11,876 matches
-
femeiesc”, este un atac la „patria mumă” și la „plaiul strămoșesc”, împuținează patrimoniul „partidului părinte” (Kligmanxe "„Kligman,Gail", ibidem, pp. 124-130). Avorturile în spital se făceau cu aprobarea procuraturii, eventual cu un procuror prezent în astfel de cazuri. Medicii și moașele riscau închisoarea și retragerea dreptului de a profesa dacă nu procedau la denunțarea femeilor care voiau să avorteze. Cum avorturile s-au practicat totuși pe ascuns, cei mai mulți ginecologi, ca și cele mai multe femei de vârstă fertilă intrau deja în situații de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
cea de întuneric și împinseră cu o putere aproape brutal sufletul lui Gavriel în corpul lui Ștefan apoi dispărură. Schimbul se încheiase. Însă un nou Ștefan se năștea dar nu din păntecele unei mame ci din ale cerului. Nu avusese moașă - viața pentru care fusese creat, ci moartea. Uneori nici cel mai înțelept dinte noi nu înțelege căile Domnului sau ale Răului. Tot aici jos după două săptămăni: Noul Ștefan se trezi exact atunci cănd soarele își închise pleoapa speriat de
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
această chestiune am putea să ne mărginim la câteva exemple contemporane nouă, prin care să arătăm preocupări ale localnicilor în această meserie, așa cum erau Sava Milea, Ion Bordei din Siliștea, Alexandru Teleoacă la Torcești și fiica sa, Aneta Sandu (Coana moașă îi ziceau localnicii), la Slobozia, Ion Răducanu din Umbrărești etc., cunoscuți crescători și îngrijitori de albine în perioada interbelică și postbelică, până la colectivizare. Poate că ar fi suficient să venim cu câteva date din această perioada interbelică, date în legătură cu o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
șSocietatea Academică Românăț. Bună seara, doamna Alina. Alina Mungiu-Pippidi: Bună seara. Robert Turcescu: Sunteți... că totdeauna am vrut să lămuresc lucrul acesta cu dumneavoastră și mereu ba am uitat, ba nu ați mai ajuns spre studioul emisiunii, sunteți nașa sau moașa Alianței PNL-PD? ș15 decembrie 2005, „100%”, Realitatea TVȚ La sfârșitul anului 2005, postul de televiziune Realitatea TV a organizat și prezentat un top al valorilor societății românești actuale, intitulat „Zece pentru România”. Topul ă sau mai bine zis topurile, pentru că
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
și efectele tratamentelor. În „Îndreptarea legii din 1652”, legiuitorul s-a preocupat de unele boli curabile și incurabi0le precum și de lupta împotriva leprei în Țările Române. Practicile și uzanțele medicale tradiționale erau instrumentate de autoapărare morală sau materială a vraciului, moașei sau vrăjitorului. Bolnavul trebuia să suporte pe propria piele tot ceea ce îi pretindea falsul tămăduitor, lucru ce se poate constata din formula finală a unui descântec: „Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu”. Vraciul nu răspundea de tratamentul prescris, iar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
farmecelor, cumpărarea și vânzarea de farmece, mersul pe la vrăjitori și vrăjile sunt înfierate și pedepsite cu blestem și cazne grele și se hotărăște „preumblarea doftorilor prin județe”. După obiceiul pământului, din activitatea complexă a magicianului, „moșitul” rămâne o manifestare formal-empirică. Moașa nu avea școală. „Doftoroaia” satului, cum se numea pe la noi, înlocuia pe medicul ginecolog actual. Activitatea acesteia se rezuma la diverse practici înapoiate și superstiții și, din acest motiv, mortalitatea infantilă atinsese un nivel de speriat, încât ajunsesem în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și, din acest motiv, mortalitatea infantilă atinsese un nivel de speriat, încât ajunsesem în prima parte a secolului XX cea di000n urmă țară din Europa în ceea ce privește ocrotirea sănătății. În octombrie 1907 s-a înființat la București Căminul moașelor rurale, pe lângă Școala de moașe a Euforiei spitalelor civile. În anul 1940, la Iași, funcționa la Spitalul „Sfântul Spiridon”, sub direcția profesorului doctor Dobrovici - vestit ginecolog (de baștină din localitatea Țigănești - Vultureni), „Școala de moașe”. Spre sfârșitul secolului trecut, la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
