26,397 matches
-
Basarabia și dincolo de Nistru; în a doua jumătate a secolului al XIV și în cursul întregului secol al XV această emigrare a elementului românesc spre răsărit a fost deosebit de importantă și aceasta nu poate surprinde dacă ne gândim că țăranii moldoveni căutau dincolo de Nistru un refugiu pentru a se sustrage luptelor și războaielor necontenite care sângerau atunci fără încetare Moldova. Coloniștii români s-au stabilit în acest fel în mare număr în regiunea cuprinsă între Nistru și Prut, atunci depopulată și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
preferință atunci când vicisitudinile politice și persecuțiile le forțau să-și caute refugiu în altă parte. Numeroși principi ai dinastiei Movilă, apoi membri ai familiilor Stroici, Balica, Costin, Barnovski, Petriceicu etc. au transplantat atunci un mare număr de țărani și iobagi moldoveni pe pământurile lor din Podolia, devenite în acest fel un azil pentru familiile nobile și princiare, după ce fusese timp îndelungat refugiu pentru popor. În curând legăturile care legau astfel Podolia de Moldova au devenit și mai unite: în 1682, în urma
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Cecinowka) pe Nistru și la Nemirova pe Bug și unde judecățile se făceau în limba română în numele principelui Moldovei. Dominația moldovenească a fost de scurtă durată, dar spre mijlocul secolului al XVIII-lea orașe ca Moghilev aveau încă funcționari municipali moldoveni, iar principele Moldovei încasa drepturi la fel ca și la Rascov și în alte orașe podoliene. Ultimul episod a avut în sfârșit loc între 1788 și 1795 când la stăruințele Ecaterinei a II-a, care le-a dăruit mari întinderi
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
drepturi la fel ca și la Rascov și în alte orașe podoliene. Ultimul episod a avut în sfârșit loc între 1788 și 1795 când la stăruințele Ecaterinei a II-a, care le-a dăruit mari întinderi de pământ, numeroși boieri moldoveni s-au mutat cu iobagii și sclavii lor în Podolia, iar guvernul Republicii cunoaște cel puțin ucazul din 27 ianuarie 1792, prin care împărăteasa Rusiei dona câtorva boieri moldoveni 260 000 deseatine de pământ arabil. Au fost întemeiate numeroase sate
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
-a, care le-a dăruit mari întinderi de pământ, numeroși boieri moldoveni s-au mutat cu iobagii și sclavii lor în Podolia, iar guvernul Republicii cunoaște cel puțin ucazul din 27 ianuarie 1792, prin care împărăteasa Rusiei dona câtorva boieri moldoveni 260 000 deseatine de pământ arabil. Au fost întemeiate numeroase sate românești acolo, dintre care unele mai prosperă încă, pentru că examinarea oricărei hărți vădește existența între Nistru și Bug a foarte numeroase sate având nume pur românești și fiind locuite
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
avea intenția să reînceapă agitațiile în problema Basarabiei. Vă veți inspira în discuțiile dv. de următoarele explicații și considerații: Unirea Basarabiei cu România s-a făcut printr-un vot aproape unanim al Adunării Legislative „Sfatul Țării” (Adunarea Națională) a Republicii Moldovene a Basarabiei la 27 martie 1918 și acest vot a servit ca bază atât declarației Președintelui Consiliului de Miniștri la Chișinău, cât și decretului regal din 9/22 aprilie 1918, care ia act de unire și îi dă adeziunea statului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Parlamentul României l-a declarat ab initio nul și neavenit. Ea apare, totodată, ca o firească și necesară restaurare istorică, o împlinire a unei legitimități fondate pe dreptul popoarelor la autodeterminare, pe principiile și normele dreptului internațional. Crearea Statului Independent moldovean materializează marea mișcarea democratică și populară care a luat naștere în Republica Moldova în ultimii ani, acțiunea hotărâtă a forțelor și formațiunilor politice devotate cauzei suveranității, independenței și demnității naționale, precum și curajul, realismul și înțelepciunea politică a actualilor conducători ai Republicii Moldova
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
administrativă se va menține și în 1816, 1831, până la legea lui Cuza. Satul Chircești - o singură localitate potrivit Legii nr. 2/1968 de organizare administrativ - teritorială a României, cuprinde, de fapt, 3 sate, fiecare cu vechimea și specificul sau: Chircești - Moldoveni, așezați pe fundul și pe versanții Velniței este cel mai vechi, documentat arheologic încă din neolitic; Chircești - Huși format prin așezarea pe moșia boiereasca a coloniștilor veniți din Bucovina la 1775, după anexarea acestei provincii de către Austria și în sfârșit
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
