5,217 matches
-
ale poeziilor scrise de către autoare în diverse puncte geografice, în diverse zone ale lumii, și este intenționat împărțită în cinci secțiuni intitulate: I. Serii ale celebrărilor (“Undeva, cândva”)-o secțiune ce se preocupă în principal de atemporal, timp și spațiu mitic II. II. Strângeri de mână/ Dă-mi mâna ta (“Călătoriile americane”)-o secțiune despre călătorie, existența și creația pe tărâm american III. III. Trecând granițe (“Călătorii internaționale”)-este secțiunea despre călătoriile, existența și creația internațională. IV. Lecții de tango pentru
UN NOU MODEL DE LITERATURĂ NECONVENŢIONALĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376133_a_377462]
-
a mișcărilor poetice de la poem la poem, există o conexiune bine stabilită, deliberat aleasă, fiece poezie fiind parte a unui “cor polifonic de voci” și parte determinată și determinantă a aceleași arhitecturi poetice. Cartea se deschide în atemporal, în spațiul mitic, nereal/imaginar și la fel se închide. Și la început și la sfârșit de volum există o ambiguitate voită, granițe/margini nedeterminate/nespecificate, nelimitate, atribute neștiute, imprecise: “That's the space I am talking about, that's the time frame
UN NOU MODEL DE LITERATURĂ NECONVENŢIONALĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376133_a_377462]
-
zână cu straie de flori. La nuntă de primăvară, din sărbătoare creștină, cucul cântă prima oară. S-aducă Buna-Vestire. Că li se dezleagă limbă, păsărilor cântătoare. Iar cucul, numele-și strigă prin legenda-i grăitoare. În această sărbătoare, sacru și mitic se-mbină. Ca prin vremea trecătoare, tradiția să revină. Gavriil, Arhanghel Mare a vestit unei Fecioare, a Domnului Întrupare, bine-i de însămânțare. Natura de-i înflorată în ziua de Blagovește, recoltă îmbelșugată pentru toamnă prevestește. Dacă vremea-i răvășită
TRADIȚII DE SFÂNTA BUNĂ VESTIRE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379790_a_381119]
-
celor care au legătură cu groapa, prin faptul de a o fi săpat, a se preface că nu o văd ori a-i da ocol ca să spioneze pe cine-o descoperă. Cu Răzvan Dumitrescu nu se poate așa! Din timpuri mitice, până la vremea contemporană, bietul neam românesc a avut mereu a face cu cei fără curățenie morală care nu păzesc de lupi țara aceasta de mioare! Răul înaintează necontenit, ca apa, rupându-și vadul de-a curmezișul conștiinței unora, spintecând nădejdea
RĂZVAN DUMITRESCU. NEOBRĂZAŢII NU PRIMESC NICI MĂCAR COMPĂTIMIREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374758_a_376087]
-
care le-a avut omul, încă de la începuturile sale. Această năzuință a omului de a se avânta spre înalt, spre necunoscut, și-a găsit, de-a lungul existenței omenirii, o vie reflectare în mituri și legende: de la păsările și animale mitice, zei și eroi zburători până la încercările inocente de imitare a zborului păsărilor. Cel mai reprezentativ rămâne, totuși, acela al lui Icar, simbol al eroismului și jertfei umane pentru înfăptuirea zborului. În mitologia greacă, Dedal și fiul său, Icar, au folosit
“ZBORUL…, CE FERICIRE!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374793_a_376122]
-
ascultam se așezase pe un scaun lângă noi, nemaicontenind cu laudele la adresa lui Ovidiu și a neamului său. - Mi-a povestit asta și încă multe altele, am răspuns eu politicoasă, având grijă să nu-i stric dispoziția domnului Moise. - Du-te Mitică și culcă-te! Lasă copiii în pace, că vorbiți și mâine, n-auzi? Mama lui Ovidiu intrase în bucătărie și nu a plecat până nu și-a văzut soțul ridicat de pe scaun. - Eu mă duc să mă culc, că sunt
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