infantilă atinsese un nivel de speriat, încât ajunsesem în prima parte a secolului XX cea di000n urmă țară din Europa în ceea ce privește ocrotirea sănătății. În octombrie 1907 s-a înființat la București Căminul moașelor rurale, pe lângă Școala de moașe a Euforiei spitalelor civile. În anul 1940, la Iași, funcționa la Spitalul „Sfântul Spiridon”, sub direcția profesorului doctor Dobrovici - vestit ginecolog (de baștină din localitatea Țigănești - Vultureni), „Școala de moașe”. Spre sfârșitul secolului trecut, la Oncești aveam moașe necalificate, care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a înființat la București Căminul moașelor rurale, pe lângă Școala de moașe a Euforiei spitalelor civile. În anul 1940, la Iași, funcționa la Spitalul „Sfântul Spiridon”, sub direcția profesorului doctor Dobrovici - vestit ginecolog (de baștină din localitatea Țigănești - Vultureni), „Școala de moașe”. Spre sfârșitul secolului trecut, la Oncești aveam moașe necalificate, care erau, de fapt, bătrânele cu mai multă experiență în domeniul nașterilor. În perioada interbelică a luat ființă la Bacău întâia școală din județ pentru pregătirea oficianților sanitari și a moașelor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Școala de moașe a Euforiei spitalelor civile. În anul 1940, la Iași, funcționa la Spitalul „Sfântul Spiridon”, sub direcția profesorului doctor Dobrovici - vestit ginecolog (de baștină din localitatea Țigănești - Vultureni), „Școala de moașe”. Spre sfârșitul secolului trecut, la Oncești aveam moașe necalificate, care erau, de fapt, bătrânele cu mai multă experiență în domeniul nașterilor. În perioada interbelică a luat ființă la Bacău întâia școală din județ pentru pregătirea oficianților sanitari și a moașelor. După cel de-al doilea război mondial, la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
moașe”. Spre sfârșitul secolului trecut, la Oncești aveam moașe necalificate, care erau, de fapt, bătrânele cu mai multă experiență în domeniul nașterilor. În perioada interbelică a luat ființă la Bacău întâia școală din județ pentru pregătirea oficianților sanitari și a moașelor. După cel de-al doilea război mondial, la Oncești a luat ființă un punct sanitar cu registre de evidență proprii. Până în 1949, a răspuns de problemele sanitare ale comunei un oficiant sanitar, pe nume Dumitru Lehănceanu. Din lipsa medicamentelor și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sarcina. Trebuie să strângă surcele de pe rindea, ca să aibă copilul părul creț. După obiceiul locului, pe tot parcursul timpului, de când începeau durerile facerii și după aceea, femeia gravidă era îngrijită și supravegheată de către o bătrână din sat, care se numea „moașă” sau „moșică”. Dacă pe timpul lehuziei mama avea durerile specifice de după naștere, numite „răsuri”, atunci i se dădea să bea rachiu amestecat cu miere de albine. După naștere, rudele și vecinii vizitau mama și copilul nou născut, aducând daruri. La plecare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
biserică sfânta taină a botezului, prin care copilul era creștinat. După botez urma o petrecere cu mâncăruri tradiționale, vin și lăutari, numită „cumătrie”. Cu această ocazie se fac daruri noului născut, constând în obiecte, îmbrăcăminte și bani. Pentru serviciile făcute, moașa era răsplătită cu bani, un prosop și o „crâșmă”, adică o bucată albă de stofă. Nașii de botez deveneau părinții spirituali ai copilului, fiind cumetri cu părinții acestuia. La prima scăldătoare a copilului, apa pentru scaldă era încălzită într-o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu motor și o gospodărie agricolă mare. În anul 1928, în satul de reședință al comunei își aveau sediul percepta (percepția) fiscală și banca populară „Prevederea”. În comună figurau, ca meșteri și meseriași: 1 cizmar, 1 cârciumar, 1 croitor, o moașă, 2 rotari și 1 tâmplar. În comună mai erau 6 agricultori cu peste 30 ha de pământ și 3 mori cu motor. În anul 1930 satul și comuna Oncești erau la plasa Stănișești, județul Tecuci. Comuna avea pe atunci 1
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se face în fel și chip, dar și prin actul băutului. Să nu se creadă că personajele literaturii române consumă doar alcool. E drept, acesta e preponderent. Dar Ioanide bea ceai, văzând în el „transparențe”. În drum spre Moși, coana moașă a lui Caragiale bea bragă, o băutură fermentată din făină de mei și pesmet. Am prins și eu în copilărie această răcoritoare și am rămas cu o impresie oribilă. În Caragiale se bea și șvarț, deși „lăptăria” adăpostește alte lichide
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
muscalul cu umbreluța, iar acesta transmite comanda la cai curat ca o cutie de viteze. Vizitii nu sunt avizați în legătură cu planul orașului și nu știu unde e strada Sapienței de pildă. Medicii, obligați să facă deplasări profesionale, au de regulă trăsură proprie. Moașele merg și cu birja de piață. În București, stație de trăsuri e la Universitate, dar și la Rosetti, unde Ștefan Gheorghidiu are norocul ca soția, cu care voia să se împace, să nu găsească vehicul. Chiar comisarul de poliție dispune
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