și am închinat-o (...) cu tot ceea ce are sfânta mănăstire, cu sate, cu iazuri și mori, și vii și prisăci cu stupi și țigani, acolo unde se slăvește în lumea întreagă, la cetatea Ierusalimului...” În loc să-i pună pe cuvioșii călugări moldoveni la muncă, pentru a se întreține starea și nevoile mănăstirii, domnul găsește această soluție, foarte comodă, dar și profitabilă, din punct de vedere spiritual. Așa cum reiese din paginile cărții, toate închinările și toate daniile (uimitor de generoase) urmăreau un scop
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
făcut dania. După cum o să vedem, aceste întăriri domnești de stăpânire a unor bunuri a dat apă la moară celor sus-puși de la locurile sfinte, care s-au folosit de aceste acte după ani și ani, ceea ce a adus mari neajunsuri mănăstirilor moldovene și nu numai. ― Pentru început, am să aduc în fața ta un asemenea act domnesc. Și anume, pe cel al lui “Io Ieremia Moghila voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei” privitor la bogata danie făcută de soția “răposatului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
moldoveni privitoare la soarta unor veșminte și odoare bisericești dăruite de niște negustori din Șarhorod către biserica mare din Ierusalim. ― De unde până unde vorbim de o asemenea mărturie? ― Dacă am căutat, am găsit că mitropolitul Ghedeon și unii mari boieri moldoveni dau la 6 februarie 1671 mărturie privitoare la soarta unor veșminte și odoare bisericești, dăruite de către șase negustori din Șarhorod către biserica mare din Ierusalim... ― Ce legătură are Șarhorodul cu mitropolitul și cu marii boieri moldoveni? ― Uite că are, părinte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și unii mari boieri moldoveni dau la 6 februarie 1671 mărturie privitoare la soarta unor veșminte și odoare bisericești, dăruite de către șase negustori din Șarhorod către biserica mare din Ierusalim... ― Ce legătură are Șarhorodul cu mitropolitul și cu marii boieri moldoveni? ― Uite că are, părinte, fiindcă la acea vreme “S-au sculat pre acela loc oști și prădzi și dintr-acele veșminte și odoar(e)... multe au pierit, iară câte n-au perit ei le-au adus aicea în ț(a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Această nouă închinare este confirmată de “Io Miron Barnovschi Moghila voievod,... domn al Țării Moldovei” în 1626 martie 20. ― Iată că la 30 iunie 1626 asistăm la o intervenție a lui Miron Barnovschi Moghila voievod într-o neînțelegere între călugării moldoveni și călugării greci. ― Eu cred că ar fi bine să citești în întregime spusa lui vodă. ― Ia să vedem, părinte, ce spune vodă: “Io Miron Barnovschi Moghila voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei. Cu voia de obște
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Dumnezeu, domn al Țării Moldovei. Cu voia de obște a întregului nostru Sfat și a tuturor boierilor, mici și mari, asigurăm cu această carte a noastră pe părinții noștri rugători către Dumnezeu de la mănăstirea lui Aron voievod, cu privire la semețirea călugărilor moldoveni, care înainte de ei au stat în acea mănăstire și au fost izgonți pe vremea răposatului Radul (Minea) voievod. Deoarece aceștia, după scoaterea lor, s-au plâns craiului Țării Ungurești că ar fi fost chipurile nedreptățiți de călugării greci, care au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
fapt, doamna Maria, în naivitatea ei, se adresa egumenilor trimiși de Ierusalim să administreze averile Galatei ca unor “oameni de-ai casei”... Și cât s-a înșelat! ― Îți mai aduci aminte, fiule, de nedreptatea ce li s-a făcut călugărilor moldoveni, care au fost alungați din Mănăstirea din Țarină (Aron Vodă) de către Radu Mihnea voievod (care a domnit între anii: 1616-1618 și 1623-1626), în locul lor fiind aduși călugării greci? ― Desigur, părinte. Îmi amintesc cum călugării moldoveni au venit la Miron Barnovschi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
li s-a făcut călugărilor moldoveni, care au fost alungați din Mănăstirea din Țarină (Aron Vodă) de către Radu Mihnea voievod (care a domnit între anii: 1616-1618 și 1623-1626), în locul lor fiind aduși călugării greci? ― Desigur, părinte. Îmi amintesc cum călugării moldoveni au venit la Miron Barnovschi Moghila voievod în 1626, la 30 iunie, cu mare “jalobă” ca să fie reprimiți în mănăstirea Aron Vodă, dar voievodul hotărăște: “Cercetând dar episcopul și de asemenea și omul doamnei lui Aron voievod, au găsit și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
