1,595 matches
-
bonome, păstrând în ochi o poftă de viață pe cât de neghioabă, pe atât de inteligentă. Și atunci, în acest secol al vizualului al cărui rob sunt, constat înfiorat că mă aflu în fața Cavalerului - Moară de Vânt și a scutierului său - Moară de Apă. Sunt ei. Și, cutremurat, ca omul căruia îi revine o boală veche, constat că devin din nou mulinolog și aș fi gata să încalec cu ei, plecând la studiul altor mori moarte. Îngrozit, îmi dau seama că-mi
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
aștept, poate revii, Tu, prieten drag, de ce dispari?... În liniște ... se rup și cad Îngălbenite frunze-n roi; Și plâng iar crengile de brad Când nu va fi unul din noi. Vin... spre prăpastia din hau S-astern cuminți să moara-n lut, Mi-e dor de tine scumpul meu, Tu prieten drag... de la-nceput.
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93318]
-
Turnu ăl Plecat - Vânătoarea lui Buteanu - Lăcuțu din Buteanu 2. Căi, drumuri, cursuri de apă și locuri pe hotarele satului Oprea. a. Lunca din jos de sat pe râul Bâlea: Tinărog - Capu Tinărogului mai în jos. - Fântânele, arabil și fânaț - Moara Băbăreștilor - Glodurile b. Câmpu de Jos din calea Scoreiului - Pe Mălușel - În Șindrii - Mijlocul Câmpului - În Craci - Pe Râpă - Sub Coastă - În Capu Câmpului c. Hotaru din jos de sat, lângă Grădina Imbrii Nord-vest - În Vîrful Coastei, din sus de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Hula lui Budac f. Hotaru din sus de sat și Lunca. Sud - Câmpu din sus de sat - Sub Mlăcuța - Sub Grui - Calea Câmpului - Calea din Capul Malului - Pe Mal, Sub Mal, Din sus se Mal - Calea pe Luncă-n sus - Moara de Hărtie - Din sus de Moara de Hărtie - Drumul Bâlii - Sub Pisc - Calea Piscului - Pe Piscu Mic - Sub Piscu Mare - Pârâul Piscului - La Vărsătură - La Lunca lui Sân - Râul Laita - Ghilii - La Groapa lui Vodă - Copăcei - La Poartă - La Măru
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ei interioară se află o rachierie. Peste drum de moară se află, tot în posesia Telekilor un joagăr în stare bună folosit zilnic. Plata morarilor se face din veniturile morii cu a patra găleată ca vamă. Venit mai mare are moara în anii cu secetă, când vin ardelenii de peste Olt la măcinat, morile lor ducând lipsă de apă în acei ani. Tot administratorul ne informează în documentele conscripției că pe ultimii șase ani media anuală măcinată a fost de 93 de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
se află un grajd pentru caii administratorului, construit mai recent pe cheltuiala acestuia. - opt case mici țărănești, separate una de alta, cu acoperiș de paie, cu pereții din bârne, destinate ca locuințe de servici pentru lucrătorii angajați ai glăjăriei. - o moară de pisat piatra cu o roată, acoperită cu paie, având pereții din bârne. Afară de toate acestea mai există câteva construcții care după cum declară arendașul, au fost realizate integral pe cheltuiala sa: - o moară pentru tăierea sticlei, cu pereți din bârne
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
1936, - teren pentru local școală primară C.F. 43 top 41 cumpărat de comună încă din 1870, - terenul pe care s-a aflat Cârciuma Comunală în Luncă, pe care în prezent se află Localul Școlii Generale. Proprietate a comunei dinainte de 1870. - Moara Comunală și Joagărul construite în 1878 cumpărate dela groful Teleky în 1901, Decizia de întabulare 4487/1904. Satul Sreza deține în proprietate următoarele terenuri: - pășune în golul de munte Bâlea 437, 36 ha - pășune în golul de munte Arpășel 521
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nivelul necesar prelucrării, se deschidea un stăvilar prin care buștenii erau trimiși odată cu apa la joagăr, iar acolo dirijați și debitați procesului de prelucrare. Un alt joagăr a funcționat între anii 1933 - 1938 pe locul în care cândva se aflase Moara de Hârtie. Acest joagăr concentra la un moment dat nu mai puțin de 100 de lucrători, majoritatea locuitori ai Cârțișoarei, tăietori, țapinari și operatori la joagărul propriu zis. În cei 5 ani cât a funcționat, joagărul a prelucrat toți brazii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a apărut această meserie a morăritului. Urmare necesităților crescânde au apărut pe cursul acestui generos râu fără de care probabil că satul nostru n-ar fi existat, și alte mori, energia apei puse la treabă fiind practic inepuizabilă. La începutul începuturilor moara trebuie să fi fost proprietatea comunității, mai târziu însă, când «s-au inventat» stăpânii de latifundii, de terenuri, de păduri cu toate ale lor, proprietarul tuturor bunurilor s-a făcut pe sine, și proprietarul morilor ce se așezau și se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