fracu-i negru-albăstrui,coadă bifurcată.Azi trăiesc o reverie,plină de candoare,... XVI. RAȚIUNE, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 754 din 23 ianuarie 2013. Dintre lemne-n fața sobei, un șoricel s-a ițit, l-a privit blând moș Mitică și pe loc l-a îndrăgit. Din bucata lui de brânză el a rupt un colțișor și i-a dat și lui - flămândul ce venise-n casa lor. Șoricelul alb ca neua, cu ochi roșii ca de jar, mirosea mișcând
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
locul unde afli odihna mulțumirii depline și permanente. Simte poetul Titi Nechita că satul este ”suportul eternității”?. Și iată ce se spune despre poezia lui Blaga ( un scurt fragment): ” atrăgându-și cititorii în zoriștea satului, poezia blagiană le restituie vârsta mitică. Îi reintroduce în ”marea poveste”. Acest lucru relevă și versurile semnate de Titi Nechita. Acesta vine și întărește expresia: ” Veșnicia s-a născut la sat”.... Satul pare să vindece ambițiile lipsite de sens, reușind să redea, în mare măsură, gustul
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
și transforma, putând totodată se devină invizibil oricând și-o dorește. Veacuri întregi s-au scurs, Pământul Străbun a căpătat forma sa sublimă așa cum o cunoaștem cu toții astăzi, iar Pelasg-Magul din Carpați, pe la sfrâșitul adolescentei se retrage in sihastrie, colindând miticii munți Ceahlău, Bucegi, Făgăraș și Parâng. Aici, în acești munți, își va desăvârși practica în artele magiei, punând în armonie învățăturile magice, ale dezvoltării sinelui său etern. Încă din primii ani ca pustnic, și-a găsit prieteni pe Elementali- păzitorii
PELASG FIUL CERULUI ȘI AL PĂMÂNTULUI- MAGUL DIN CARPAȚI (I) de ARON SANDRU în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369153_a_370482]
-
continuu. Moș Timpul, născut dintru începuturi, este prietenul său, și îl ajută ori de câte ori are nevoie, să oprească cursul vremurilor și să le întoarcă la nevoie, mai ales atunci când Magii Întunecați-Fii Întunericului de Nepătruns, lovesc pe neașteptate, Fii Neamului Străbun, locuitorii miticei și străbunei patrii- Dio Geția, ce și-au pierdut legătura care-i unea de Marii Străbuni, rămași în voia sorții, apatici și triști, nepăsători la tot ce se întâmplă în jurul lor, rupți de adevăr și purțați ca frunza-n vânt
PELASG FIUL CERULUI ȘI AL PĂMÂNTULUI- MAGUL DIN CARPAȚI (I) de ARON SANDRU în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369153_a_370482]
-
culegerea plantelor de leac, toate având o eficacitate sigură. În noaptea de Sânziene răsare și floarea albă de ferigă, care aduce noroc celui care o va culege. Există în mitologia folclorică românească, ideea că sânzienele sau drăgaicele, ar fi personaje mitice nocturne. Față de alte personaje mitice, precum ielele și rusaliile, Sânzienele sunt aducătoare de pace, armonie, iubire, voioșie și multă bunătate, având efecte benefice asupra tuturor oamenilor, viețuitoarelor și plantelor, în general, asupra tot ce are viață. Noaptea Sânzienelor din 23
CINE SUNT SÂNZIENELE? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374246_a_375575]
-
având o eficacitate sigură. În noaptea de Sânziene răsare și floarea albă de ferigă, care aduce noroc celui care o va culege. Există în mitologia folclorică românească, ideea că sânzienele sau drăgaicele, ar fi personaje mitice nocturne. Față de alte personaje mitice, precum ielele și rusaliile, Sânzienele sunt aducătoare de pace, armonie, iubire, voioșie și multă bunătate, având efecte benefice asupra tuturor oamenilor, viețuitoarelor și plantelor, în general, asupra tot ce are viață. Noaptea Sânzienelor din 23/24 iunie este propice fertilității
CINE SUNT SÂNZIENELE? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374246_a_375575]
-