schimbat și că mica lui aventură la țigănci l-a scos din timp ani lungi. Aceasta pentru că el plătește biletul! Nu toate personajele o fac. La Brăescu, mersul pe blat e frecvent și recomandat de unele personaje mitocane. Chiar și moașa lui I.L.Caragiale refuză să scoată un nou bilet doar pentru că a coborât câteva minute să bea o bragă. Ceea ce azi e firesc în orașele civilizate, unde un bilet îți lasă o oră sau nouăzeci de minute să călătorești. În
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Galoane / Cârnați - vin / Bani pe șin / Gazete / Rachete / Jachete / Bilete / Brânză, colac / Ni ci un pitac / Lume grămadă / Limonadă / Mare paradă / Bătaie, sfadă / Zgomot, praf / Artiștii, poc, paf / Călușei / Căruței / Mititei / Covrigei/ Țâbă, Grivei / Halviță / Mariță / Cobzari / Ștr engari / Gogoașe / Moașe / Copii,în fașe / Caterincă / Ilincă / Tr ăsură - cai / Loc n‐ ai. / Bezele,/ Chiftele / Belele./ Copii, / băt râni / Evrei, români / Cu ochiul pont / În coaste‐un ghiont / Bărătci/ Bănci, / Panaramă,/ Salon, pastramă, / Văleu mamă! / Flăcăi urâți / Ardei umpluți / Pumnal, băț / Tăbărâți
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
toți trebuie să ocupe un loc În spațiul real al Instituției. Poți citi apoi oricât de mult, chiar se recomandă „Învățarea permanentă”, Întrucât memoria colectivă crește exploziv. Esențial este să ți așeze cineva inteligența când e mintea fragedă. Așa face moașa care potrivește cu mâinile capetele moi ale celor noi născuți, pentru a nu avea la creștere capete pătrate. La fel fac marile personalități cu capetele celor chemați la vârstă fragedă pe câmpul cunoașterii umane. Să ne amintim mereu cu pioșenie
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
nepermis de mult în "starea de dorință nerealizată", preia inițiativa și izbutește să-și impună în cele din urmă voința (din glasul ei "țâșnea atâta hotărâre, încât înțelese că nu mai putea da îndărăt: sosise momentul"). Înainte de despărțirea inevitabilă, "fata moașei" îl conduce pe nefericitul ei amant undeva, într-o odaie mizeră, la "hanul lui Năstăsache" (loc rău famat), pentru a-și lua rămas bun așa cum se cuvine unei femei îndrăgostite, gata să consimtă la marea jertfă. Preliminariile actului amoros repetă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din străvechiul Cursești pentru că voiam să demonstrez unora că și în anii ’50 exista muncă „la negru” precum existau și salariați în sat care câștigau chiar și 150 de lei pe lună precum vecina de peste drum a lui Suta Kili, „moașa” Andonoaia. Era aceasta o femeie văduvă fiindcă bărbatul său într-una din zile a ales cea mai zdravănă cracă din stejarul crescut la marginea drumului de lângă via sa și a reușit să-și ia zilele doar cu o frânghie fără
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
luase lumea în cap și lăsase totul la Cursești printre care și o casă destul de arătoasă. În una din camerele acelei case prin 1953 s-a înființat casa de nașteri unde Andonoaia a fost angajată ca femeie de serviciu. Fiindcă moașa comunală, Pricopoaia mai mult nu era pe acasă și dacă era de cele mai multe ori era afumată și ea și bărbatul său, ori nu se deplasa până la casa de nașteri unde femeia de serviciu era totul, femeie de serviciu, moașă și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Fiindcă moașa comunală, Pricopoaia mai mult nu era pe acasă și dacă era de cele mai multe ori era afumată și ea și bărbatul său, ori nu se deplasa până la casa de nașteri unde femeia de serviciu era totul, femeie de serviciu, moașă și medic mamoș. Toată lumea îi spunea Andonoaiei, „moașa” ceea ce o umplea de mândrie. Pentru toate serviciile ei primea 150 de lei pe lună ceea ce era o sumă la ora ceea mai ales într-un sat pârlit de la marginea raionului Vaslui
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pe acasă și dacă era de cele mai multe ori era afumată și ea și bărbatul său, ori nu se deplasa până la casa de nașteri unde femeia de serviciu era totul, femeie de serviciu, moașă și medic mamoș. Toată lumea îi spunea Andonoaiei, „moașa” ceea ce o umplea de mândrie. Pentru toate serviciile ei primea 150 de lei pe lună ceea ce era o sumă la ora ceea mai ales într-un sat pârlit de la marginea raionului Vaslui. Mai completa ea din rațiile care ar fi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de soartă. O biată ființă neajutorată, singură pe lume, fără rude, fără părinți și suferindă, care nici nu avea voie să nască, însă a riscat și rezultatul: o fetiță de toată frumusețea. A murit imediat după naștere, asistată de o moașă calificată însă bătrână, de peste șaptezeci de ani. Pe atunci așa nășteau majoritatea femeilor. Fetița nu avea nici nume și nici măcar pe cineva care să o ocrotească, care să-i pună măcar biberonul în gură. Din primul moment ne-a impresionat
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]