri-. O astfel de definiție o putem da operei lui Creangă Amintiri din
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
aceea, pentru prinț "...vremurile-s scoase din țâțâni". Însă oribilul asasinat din incipitul piesei deschide perspectiva unor reinvestiri biblice. Fostul rege obișnuia să se odihnească în grădina castelului din Elsinore, iar asasinatul săvârșit de fratele său, Claudius, întinează acest topos mirific. Arhetipul Grădinii paradisiace devastate e concludent, mai ales că varianta oficializată a cauzei morții o constituie mușcătura șarpelui malefic. Există o inadecvare între locul acțiunii și instrumentul morții în sensul că, într-o țară ca Danemarca, mereu bântuită de frig
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
la nivelul unor particule mai mici decât boaba spumii, a cărei dimensiune o captează pe cercetătoarea și editoarea operei eminesciene de la Ed. Minerva ("un punct, un atom... ca unda, ca raza, boaba spumii"): "imagismul eminescian al boabei spumii însuflețește nucleul mirific de energie cosmogonică" (2013, 100). Publicarea teoriei relativității a determinat imediat un val de reacții, dacă nu chiar debutul unei etape scientifiste în receptarea operei eminesciene, un entuziasm aproape patriotic. În numărul 6 al revistei Gândirea din noiembrie 1923, profesorul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
însăși istoria ei, încurajînd preluările mitologizante din tradițiile europene. Intrarea Lumii Noi în conștiința locuitorilor vechiului continent este un proces fundamental mediat de creațiile alegorice ale aventurie rilor (din categoria lui John Smith și Th. Morton) care imaginează un teritoriu mirific, supus transcendențelor de tot felul. Cel mai des el va fi identificat cu Noul Canaan, "pămîntul făgăduinței" modern ("promis", simbolic, purita nilor oprimați spre moștenire). Noii "pelerini" transformă geografia și, implicit, istoria (care abia începea) în artefacturi estetizate, ficționale, menite
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Desdemona, a fost "asemenea indianului primitiv care a aruncat o perlă mai valoroasă decît întregul lui trib" (s.m.). Percepția literaturizată este întreținută mai ales de către aventurierii și exploratorii postcolumbieni, care, întorși din peregrinările lor neobișnuite, scriu "tratate" poetico-mitologice despre pămîntul mirific de dincolo de ape. Într-un anume sens, nu doar perspectiva literaturizată asupra Americii precede America propriu-zisă, că însăși "literatura americană" (aceste texte) devansează istoria americanității ca atare. Cărțile în discuție vin să completeze o predispoziție colectivă pentru transcendent, apărută deja
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
să trăiască. Cruzimea devine cu atât mai mare, cu cât resorturile lirismului care o conțin "sunt declanșate de vibrația senzației intelectualizate, care asigură transmiterea pulsului vieții elementare, ce cuprind mișcările cosmic"128: "Crezi că nu știu/ Că în dosul/ Acestui mirific incendiu/ Al pădurii căzute în roșu/ Nu e decât timpul/ Laș care trece/ Mascându-și plecarea/ Cu spectaculoase și ipocrite minuni?// Crezi că nu știu? Că gutuile/ Nu cad sub regala/ Lor greutate,/ Ci-nvinse de omizi./ Născute din dragostea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Apărută În ediție de lux la Editura « Semne», În primăvara anului 2010, cartea cu poeme domnești, pe care ne-o dăruiește poetul Theodor Răpan, este un mirific labirint prin care transcendența metaforei scapă din gravitatea a ceea ce am fost Învățați să denumim „timp fizic”. Învrăjbirea vorbelor, domolirea lor, tot acel fastuos colorit al unui „A fost odată ca niciodată” basm dublat de pojghița tot mai subțire de
Theodor Răpan, DANSUL INOROGULUI (Elogiul Melanholiei). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Melania Cuc () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1539]
-
