2,401 matches
-
până la 12) care au o serie de caracteristici comune (definite, în cadrul evaluării, ca relevante). Participanților la un astfel de interviu li se cere, pe o durată de o oră și jumătate-două ore să discute asupra unor teme/întrebări adresate de moderatorul grupului (intervievatorul). În varianta sa riguroasă, focus-grupul presupune existența unei săli special amenajate (cu aparatură de înregistrare audio și video și one side miror) în care se desfășoară discuția și acordarea unei recompense participanților. Răspândirea metodei și aplicarea ei dincolo de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în vedere faptul că doar un număr redus de teme poate fi supus discuției (dat fiind timpul de dezbatere acordat fiecăruia) prin acest procedeu. Mai mult poate decât în cazul aplicării altor tehnici, focus-grupul necesită abilități metodologice speciale din partea evaluatorului (moderatorului), care trebuie să gestioneze interacțiunea de grup prevenind dominația opiniilor unuia (sau câtorva) participanți și stimulând intervenția celor mai puțin dispuși să-și discute opiniile. Analiza informației obținute prin metode calitative Informația culeasă în etapa de evaluare prin m. c
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o perspectivă mai amplă a participanților problemei discutate (Iluț, 1997). Focus-grupul poate fi utilizată ca mijloc implicit de colectare a datelor, fie ca supliment al altor metode. De obicei focus-grupul este alcătuit din 10-12 persoane, care discută în prezența unui moderator o tematică precisă. Moderatorul are un set de 8-10 întrebări stabilite anterior pe care le adresează pe rând participanților. Aceștia răspund pe rând la întrebări dar pot face referire la idei emise de alți participanți, realizându-se o dinamică productivă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a participanților problemei discutate (Iluț, 1997). Focus-grupul poate fi utilizată ca mijloc implicit de colectare a datelor, fie ca supliment al altor metode. De obicei focus-grupul este alcătuit din 10-12 persoane, care discută în prezența unui moderator o tematică precisă. Moderatorul are un set de 8-10 întrebări stabilite anterior pe care le adresează pe rând participanților. Aceștia răspund pe rând la întrebări dar pot face referire la idei emise de alți participanți, realizându-se o dinamică productivă pentru a aprofunda subiectul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
muncă (stresori) cu efectele la nivel de individ (starea de sănătate mentală și fizică a personalului) și la nivel de organizație, în care un rol esențial pe lângă mecanismele individuale de evaluare și gestionare a stresului îl joacă și factorii mediatori/moderatori. Astfel se poate aborda S.O. ca proces dinamic. În consecință, considerăm că S.O. ar trebui studiat și operaționalizat ca sistem dinamic de variabile interdependente (modalitate bidirecțională) și nu ca o variabilă unidimensională. Procesul stresului se referă la un
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
strategii complexe de diagnoză și intervenție sau management (profilaxie și tratament) pentru combaterea și reducerea efectelor negative ale S.O. la nivel organizațional și individual revin specialiștilor, care iau în calcul relațiile dinamice și specifice dintre multitudinea de stresori (antecedente), moderatori, mediatori și efecte ale S.O., ținând cont de situația particulară de muncă (stresori specifici sau nespecifici), tipul de ocupație și organizație. 2. Discuții critice privind utilitatea metodologică și aplicarea/testarea paradigmelor teoretico-experimentale ale stresului ocupațional Multitudinea și varietatea modelelor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
secvență cauzală, mai simplă sau mai complexă, fiecare incluzând doar parțial multitudinea de tipologii/dimensiuni ale variabilelor/factorilor și relațiilor dinamice care caracterizează procesul S.O. (condiții, situații, caracteristici ocupațional-organizaționale, antecedente, tipuri de incertitudine ca stresori; percepții, evaluare; mediatori sau moderatori; strategii sau mecanisme de coping; tipuri de strain; răspunsuri, rezultate, efecte la nivel individual sau de organizație, pe termen scurt/imediat, mediu sau lung). Majoritatea modelelor S.O. susțin că stresorii din mediul muncii produc schimbări majore (perceptibile sau nu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
