11,461 matches
-
deși jocurile erau aceleași, strigăturile la fel, cu același conținut. Și în satele răzeșilor se folosea crâșma ca loc de întâlnire, petrecere, horă, schimb de idei și noutăți; era „ziarul” satului. în momentul în care s-au stabilit pe raza moșiei Filipeni, mai întâi a celor care au pusă bazele satului Slobozia - Filipeni, apoi a bejenarilor bucovineni, stabiliți și în Slobozia, concentrați în lunca Dunavățului, veniți cu toată zestrea lor spirituală, au găsit aici, în raza actualei comune Filipeni, condiții de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
primeau doar rudele din Oțelești, Oncești, Antohești, Mărăști etc., dar nici clăcașii nu mergeau la hramul răzeșilor, ca să nu se zică că primeau de pomană. Hramul nu era zi de pomană - pentru pomeni erau zile speciale: Moșii de iarnă și Moșii de vară - era obligația morală și materială a gazdei de a-i hrăni pe toți cei care-i călcau pragul. Pentru familia de gospodari care primeau cât mai mulți hrămari era o cinste, erau căutați, erau cu vază în sat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mult mai multe!) și era nevoie de contribuția satului întreg pentru diferite munci agricole. Boierul punea la dispoziția „clăcașilor” mâncarea, băutura și distracția, altfel participarea celor care puteau munci ar fi fost îndoielnică. Și după reglementarea zilelor de muncă pe moșia boierească, răzeșească sau mănăstirească, claca (munca neplătită) a rămasă în condițiile de dinainte. Claca n-a dispărut din societate, și-a schimbat doar numele: muncă voluntară, muncă patriotică, muncă nenumită făcută de angajați peste cele 8 ore de muncă legale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
celelalte, sunt date de Divinitate și acceptate ca atare. Femeia însărcinată, „rămasă grea”, „groasă”, era protejată de soț și de familie, fiind scutită de muncile grele, nu de cele casnice, obișnuite, nu ieșea la câmp, nu lucra alături de soț pe moșia boierească, legea pământului, apoi legea scrisă, interzicând „șerbirea femeii”. Femeia năștea acasă, asistată de către moașa satului, o femeie mai în vârstă, care trecuse de mai multe ori prin așa ceva și șștia cum se aducă copiii pe lume. Moașa se bucura
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și alimentele de acasă. Se poate spune că țăranii din satele răzeșești de pe Valea Dunavățului și Berheciului au participat la luptele purtate de Ștefan cel Mare împotriva turcilor și a vecinilor hrăpăreți, de la care au primit acte de întărire pe moșiilor lor. Personalitatea lui Ștefan cel Mare a impresionat atât de mult pe contemporani și pe urmași, încât multe sate din Moldova își caută originea și începutul de la eroul Moldovei. Așa stând lucrurile, nu e de mirare că cei care au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mult pe contemporani și pe urmași, încât multe sate din Moldova își caută originea și începutul de la eroul Moldovei. Așa stând lucrurile, nu e de mirare că cei care au lăsat însemnări despre satele comunei Filipeni, despre satul Fruntești și moșia Filipeni (Toader Boca, Gheorghe Iacobeanu) pornescă de la un act de întărire dat de tefan cel Mare la 1491. Atunci când, datorită întăririi stăpânăirii turcești, țările Române nu au mai avut o armată proprie, „națională”, iar sistemul de apărare prin cetăți a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Române nu au mai avut o armată proprie, „națională”, iar sistemul de apărare prin cetăți a fost distrus, rolul militar al țăranilor răzeși a scăzut, iar situația lor socială s-a deteriorat ca urmare a asaltului dat de boieri asupra moșiei răzeșești. Despre o participare la conducerea treburilor obștești n-a mai putut fi vorba; totul se reducea la plătirea dărilor către domnie și a „birului” către Poarta Otomană. Până la Unirea Principatelor din 1859, niciun domnitor, niciun boier nu a luat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai putut fi vorba; totul se reducea la plătirea dărilor către domnie și a „birului” către Poarta Otomană. Până la Unirea Principatelor din 1859, niciun domnitor, niciun boier nu a luat în seamă țărănimea care ajunsese în stare de clăcășie pe moșiile proprietarilor. Atunci, la divanurile ad-hoc, au fost chemați și câte șase reprezentanți ai țăranilor, care au cerut în adunările destinate unirii românilor, dreptul de a fi considerați „oameni ai țării, să avem și noi o țară”, în sensul de a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în Filipeni și Fruntești), cel care comisese asemenea faptă putea să-și răscumpere vina față de familie, plătind cu averea, dar împăcarea între părți nu scutea făptașul de judecata și de pedeapsa domnească, decât în cazuri de excepție. ranii dependenți de pe moșiile mănăstirești și boierești erau judecați de stăpânăii lor, egumenii mănăstirilor și boierii, prin slugile boierești. În mod frecvent se aplica bătaia, punerea în butuci și ținerea în fum, în apă înghețată. Preoții și diaconii erau judecați și pedepsiți de mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