teme din picturile lui Van Gogh și Gustav Klimt se regăsesc, de asemenea, în creațiile artistei. O mare importanță i-a fost acordată marelui artist Constantin Brâncuși, a cărui operă a inspirat-o în mod deosebit. Promovarea României ca spațiu mitic, unic, creștin și de o incomensurabilă valoare culturală continuă să rămână obiectivul principal al viziunii artistice al tinerei designere. Ca dovadă, prezentarea colecției a fost un adevărat spectacol regizat de creatoarea de modă, având urmatorul program: • trecerea din planul real
ALEXANDRA POPESCU-YORK LA COUTURE FASHION WEEK 2014 DIN NEW YORK de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362175_a_363504]
-
sau mai puțin obișnuite, personaje ce încearcă febril să iasă din anonimat, să facă față evenimentelor, să supraviețuiască. Lăsând cu greu în urmă o căsnicie eșuată, Harry (soțul Angelei și tatăl lui Bobby) se îndrăgostește de o ”himeră”, cu nume mitic, Pandora (Pamela pe numele său real), ce reușește să-l prindă în mrejele sale, devenind motiv de luptă dar și de multă amărăciune. Cartea, structurată în unsprezece capitole, este bine scrisă, firul epic ”țesut” discret, firesc, iar trăirile și sentimentele
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – SEPTEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362173_a_363502]
-
atît de seducătoare pe care ne-o prezenta Hesiod (Opere și Zile, v. 60 sq.) în Pandora, femeia "cu toate darurile", dar care avea să poarte, în mod fatal, oamenilor, toate relele în lume. Să fi fost, oare, aceste adevăruri "mitice" frînturi dintr-o concepție cosmogonică, potrivit căreia femeia este, în oarecare măsură, "principiul răului" în univers? Fapt e că indianul, uneori, nu se poate stăpîni în a se dezlănțui cu înverșunare împotriva femeii, ca una care stîrnește în om toate
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
bineînțeles, o ruptură; dar, prin mijlocirea riturilor, omul religios poate «trece» cu ușurință de la durata temporală obișnuită la Timpul sacru“10. Se disting, de la început, aceste calități ale timpului, căci Timpul sacru este reversibil, în sensul că este un timp mitic, ontologic „mereu egal cu el însuși, nu se schimbă și nu se încheie“. Acest comportament față de Timp deosebește oamenii între ei, pe cel religios de cel nereligios, primul refuzând să trăiască doar în „prezentul istoric“. TEMELE MUTAȚIEI FANTASTICE 1. Mutația
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
necontrolabile ale naturii, șarpele este totodată și cunoscător al secretelor, izvor de înțelepciune (...), dar atributul său simbolic dominant este dat de sensul transformărilor, echivalate cu timpul și curgerea lui (...). În opera artistică a lui Eliade, simbolul apare doar cu sens mitic, ca duh al apelor, fixat in illo tempore, ca mire etern și dezamăgit“13. Asemenea mănăstirii din pădure, și insula este un loc „sacru“, un loc retras, privilegiat, încărcat de simbolism, în care se poate manifesta fantasticul. Astfel, lacul cu
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
loc „sacru“, un loc retras, privilegiat, încărcat de simbolism, în care se poate manifesta fantasticul. Astfel, lacul cu insula din mijlocul lui amintesc de miturile cosmogonice proprii multor popoare, este un loc paradiziac, situat în afara timpului, un loc al reîntoarcerii mitice la origini, o altă „insulă a lui Euthanasius“. Eliade pornește, asemenea lui Mihai Eminescu, în Cezara, de la motivul insulei, deoarece aceasta, ca și în mitologia greceasca și indiană, este și un fel de reședință a sufletelor răposaților, iar, din acest
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
sensurile morții, căci la Eliade, «apa reprezintă în foarte multe tradiții haosul primordial de dinainte de creație», pe când «insula simbolizează manifestarea, Creației»“14. Referitor la simbolistica zborului, amintim de filosofia indiană, de zborul lui Buddha către misterioasele insule albe. Această transcedere mitică se va repeta întocmai și în roman, tot către o insulă situată în afara timpului. Mircea Eliade afirma despre acest spațiu că: „Este un tărâm paradiziac, calitativ deosebit de zona înconjurătoare, în care beatitudinea vieții adamice nu exclude beatitudinea «morții frumoase»; și