-ului), condiții organizaționale (mărime și structură). În completarea măsurătorilor individuale ale stresorilor specifici profesionali, un număr considerabil de abordări sistematice și instrumente și-au propus o caracterizare mai comprehensivă a stresorilor din mediul muncii, incluzând măsurarea efectelor, strain-urilor și moderatorilor/mediatorilor relației stresor-strain. Alegerea unui instrument de măsurare și diagnoză a S.O. este în mod clar dependentă de scopul investigării și orientarea paradigmatică a cercetătorului, iar aceste chestionare variază în funcție de numărul și tipul stresorilor. O problemă cu care se confruntă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Implementing reform in teacher preparation: The concerns-based adoption model” (Irina-Elena Nicolae), „Rolul sistemului educațional în îndrumarea tinerilor pentru alegerea carierei - garanția siguranței de sine” (Maria Ocnărescu), „Avem nevoie de profesori creativi?” (Michaela Christina Tănase), „Elemente de creativitate managerială” (Sorina Mardar). Moderatorii acestei secțiuni, conf. univ. dr. Tudor Borcea și conf. univ. dr. Ioana Manolache, au asigurat un climat de colaborare și înțelegere a preocupărilor și contribuțiilor fiecărui autor, reliefând în permanență perspectiva pragmatică a abordărilor creativității. La secțiunea „Științe socioumane” s-
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Videle, 1995; Purtătorul de cuvinte, Videle, 1996; Lirica lui Constant Tonegaru, Videle, 1997; Ordinea mirabilă sau Viața și cărțile, Videle, 1997; Proba transparenței, Videle, 1998; Feminism și feminitate în proza românească interbelică. Ipostaze românești moderne ale complexului feminității, București, 1998; Moderator la îngeri, Videle, 1998; Școala și folclorul, Videle, 2000; Ordalia și artificierul, București, 2000; O geografie spirituală a Sudului, Videle, 2000; Acreditări / empatii / consonanțe, Videle, 2000; Avatarurile transcendenței. Om și Dumnezeu în opera eminesciană, Videle, 2001; Măreția viciilor ascunse, Videle
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
din Anatole France și, mai puțin, din Jules Lemaître, adică de la așa-zișii impresioniști. Dezbaterea se ducea între câțiva parteneri de dialog imaginari „fixați tipologic”, Agathon, Picrophonios, Glykion și alții (în tradiția lui La Bruyère), criticul asumându-și rolul de moderator, din necesitatea de „a armoniza părerile contradictorii” sau de a „determina sugestii personale”. Primele două volume din Critice (1909-1910) dobândeau astfel un „caracter impresionist” tot mai accentuat, cu timpul repudiat, părăsit și deplâns ca superficial. Stând și judecând, foiletonistul de la
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
discomfort”, Journal of Personality and Social Psychology, 67. Ember, C.; Ember, M. (1977), Anthropology, Prentice Hall, New Jersey. Eron, I. (1982), „Parent-child interaction, television violence and aggression of children”, American Psychologist, 37. Fazio, R.; Williams, C. (1986), „Attitude-accesibility as a moderator of the attitude-perception and attitude-behavior relations”, Journal of Personality and Social Psychology, 51. Fesbach, S. (1970), „Aggression”, în P. Maussen (ed.), Carmichael’s manual of child psychology, Wiley, New York. Festinger, L. (1954), „A theory of social comparison processes”, Human Relations
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Strategii de provocare/stimulare a conflictului 179 7.2. Strategii de prevenire a conflictului 181 7.3. Strategii de reducere a conflictului 183 7.4. Strategii de rezolvare a conflictului 186 Rezumat 189 Exerciții și teme de reflecție 189 Scenariu: Moderatorul 191 Întrebări 191 Capitolul 8 Tactici folosite în conflict. Negocierea și medierea 193 8.1. Tactici folosite în conflict 194 8.2. Negocierea 201 8.3. Medierea 205 Rezumat 210 Exerciții și teme de reflecție 210 Scenariu: Negociere eșuată: șmecherii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
treabă!”), feedback-ul evaluativ negativ ar presupune o amânare până în momentul în care activitatea ar putea fi reluată, astfel încât să fie văzut ca un sprijin mai degrabă decât ca o critică (dacă o echipă a făcut greșeli la ultima întâlnire, moderatorul va aștepta o nouă întâlnire pentru a afirma: „Haideți să eliminăm astăzi erorile pe care le-am făcut ultima dată și să încercăm să nu mai facem altele”). În orice caz, T.K. Gamble și M. Gamble propun ca feedback-ul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Goodall Jr., 1990, p. 45). Iată câteva linii directoare pentru moderarea grupului în direcția prevenirii situațiilor conflictuale: - este important ca fiecare participant să aibă senzația că are locul său în grup (altfel, avem de-a face cu un „dialog circular”); - moderatorul verifică întotdeauna dacă a înțeles corect: „Dacă am înțeles bine...” este o astfel de formulare care îl valorizează totodată și pe cel care a expus ideea; - moderatorul este cel care propune o structură de discuție (nu este cel care decide
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
locul său în grup (altfel, avem de-a face cu un „dialog circular”); - moderatorul verifică întotdeauna dacă a înțeles corect: „Dacă am înțeles bine...” este o astfel de formulare care îl valorizează totodată și pe cel care a expus ideea; - moderatorul este cel care propune o structură de discuție (nu este cel care decide această structură, în caz contrar pot apărea conflictele); - la începutul discuției, moderatorul este cel care stabilește (împreună cu participanții) tonul și regulile; - moderatorul își descrie propriul rol (atitudine