fin)tei mănăstiri să hie dat în veci, iară ce e pre mâna lor să hie în veci”... ― Apoi, părinte, aici e ca și în povestea ceea: Și bătut și cu banii luați. Sau, cu alte cuvinte, cei nedreptățiți (călugării moldoveni) sunt forțați să mărturisească că pe viitor nu vor avea nici o pretenție la călugării greci, “ca să hie întru pace de acmu până în veci”... ― Păi, cum să nu fie “întru pace”, dacă “ Io Miron Barnovschi Moghila voievod,... domn al Țării Moldovei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
răpăosatul Radul Racoviță biv vel logofăt... au dat la Sinai câte 50 lei pe anu... și de cătră dumneei... până la o vreme. Dar... văzându... că sinaiții pun egumeni și preoți grecești la biserică, de se supără dum(neaei) și mahalagiii moldoveni carii mergu la această biserică, neînțelegându nimicu”... ― Apoi, din tot ce am citit până acum, dragule, n-am întâlnit încă pe nimeni care să spună adevărul, cum îl spune păhărniceasa: “mahalagiii carii mergu la această biserică, neînțelegându nimicu”. ― Păi, cum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
era nevoie... Iat-o: “Noi Scarlat Ghica voievoda, domn Țării Moldovei. Facem știre cu acest hrisov... cui să cade a ști că viind înaintea domnii meli,... sfințiia sa chir Procopie, arhimandritul și egumenul svintii mănăstiri Galata, (după nume e călugăr moldovean cum sunt eu portarul Sucevei, sfințite!) ne-au arătat hrisoave de la,... părintele domnii mele,... Grigore Ghica voievoda, i de la... fratele domnii mele,... Matei Ghica voievoda,... întru care hrisoave cuprind aceste mile mai gios arătate... Să ia mănăstirea Galata de pre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
vite și altele de nevoie ca s-o ridicăm”. Este șocantă această afirmație a “patrierșiei” sale, părinte. El a dat, el a luat, el a hotărât, el a dres, el a blestemat... Ca pe propriile-i moșii!!! ― Păi, dacă mănăstirile moldovene închinate erau de fapt proprietatea Sfântului Mormânt, cine voiai să hotărască ce trebuie și ce nu trebuie făcut? ― Să vezi, părinte, până unde a ajuns “patrierșia sa” cu implicarea în viața Moldovei... ― La ce ți-i gândul, fiule? ― La un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
lăturalnice, ci pe drumul mare, zburând pe cai înaripați. Nu mă vrea? O vreau eu și va fi a mea cu voia ori fără voia ei. Așa scrîș-neam cu pumnii strânși, răscolit de ea, gîndindu-mă la vestita replică a voievodului moldovean. Îmi trebuia răbdare și perseverență. Nu se poate să nu învingă cineva cu aceste arme. Perseverența picăturii de apă roade stânca și o prăbușește de pe culme. Or, oare femeie are dârzenia granitului ori a marmurei, afară de... Venus din Millo? Frământat
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
nenea Ivan îmi spunea, cu înțeles, în limba rusă: Uite iar a venit poșta la fereastră. Fenea era nepoata lui moș Evtuh Carà, moldovean desnaționalizat și în același timp ucrainizat. Nu-i era rușine să spună că de fel e moldovean, iar asta o făcea, desigur, în ucrainiană. După ce m-am prezentat la director, primul lucru pe care trebuia să-l am era un caiet pentru planuri. Și asta însemna, mai întâi, cumpărătură. În fața școlii, în colțul dinspre sud-est era o
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Am luat cap compas către Alexanderfeld, o comună cu populație germană apoi mai departe, drum de oboseală și noroi până la gara din Tarutino sau Basarabeasca, dumnezeu mai știe cum. Drumul a durat patru zile. Tovarăși de drum, gazde de treabă, moldoveni sau ucrainieni. Și iată-mă la revizorul Ion Moldovanu din păcate proaspăt înlocuit cu un favorit al senatorului țărănist Zibștein, unul Draganov. Vorba lui Moldoveanu "meri unde te-o îndrepta Dumnezeu". Iar în loc de îndreptare m-am pomenit, după zile de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
cu toate greutățile drumului pe care îl parcurgeam zilnic mă bucuram de prietenia lui Vladimir și a lui Ștefan Luca. Vladimir era din comuna Tudor Vladimirescu, Emilia, soția lui, din Belcești, județul Iași. Luca Ștefan era de naționalitate bulgară sau moldovean, dar ce contează, iar soția sa, Pașa, tot învățătoare, era fiica lui Cardașov, care avea restaurant la Bolgrad. Nu știu cum s-a întâmplat dar cineva căruia nu-i plăcea frățeasca prietenie dintre ei a umblat cu minciuni și nu numai că
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
lui moș Filip, ucrainian, s-a măritat cu fiul prietenului lui, Sava Mataman, bulgar. Mai târziu, când eram învățători la Câșlița Dunăre, au venit părinții cu Ana, fiica lor și ne-a întrebat dacă s-o dea după Mitca Catană, moldovean. Ana ne fusese elevă la cursul complementar. Anei îi este drag Mitca? Da! Dar Ana lui Mitca? Moare după ea. Ce cusur îi găsiți băiatului? Nici un cusur. Doar că...nu-i bulgar. Aha. Și așteptați deslegarea de la noi. Noi le
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]