documente îndeplinind diverse slujbe administrative. „Dajdia mazililor” (birul, banii pentru plata tributului către înalta Poartă, era mai ușoară decât a răzeșilor și a țăranilor, în cazul în care nu erau scutiți pentru slujbele îndeplinite. și pentru bejenarii bucovineni stabiliți pe moșia boierilor Rosetti exista un vornică în persoana lui Furcaru, feciorul popei Andrei din Udești - Suceava. Fruntașii satului Fruntești care i-au găzduit pe bejenari în iarna anului 1784-1785, Ciuchi, Corniță, Bârgu, care apar ca răzeși, dar în legătură directă cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
răzeși, dar în legătură directă cu boierul Rosetti din Filipeni, trebuie să fi îndeplinit anumite sarcini administrative, fără să tim care dintre ei era vornică sau vataman. Așa cum am arătat [vezi: supra], bejenarii s-au așezat în diferite locuri pe moșia Filipeni: în Știubiana, în Slobozia, în Dobreana și în lunca Dunavățului, dar nu formaseră pe deplin satul numit Lunca. Într-o anafora (raport către domnie) din iunie 1839, în care sunt înregistrate actele răzeșilor din Fruntești, cu pretenții asupra moșiei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșia Filipeni: în Știubiana, în Slobozia, în Dobreana și în lunca Dunavățului, dar nu formaseră pe deplin satul numit Lunca. Într-o anafora (raport către domnie) din iunie 1839, în care sunt înregistrate actele răzeșilor din Fruntești, cu pretenții asupra moșiei Dobreana, este înscrisă la punctul 17 - un izvod (inventar) din 26 martie 1818, iscălit de medelnicerul Boghici, cuprinzător de 588 lei ce s-ar fi împlinit de la dumnealui Iordache Roset pentru niște stupi și de la bejenari ce i-au fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a lui Al. I. Cuza. Pe acte găsim pe la 1877 semnătura, cu ștampila inută la chimir, a primarului Luca Pușcuță care avea o casă cu două odăi și tindă, unde era și sediul primăriei. Furcaru era tânăr la venirea pe moșia Filipeni, în 1787, iar Luca Pușcuță care să-i fie cumnat ar fi trebuit să fie oarecum apropiat de vârsta lui Petru Furcaru, dar asta ar însemna să fi avut când semna el primar 100 de ani și chiar binișor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
avut ștampila sa care apare și pe unele acte, în 1834. Unul dintre aceste acte (zapisă din 17 noiembrie 1829) a fost încredințat de privighetorul ocolului Berheci, referitor la vânzarea către Ioan Oprișan și Alexandru Luca, a doi stânjeni de moșie din hotarul satului Fruntești de către Hurmuzache Samson din satul Godinești și poartă sigiliu în fum al satului Fruntești. Această ștampilă a fost folosită de vornicul satului Fruntești, Ion Ungureanu, în anul 1841. În anul 1865, procesele-verbale încheiate de comisia agrară
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
parte, și instabilității politice din țară, dar, în principal, schimbările țin de calitatea celor care au îndeplinit aceste funcții. Notarii, atunci se găseau greu, și nici salariul nu era stimulator pentru câtă muncă era la primărie. Mai adăugăm că proprietarii moșiei Filipeni - Rosetti - și ai moșiei Dobreana - frații Sterian, aveau influen economică și politică asupra primăriei și primarilor, ceea ce s-a observat chiar la înfăptuirea reformei agrare. Influența lui Gheorghe Sterian a fost și mai mare după ce a contribuit hotărâtor la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țară, dar, în principal, schimbările țin de calitatea celor care au îndeplinit aceste funcții. Notarii, atunci se găseau greu, și nici salariul nu era stimulator pentru câtă muncă era la primărie. Mai adăugăm că proprietarii moșiei Filipeni - Rosetti - și ai moșiei Dobreana - frații Sterian, aveau influen economică și politică asupra primăriei și primarilor, ceea ce s-a observat chiar la înfăptuirea reformei agrare. Influența lui Gheorghe Sterian a fost și mai mare după ce a contribuit hotărâtor la construcția primului local de școală
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