era proprietatea telekylor. Ea avea să dispară în 1907, fiind incendiată, dacă e să dăm crezare gurii lumii, de Costantin Folea care nu se prea avea bine cu morarul Zosim Folea. În Oprea a funcționat fără întrerupere din vremuri imemoriale moara din mijlocul satului, tot proprietate a grofului, trecută în proprietatea comunei în anul 1918. După evenimentele din 1989, moara a fost cumpărată și modernizată în timpurile noastre de Mariana Tii lui Mandan care locuiește chiar în imediată vecinătate. A rămas
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
transformau în hârtie, zdrențele colectate de prin sate. Referitor la calitatea hârtiei despre care documentul existent în Arhiva Academiei fil. Cluj , o apreciază de o calitate slabă, arătăm că într-un alt document existent la Mânăstirea Cârța se spune că «moara produce hârtie de cea mai bună calitate și recomandă călugărilor să folosească hârtie numai de la această moară» (vezi «Comuna Cârțișoara, Clubul Lions Sibiu, Colecția monografii locale 1997/1998, Fundația pentru dezvoltarea Societății civile cap. Economia locală al. 1. pag. 14
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
prețuri oficiale înregistrate în intervalul 9 - 14 august 1947, care erau de fapt mult sub nivelul celor practicate de speculanți mai ales pe piața neagră, pentru că la vedere nu se găsea mai nimic de vânzare: un kilogram de mălai, loco moară (en gros) - 47.000 lei, unul de ardei gras - 30.000 lei, cartofii noi 60.000 lei, - mazărea verde boabe - 60.000, un kilogram de usturoi - 120.000 lei, vinetele bucata de 300 de grame - 34.000 lei, merele cal
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fie vara sau iarna, cu diverse stiluri de reprezentare a frunzelor, cu diverse fructe, sau chiar elemente care țin de suprarealism. Următorul tablou postat aici de asemenea a fost publicat în albumul pomenit mai sus, dar de asemenea a dispărut. „Moara” Autor: Mihai Dascălu - Tablou furat! Rog dacă cineva vede aceste două tablouri de mai sus, să mă anunțe, dau recompensă bună. „Pomul cu anotimpuri” Autor: Mihai Dascalu Dar nu e vorba doar de pomi în care sunt cele 4 anotimpuri
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
și să iau aminte la ceea ce fac șeiț, ca de pildă cum merg și muncesc, pentru ca Domnul să Se nască în cea mai mare sărăcie și, după ce va fi îndurat atâta foame, sete, căldură și frig, insulte și ocări, pentru ca să moară pe cruce; și toate acestea pentru mine; apoi, reflectând, să trag vreun folos spiritual 2. 117. Dialog. Să termin cu un dialog, ca și în contemplația de mai înainte, și cu un Pater noster. 118. CEA DE-A TREIA CONTEMPLAȚIE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și să-i ticăie inima. În Fălticeni lumea Îl poreclise «iepurele». În clipa când doctorul comisiei de recrutare a zis «slăbuț, dar tot bun», Ițic a leșinat. Numai gândul că va merge la război Îl Îngrozea. Era convins că are să moară când va auzi Întâiul bubuit de tun. Cu o zi Înainte de-a porni din garnizoană, și-a luat rămas bun de la nevastă, de la cei șase copii, de la toți vecinii și cunoscuții, plângând ca o babă”. Ulterior Însă, fiind pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Moldovei, dar de la Începutul secolului XX -, jidovii nu mănâncă decât pască plămădită cu sânge de creștin ; un copil pe care-l fură, Îl pun Într-un poloboc, ale cărui doage sunt bătute cu piroane, și-l dau tăval(ă) ca să moară copilul, după ce i s-a scurs sângele prin Înțepături” <endnote id="(36, p. 113)"/>. Folclorista Elena Niculiță-Voronca Își aduce aminte că, În copilăria ei (deci pe la 1865), astfel de credințe populare erau Încă foarte active În nordul Moldovei : „Când eram
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau să vin?) . Pînă atunci sper să-mi trimiți un răspuns la aceste rînduri. Le aștept nerăbdător. Din partea noastră urări de bine întregii tale familii. Cu toată prietenia, Mihai Drăgan P.S. Ai trimis plicul? Pentru a nu da apă la moară unora de aici te-aș ruga să suprimi din notă cuvîntul patimă (satirică). Zi forțat, sau altfel. Mi se spune aici că am fost pătimaș. Dacă e prea tîrziu, poate să rămînă . Cînd ne vedem vreau să știu exact care