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
Aceste semne constituie un ghid către o lume a esențelor. b) Oprirea timpului în: La țigănci, unde se întâlnesc o multitudine de teme și motive folosite în literatura fantastică a lui Mircea Eliade: obsesia timpului, anamneza (întoarcerea într-un timp mitic, cosmogonic), mica amnezie (lipsa memoriei, pentru a împiedica personajul să-și cunoască continuitatea și unitatea episoadelor vieții), marea amnezie (uitarea secretului întineririi biologice a personajului), relația text subtext, care apare în toate narațiunile fantastice și e concretizată în expresii care
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
intrarea printr-o renunțare la memorie, la trecut. Așadar, intervine hazardul (uitarea servietei) și existența misterului (grădina). În momentul în care intră pe poartă, este întâmpinat de o fată oacheșă, apoi de o babă, care pare a-l reprezenta pe miticul Charon, cerând, conform credinței noastră populară, banul, la vamile văzduhului; aceasta nu se grăbește, motivând: „Avem timp. Nu e nici trei... “; un alt fapt straniu este că: „iar a stat ceasul“, ea este de fapt, asemenea lui Suren Bose, un
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
ore, însă se observă și aici că timpul se contractă, căci: „în realitate, a durat mai puțin“. Damian pierde inițierea, căci mereu el adoarme. Această călătorie este săvârșită cu o mașină, care în a Noaptea de Sânziene are un rol mitic, fiind un simbol esențial, însă în ambele opere are aceeași semnificație. Cu ajutorul ei se trece dincolo, ea poate fi barca lui Charon, care face legătura între două tărâmuri. Ajuns la destinație, este avertizat că a pătruns în altă dimensiune, fapt
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
acesta agoniza; moartea zeului reprezintă repetarea actului cosmogonic [...]. De asemenea, trandafirul mai este și simbol al labirintului, iar prin aceasta, imagine a misterelor, căci este floarea cu treizeci de petale, care ascunde, care învăluie“. Eliade transpune simbolul cu sensul său mitic, de renastere. Damian primește periodic un buchet de nouăsprezece trandafiri roșii, veniți din eternitate. Întotdeauna șase se ofilesc, rămân treisprezece, cifră a Morții. În cărțile de tarot, treisprezece desemnează un ciclu, peste care se adaugă o unitate, un început. Alt
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
un mod ambiguu, specific tehnicii lui Mircea Eliade: cei doi pornesc spre un loc numai de ei știut. d) accelerarea timpului biologic, în: Les trois grâces. Tema povestirii ar putea fi memoria care, prin trădările ei, împiedică legătura cu realitatea mitică. Pe parcursul povestirii vom întâlni o serie de epifanii și simboluri, însă se poate pierde din vedere mitul pe care îl propune subtextul. Frusinel este o Persephona pregătită în laborator. Porneste de la afirmația doctorului Tătaru că, în Paradis, Adam și Eva
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
de lume, lângă o cabană singuratică, în ziua de Sânziene (timp cu valoare magică). Cel care cunoaște adevărul este Emanoil Albini, anchetator dibaci. El reprezintă spiritul realității profane, în timp ce ceilalți, trădați de memorie, suferind de amnezie, participă la altă realitate, mitică. Doctorul caută în cărțile sacre urmele acestei funcțiuni vechi și crede că șansa de a le descoperi i-o oferă bolile. Proliferarea celulelor n-ar reprezenta decât impulsul corpului de a se auto-regenera. El pregătește, în consecință, un ser și
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]