banii ghirului, mă! Î la primărie, mă! adică să se plătească impozitul. - Cu băieșii (copiii) la hultuit, mă! adică la vaccinare. - Legași câinii că strică păpușoii, mă! Viața fostelor sate de clăcași a fost influențată decisiv de raporturile cu proprietarii moșiilor, de la care arendau, în condiții înrobitoare, suprafețe de teren necesare întreținerii. În 1872, guvernul conservator, al marilor proprietari, au dat o lege a învoielilor agricole, prin care țăranii puteau fi scoși la muncă prin constrângere militară manu militari, dacă nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comuna Lunca - 1931 Sat în comuna MărăștiDecret din 1932 Sat în comuna Filipeni - 1939 Sat în comuna Glodurile - împărțirea administrativă, 1950 Sat în comuna Mărăștiîmpărțirea administrativă - 1956 Sat în comuna Filipeni - Legea din 1968 2. Satul Brad30: Mărăștii de Josă (moșie) în ținutul Bacău în 1852 Sat în comuna Mărăști, desprinsă din Mărăști în 1865 Sat în comuna Gloduri - 1876 Sat în comuna Mărăști - 1887 Cu numele de Satul de Josă - până în 1906 este în comuna Mărăști Sat în comuna Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Sat în comuna Filipeni din 1865 Sat în comuna Lunca, pierde Moara lui Conachi, cf. Î.. 1876 Sat în comuna Filipeni din 1865 până astăzi 5. Satul Lunca: Fost sat pe Dunavăț în partea de NE a satului Filipeni Dobreana, moșie; ținutul Tecuciului (1803) Cătun al satului Filipeni Sat în comuna Filipeni - Legea din 1892 O parte a satului Lunca a fost arondată comunei Gloduri [1887] Sat în comuna Filipeni - Legea din 1932 Sat în comuna Lunca - 1931-1932 Sat al comunei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni - Legea din 1932 Sat în comuna Lunca - 1931-1932 Sat al comunei Filipeni - sediul comunei Filipeni 6. Satul Mărăști: Sat în comuna Filipeni; Fost cătun al satului Fruntești Sat ocolul Berheciului, include cătunul Valea lui Ciupercă (1774) Include trupul de moșie Băimacul care devine sat în 1809. Înglobează Băimacul și Obârșia în 1816 Sat ocolul Fundu Răcătăului Sat ocolul Siretului Sat Berheciului Sat ocolul Bistrița de Susă Sat în comuna Mărăști 1865 - Satul de JosăSatul de Susă Sat în comuna Glodurile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
financiară a statului. în domeniul justiției s-au creat tribunalele și sa creat categoria judecătorilor pentru înfăptuirea dreptății. Justiția a fost perfecționată prin legile adoptate ulterior, după Revoluția de la 1848 și după Unirea din 1859. Abuzurile s-au menținut pe moșiile boierești, unde vechile administrații făceau legea. Se aplica bătaia ca formă de îndreptare atunci când țăranul opunea rezistență la abuzurile săvârșite de oamenii boierești. Andrei Boca, fost primar, face mărturisirea, înregistrată în august 1960 de Olimpia Bădăluță, despre un caz de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
folosință) sau avea prea puțin. După reforma agrară realizată de domnitorul Al. I. Cuza, în 1864, a urmat împroprietărirea însurățeilor după războiul de independență, alte pământuri au fost date după răscoalele țărănești din 1888, apoi s-au scosă la vânzare moșiile statului și ale particularilor care nu-și puteau plăti datoriile până la primul război mondial. Nu toți țăranii au avut posibilitatea materială să-și achite sau să-și cumpere pământ. După primul război mondial țăranii soldați așteptau o reformă agrară care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
altora, liberali și răniști, care, oricum, ar fi tergiversat amânarea, după cum au făcut și cu reforma din 1921. În baza Regulamentului legii de reformă agrară din 23 martie 1945, s-au constituit categoriile de proprietari și terenuri supuse exproprierii: toate moșiile mai mari de 50 ha, sesiile bisericilor și ale școlilor, proprietățile mobile și imobile ale germanilor plecați în Germania, averile criminalilor de război, absenteiștilor etc. și s-a trecut la întocmirea listelor cu îndreptățiți la împroprietărire: văduve de război, orfani
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plecați în Germania, averile criminalilor de război, absenteiștilor etc. și s-a trecut la întocmirea listelor cu îndreptățiți la împroprietărire: văduve de război, orfani, țărani fără pământ sau cu pământ puțin, alte categorii. În comuna Filipeni au fost supuse exproprierii „moșiile” Sofiei Rosetti și a lui Vasilică Rosetti, dar și ce mai rămăsese din fosta moșie a Virginiei Rosetti, unde, după dăruire, vânzarecumpărare, la moșie era administrator Spiridon Manolache. Legislatorul, în ideea mult trâmbițată, că realizează o reformă democratică, prin participarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
listelor cu îndreptățiți la împroprietărire: văduve de război, orfani, țărani fără pământ sau cu pământ puțin, alte categorii. În comuna Filipeni au fost supuse exproprierii „moșiile” Sofiei Rosetti și a lui Vasilică Rosetti, dar și ce mai rămăsese din fosta moșie a Virginiei Rosetti, unde, după dăruire, vânzarecumpărare, la moșie era administrator Spiridon Manolache. Legislatorul, în ideea mult trâmbițată, că realizează o reformă democratică, prin participarea directă a celor îndreptățiți la împărțirea pământului, a promisă că pământul dat țăranilor va fi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]