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
preluarea mandatului MAI de către Ioan Rus), am considerat că e bine a reproduce toate schimbările operate de autoritățile acelor ani care, foarte precis, au primit și instrucțiunile necesare. La rubrica „Unități din industria locală”, cenzorul Radu Costache scrisese următoarele date: „Moara <<Filimon SÎrbu>> din com. Bogdănești se va numi Moara Bogdănești; Moara <<Nicolae Bălcescu>> din sat Tunsești, com. Bogdănești se va numi Moara Tunsești; Moara <<Ion Creangă>> din sat Rădești, com. Bogdănița se va numi Moara Rădești; Moara <<Ana Ipătescu>> din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
e bine a reproduce toate schimbările operate de autoritățile acelor ani care, foarte precis, au primit și instrucțiunile necesare. La rubrica „Unități din industria locală”, cenzorul Radu Costache scrisese următoarele date: „Moara <<Filimon SÎrbu>> din com. Bogdănești se va numi Moara Bogdănești; Moara <<Nicolae Bălcescu>> din sat Tunsești, com. Bogdănești se va numi Moara Tunsești; Moara <<Ion Creangă>> din sat Rădești, com. Bogdănița se va numi Moara Rădești; Moara <<Ana Ipătescu>> din com. SÎrbi se va numi Moara SÎrbi” și acum
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
se va numi Moara Bogdănești; Moara <<Nicolae Bălcescu>> din sat Tunsești, com. Bogdănești se va numi Moara Tunsești; Moara <<Ion Creangă>> din sat Rădești, com. Bogdănița se va numi Moara Rădești; Moara <<Ana Ipătescu>> din com. SÎrbi se va numi Moara SÎrbi” și acum o „bombă” inutilă și perfect lămuritoare asupra capacităților intelectuale ale unor „cadre de nădejde” de atunci: „Moara <<Alexandru Vlahuță>> din com. Alexandru Vlahuță se va numi Moara Alexandru Vlahuță”. y. Străzile cu nume de „eroi” și „militanți
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Creangă>> din sat Rădești, com. Bogdănița se va numi Moara Rădești; Moara <<Ana Ipătescu>> din com. SÎrbi se va numi Moara SÎrbi” și acum o „bombă” inutilă și perfect lămuritoare asupra capacităților intelectuale ale unor „cadre de nădejde” de atunci: „Moara <<Alexandru Vlahuță>> din com. Alexandru Vlahuță se va numi Moara Alexandru Vlahuță”. y. Străzile cu nume de „eroi” și „militanți ai clasei muncitoare” Printr-o simplă ștersătură de radieră, străzile orașului Bârlad ce primiseră În ianuarie 1948 numele unor „eroi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mariaj sfințit, dar rece, cu un politician oportunist (care s-a convertit special ca să intre în familia Marchmain), și apoi otrăvindu-i fericirea găsită în adulter. și același Dumnezeu care-l aduce înapoi la Brideshead pe bătrînul lord Marchmain, ca să moară făcîndu-și cruce. Unii comentatori britanici l-au acuzat pe Jarrold că a făcut din Brideshead... un fel de horror anticatolic despre o familie urmărită de religie ca de un blestem, dar concepția vine de la Waugh : ca și la Greene, în
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
nevastă. De asemenea și cea de a doua fată a lor, Victoria, a pierdut două sarcini iar din a treia, deși s-a născut un băiat de toată frumusețea, acesta este amenințat să se piardă. − Tare mă tem că o să moară și aista, nu știu ce să fac să-l scot la liman, că tare-i frumușel, dragul bunicăi, încheie Profira; − Apăi Profiră, eu ți-aș spune cum poate scăpa de necaz, numai că ce-ți spun eu te costă, că știi că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și ciuliră urechile fiind curioase să audă ce leac știe a lui Bibirig. Cea mai atentă era bineînțeles, Profira lui Nașcu și se învoi să plătească sfatul așa cum a cerut femeia. − Vă-nvăț ce să faceți ca să nu vă mai moară plozii cum e ăsta de care spui, că-i frumușel dar bolnăvior. Ar trebui să te duci acasă și să pregătești tot, să-l trimiți pe gineri-tu să ia animalele de la islaz iar eu am să-i spun lu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
atât de supărată, nu spune nimic, însă parcă nu credea în povestea spusă de Săndel. Veni și mătușa Profira a lui Ghiță Nașcu să-l vadă pe cel care îi spusese când era mai mic «că dacă moare ea, o să moară și el, atât de mult o iubește» și află și dânsa de pățanie. Săndel ascultă de mai multe ori povestea lui și se miră în sinea lui de ce a putut el spune. Stătea pe pat cu piciorul drept agățat de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]