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o astfel de formulare care îl valorizează totodată și pe cel care a expus ideea; - moderatorul este cel care propune o structură de discuție (nu este cel care decide această structură, în caz contrar pot apărea conflictele); - la începutul discuției, moderatorul este cel care stabilește (împreună cu participanții) tonul și regulile; - moderatorul își descrie propriul rol (atitudine imparțială care nu va produce judecăți de valoare și nici nu va aduce contribuții de substanță), scopul său fiind acela de a ajuta grupul să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cel care a expus ideea; - moderatorul este cel care propune o structură de discuție (nu este cel care decide această structură, în caz contrar pot apărea conflictele); - la începutul discuției, moderatorul este cel care stabilește (împreună cu participanții) tonul și regulile; - moderatorul își descrie propriul rol (atitudine imparțială care nu va produce judecăți de valoare și nici nu va aduce contribuții de substanță), scopul său fiind acela de a ajuta grupul să se focalizeze; este important ca grupul să conștientizeze diferența dintre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
propriul rol (atitudine imparțială care nu va produce judecăți de valoare și nici nu va aduce contribuții de substanță), scopul său fiind acela de a ajuta grupul să se focalizeze; este important ca grupul să conștientizeze diferența dintre rolul de moderator și cel de lider de grup (deseori se fac confuzii care pot conduce la conflicte). Am observat astfel că adeseori în pozițiile de moderator tind să fie alese (ori chiar să se aleagă singure) persoane cu o manieră dominantă de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a ajuta grupul să se focalizeze; este important ca grupul să conștientizeze diferența dintre rolul de moderator și cel de lider de grup (deseori se fac confuzii care pot conduce la conflicte). Am observat astfel că adeseori în pozițiile de moderator tind să fie alese (ori chiar să se aleagă singure) persoane cu o manieră dominantă de acțiune, care prin impunerea propriei păreri vor provoca conflicte și vor destabiliza grupul. Iată de ce, pentru a domoli energia conflictuală ce poate apărea din
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
persoane sunt ușor de sesizat înainte de a se trece la activitatea de grup. Ce își doresc ele mai presus de orice? O să observați că este vorba despre statutul de lider. De aceea, de obicei noi le numim în postura de moderatori ai grupului (dacă ar fi altcineva ei ar avea reacții distructive pentru grup), dar după ce le explicăm că ei sunt „șefii” ori „punctul central” alactivității le explicăm și rolul de moderator (anume că nu va aduce contribuții de substanță, nu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aceea, de obicei noi le numim în postura de moderatori ai grupului (dacă ar fi altcineva ei ar avea reacții distructive pentru grup), dar după ce le explicăm că ei sunt „șefii” ori „punctul central” alactivității le explicăm și rolul de moderator (anume că nu va aduce contribuții de substanță, nu doar lăsându-i, dar mai mult decât atât, încurajându-i pe ceilalți să se exprime). și le mai spunem că dacă acest rol nu li se potrivește sunt liberi să renunțe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ca simpli membri să spună ce vor și cât vor. Experiența ne arată că nici unul dintre ei nu va renunța la postura respectivă, și astfel vom putea să le cerem să fie mai ponderați în agresivitatea exprimării; - atunci când cineva greșește, moderatorul îi spune că trebuie să detalieze pentru că nu s-a înțeles punctul său de vedere; dacă discuția ajunge într-un punct mort în urma unor afirmații, ele sunt consemnate de elevul/studentul care are rolul de a nota contribuțiile grupului și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în urma unor afirmații, ele sunt consemnate de elevul/studentul care are rolul de a nota contribuțiile grupului și astfel se depășește un eventual moment de criză; - oricine este în siguranță să-și spună părerea, oricât de ridicolă ar părea aceasta (moderatorul va pozitiva astfel și pozițiile eronate exprimate de unii dintre membrii grupului); - moderatorul poate cere fiecăruia dintre participanții la activitate să exprime ceea ce așteaptă de la activitatea în echipă (membrii microgrupului vor face afirmații despre lucruri și sentimente personale, și astfel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a nota contribuțiile grupului și astfel se depășește un eventual moment de criză; - oricine este în siguranță să-și spună părerea, oricât de ridicolă ar părea aceasta (moderatorul va pozitiva astfel și pozițiile eronate exprimate de unii dintre membrii grupului); - moderatorul poate cere fiecăruia dintre participanții la activitate să exprime ceea ce așteaptă de la activitatea în echipă (membrii microgrupului vor face afirmații despre lucruri și sentimente personale, și astfel se va stabili o comunicare primară); - moderatorul le va spune participanților că probabil
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]