la marginea unui lac. În fața sa se deschide un peisaj straniu, văzut prin fanta unei mici liziere, luminat artificial asemeni unei scene pe fundalul mov-lila a ceea ce pare un imens perete stâncos. Personajul deschide o perspectivă poetică asupra peisajului fantast, mirific, oniric. Asistăm la o epifanie a poeziei, suferința poetului-cântăreț realizează această deschidere inițiatică către ceea ce pare a fi un copleșitor peisaj-viziune. Există un centru auratic al tabloului, lumina apare de undeva, fără a putea fi detectată sursa și rămâne suspendată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai vechi timpuri, totem arboricol, fapt demonstrat de inciziile și picturile rupestre, de unele amulete și talismane. În imaginația mitopeică a străbunilor, bradul a căpătat numeroase valențe simbolice, printre care aceea de reprezentant al lumii vegetale, expresie plastică a puterii mirifice a vegetației și daimonologiei vegetale. Arborele acesta apare ca simbol al comuniunii omului cu lumea vegetală, el devenind un substitut al omului În cadrul unei ceremonii de Înmormântare. Bradul prezintă mai multe semnificații În cadrul tradiției mitologice de dendrolatrie. Astfel, arborele apare
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
ales după decenii de izolare percep 'Europa' în primul rând ca sinonimul generic al 'străinătății'. Pentru mulți, o noțiune profund suspectă, dubioasă, în orice caz. Căci de acolo, din această direcție vine 'necunoscutul', 'străinul'". Totodată, Europa a constituit "un tărâm mirific, incredibil, un miraculos corn al abundenței, un mit paradisiac al bunurilor de consum interzise imensei majorități a românilor. Și, la fel, ea a rămas până azi, fiindcă mizeria continuă". Există opinii diferite ale liderilor politici față de prezența ideii europene în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
așa cum a procedat de pildă, încă de la jumătatea secolului trecut, Biserica Romano-Catolică, prin înființarea unui "Secretariat pentru presă și spectacole" unde, în ziua de 4 decembrie 1963, cu ocazia Conciliului Vatican II, Papa Paul al VI-lea promulga Decretul "Inter mirifica" asupra mijloacelor de comunicare socială 49. În introducerea acestui Decret, acceptându-se mass-media, pe care le numește "mijloace de comunicare socială", se motivează preocuparea Conciliului pentru acestea astfel: "Desigur, Biserica, Mama noastră, știe că aceste instrumente, când sunt utilizate corect
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
acestor mijloace. Biserica are deci dreptul înnăscut să utilizeze și să posede aceste mijloace fără excepție, în măsura în care ele îi sunt necesare sau utile la formarea creștină și la orice altă acțiune pastorală"51. În capitolul al doilea al decretului "Inter mirifica" se arată cine și cum trebuie să acționeze în legatură cu mass-media: "Toți membrii Bisericii își vor uni eforturile concertate, astfel încât să pună eficient, fără nici o întârziere și cu cel mai mare zel, mijloacele de comunicare în serviciul multiplelor lucrări
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
este capabilă să aducă la unison viața internă și viața exterioară, contemplarea și acțiunea, rugăciunea și apostolatul."53 Spre deosebire de doctrina ortodoxă, care concepe Sfânta Liturghie ca o comuniune a credincioșilor cu Dumnezeu, dar și între ei, traducătorul textului decretului "Inter mirifica", Emile Gabel, în prezentarea pe care o face acestui document conciliar, arată că, la catolici, prin Liturghie se intră în comunicare doar cu Dumnezeu, nu și cu oamenii. Aceștia intercomunică prin mass-media, iar "această comunicare exprimă, creează și întărește societatea
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
grup de participanți la Seminarul "Viața Religioasă", organizat de Societatea Română de Radiodifuziune. 48 Revista Renașterea, nr. 5 (113), mai 1999, editată de Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Clujului și Feleacului, p. 6. 49 Decretul asupra mijloacelor de comunicare socială, "Inter mirifica", în vol. 3 de "Documente conciliare" al Conciliului Ecumenic Vatican II, Editions du Centurion, Paris, p.373-408, disponibil pe: http://www.infosapientia.ro/ LinkClick.aspx?fileticket=RrPgRd r4Fo%3D&tabid=103&mid=436 50 Ibidem, p. 392. 51 Ibidem, pp. 393-394
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
http://www.infosapientia.ro/ LinkClick.aspx?fileticket=RrPgRd r4Fo%3D&tabid=103&mid=436 50 Ibidem, p. 392. 51 Ibidem, pp. 393-394. 52 Ibidem, p. 401. 53 Ibidem, p. 389. Citatul este dat în cadrul prezentării făcute de traducătorul textului decretului "Inter mirifica", Emile Gabel. 54 Ibidem, p. 389. 55 Ene Braniște, op. cit., passim; 56 Vezi anexa 3. 57 Sfântul Ioan Gură de Aur, Problemele vieții, Editura Egumenița, Galați, 2006, p. 169. 58 Bogdan Chiorean, op. cit., p. 60. 1 Care, din păcate, nu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
crescuți în sete de amor, până rămase goală și frumoasă ca o statuă antică, având înaintea acestei din urmă avantagiul vieței, acea pieliță caldă, dulce, netedă care lăsa urme dac-o atingeai.” Cuplul primordial se reface astfel într-un spațiu mirific ce are toate atributele paradisiace al spațiului originar. Insula lui Euthanasius este un paradis regăsit în care cei doi, Cezara și Ieronim, își găsesc împlinirea prin iubire. Femeia este un prototip al pasiunii paradisiace și al inocenței sufletului originar. Indirect
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
de unde era tata, dar după mai puțin de doi ani au venit aici și și-au Înjghebat o gospodărie. Însă după șaisprezece ani s-au mutat În Zăpode unde aveau apa mai aproape, acesta era motivul. Pierdeam priveliștea cu adevărat mirifică, cu orizontul larg și atât de pitoresc, dar nu mai duceam apa tocmai din Zăpode sau de la Troaca lui Voașu. Aici aveam izvorul la colțul casei și ascultam șopotul pârâului care trece la trei metri de casă. Peisajul avea și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
-i "admiri", ca Dan Diaconescu și Radu Moraru. Mi-a plăcut gestul lui CTP de a oferi premiul lui Negruțiu, pe care amândoi l-am remarcat și chiar citat în cartea noastră. Totuși, numai Băsescu și CTP au lipsit de la mirifica Gală. Ai avut dreptate că ei doi seamănă și, până la un punct, împart cam același "public". Liviu Antonesei: Da, am avut dreptate! Sunt bucuros că amândoi au făcut singurul lucru de făcut în cazul unei asemenea făcături, au refuzat premiul
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și Afrodita (cu atît mai mult, corelații între Afrodita și Marte) este o operație, evident, dificilă, dacă nu prezumtivă; la fel între „maica bătrînă” și Isis, între păstorul mioritic și Dumuzi, între Dumnezeu aflat în capul mesei, la poala copacului mirific din „raiul de sus” și gospodarul mîndru așezat lîngă păretarul de icoane, închipuind „raiul de jos”. Importantă, deocamdată, mi se pare, cum am mai spus, depășirea cadrului regional și istorico-etnografic în care s-a cantonat mioritologia de un secol încoace
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
colindele asigurîndu-și conciziunea prin limbajul gestic. e. Sfaturile ce se dau păstorului divin merită o atenție specială. Oile se autosacrifică. Este în firea lucrurilor: turma, în mare cantitate numerică, în vreme ce berbecii sunt sacrificați mai puțintei, aproape simbolic. Le bănuim ținuta mirifică, de bestiar fabulos, purtînd coarne solarizate. f. Nu este vizată o recompensă materială în genul economiei de piață, nici măcar în sens ortomănesc, pe placul lui Nechifor Lipan, ci una ideală, în scopul într-ajutorării partenerilor cosmici: Dumnezeu este sfătuit să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aprinse și așteptînd colindătorii. De fiecare dată, poartă costumul cu podoabe cosmice, așa cum i l-a confecționat imaginar mioara năzdrăvană. Și gospodarul, spuneam cu un anume prilej, are bucurie să petreacă la masa Domnului din ceruri, întinsă sub poala copacului mirific, între sfinți și între cumetri. Tatăl ceresc îl întîmpină cu drag, cum fusese și el primit cînd călătorise printre săteni ori îndeplinise rolul de păstor divin: Grăi domn din ceruri, «-Drag boier bătrîn, La masă șezîndu, Șezîndu și rîzîndu, Cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]