4,567 matches
-
sudul Transilvaniei. Deși numele Mislav are o vădită rezonanță slavă, firească după secole de conviețuire cu ei, este posibil ca el să fie român de neam. În Annales Boiorum, aparținând cronicarului bavarez Aventin, se amintește despre depopularea teritoriilor locuite de "moldoveni și vlahi", ca și în letopisețele rusești mai târzii. Însă, din nefericire, nu poate fi reconstituită calea urmată de mongoli la sud de Carpați, în Muntenia și Oltenia; se pare că ei n-au trecut pe la Curtea de Argeș, care se profila
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
comercial respectiv datează din 1382, după întemeierea statului. Moldova avea tratate cu Polonia prin care se asigura comerțul internațional de tranzit între cele două țări. Pe drumul acesta circulau mărfurile din Germania și Flandra spre Marea Neagră, negustori genovezi și armeni, moldoveni și polonezi. Moldova era o regiune de tranzit între coloniile genoveze de la Marea Neagră și orașele din Polonia și Germania. Negoțul practicat la Marea Neagră de italieni era legat și de drumul îndepărtat al caravanelor din Orient, sosite din stepe, de unde proveneau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
călăreți polonezi a fost trimisă spre Moldova, pentru a repune în drepturi pe Ștefan. Oastea poloneză a fost întâmpinată de Petru, în Țara Șipenițului, și atrasă într-o zonă cu păduri întinse și greu accesibile, numite "plonine" (codrii plonini), unde moldovenii a prăvălit asupra ei o mulțume de copaci (o Posadă moldovenească). Atacați prin surprindere, polonezii au fost înfrânți, mulți morți și numeroși prizonieri, dintre care o parte au fost răscumpărați apoi de regele Cazimir III. În legătură cu această luptă, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
istoricul polonez O. Grevka. Dar susținerea lui Panaitescu nu pare verosimilă. Iorga, după ce prezenta momentul întemeierii, conchidea că opera lui Bogdan avea să aibă cu totul altă trăinicie: el a întemeiat Moldova și a făcut dintr-o parte dintre români, moldoveni, dar și aceștia, ca și muntenii, erau români. Dacă domnia lui Dragoș era o "stăpânire patronată", cea a lui Bogdan era o "stăpânire liberă" românească. Întemeierea Moldovei, concluziona și Panaitescu, n-a însemnat "nici emigrare, nici cucerire a noilor veniți
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
număr redus de oameni. Dar se poate aprecia că mișcările demografice interregionale au avut un rol însemnat în consolidarea unității etno-lingvistice și în constituirea statelor medievale românești. Acțiunea politico-militară inițiată de Bogdan, după 1359, cu sprijinul susținătorilor săi maramureșeni și moldoveni a avut loc într-un context extern favorabil, când regele Ludovic era antrenat în acțiuni militare în sudul Dunării. La răsărit, Moldova nu era supusă unei amenințări iminente, Hoarda de Aur fiind epuizată de războaiele civile, ca și de loviturile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ale Prutului erau în stăpânirea domniei, dar sud-estul țării (Bugeacul) era în mâinile tătarilor (Hoardei de Aur). Cu toată rapida întindere a țării, aspectul ținutului de origine (valea Moldovei) a rămas (s-a păstrat) numele celor dintâi boieri, maramureșeni și moldoveni, reprezintă, în varietatea lor nesfârșită, o largă sinteză, ele sunt din vechiul fond slavo-român, dar și nume de împrumut. La începuturile ei, rămân ici și acolo sălașuri de tătari, care rătăcesc nestingheriți. În organizarea și administrarea Moldovei, ca stat, se
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a fost reală, nu a fost cu totul temporară deoarece, cf. letopisețelor ruso-lituaniene, după moartea fraților săi, cneazul Feodor Koriatovici a venit cu oaste lituaniană în Podolia, pentru a o supune, dar nu știm dacă a urmărit să respingă pe moldoveni sau să înfrunte pe feudalii locali. Această relatare este verosimilă căci, în 1393, cînd cneazul Witold al Lituaniei atacă posesiunile lui Feodor Koriatovici, domnul Moldovei, Roman I, trimite ostași pentru a întări garnizoanele cetăților din Podolia. În concluzie, între 1382-1390
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lângă rindea magnetul, iar lângă magnet o punguță cu pastă de dinți și rodii. Apoi venea din nou ursul, și astfel se închidea cercul, cu toate foloasele și neajunsurile lui.” Horia Stamatu, care a descoperit în scrisul lui C. pe moldoveanul „care calcă pe urmele lui Creangă”, a observat și că autorul lui Apunake „depășește literatura absurdului [...] nu printr-un realism demonstrativ, ci printr-o realitate profundă, afectivă, la care ne duce capacitatea lui de ordonare armonică a limbajului”. SCRIERI: Apunake
CUGLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286562_a_287891]
-
este atenția acordată spațiului cultural basarabean, căruia i se dedică un număr întreg (12/1994) și la care se revine prin semnăturile lui Const. Ciopraga, Mihai Cimpoi, Iurie Colesnic, N. Leahu. O altă direcție se referă la evocarea figurilor de moldoveni care s-au ilustrat în cultura noastră, precum C. Săteanu, G. Lesnea, O. Botez, N. Gane, familia Teodoreanu. Fiind editată de Muzeul Literaturii Române din Iași și de Societatea Culturală „Junimea ’90”, revista se remarcă prin bogata documentare literară, căutând
DACIA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286638_a_287967]
-
evoluează spectaculos de la prosperitate și orgolioasă siguranță de sine la eșec umilitor, Vasile Lupu domină umanitatea istorisită în Letopiseț... Înclinația pentru descrieri de natură apare, de pildă, în această scriere (invazia lăcustelor, comparația între fenomene naturale și istorice). De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor, datat în 1686 (P.P. Panaitescu), este o istorie polemică a originilor poporului și limbii române, provocată de interpolările lui Simion Dascălul în cronica lui Grigore Ureche, ca și de unii istorici străini. Argumentarea
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
este rodul unei arte. El are lunga respirație epică, simțul sublim al destinului uman, meșteșugul patetic de a se opri din când în când să răsufle de greutatea faptelor și să le contemple de sus. G. CĂLINESCU SCRIERI: De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor, publ. M. Kogălniceanu (Cartea pentru descălecatul dintâi a Țării Moldovii și neamului moldovinesc), în Letopisițile Țării Moldovii, I, Iași, 1852, 1-32, în Cronicile României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, I, București, 1872, 1-30
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
de la Aron Vodă, de unde este părăsit de Urechie, vornicul de Țara de Jos, București, 1943; Opere, I-II, îngr. și pref. P. P. Panaitescu, București, 1965; Opere alese, îngr. și pref. Liviu Onu, București, 1967; Letopisețul Țării Moldovei. De neamul moldovenilor, Iași, 1984; Viața lumii, îngr. Sanda Vârjoghe, pref. Dan Horia Mazilu, Galați, 1991. Repere bibliografice: V. A. Urechia, Miron Costin, Craiova, 1891; Aron Densușianu, Istoria limbei și literaturei române, ed. 2, Iași, 1894, 359-432; Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 460-481
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
de Ioan Jebeleanu, V. Aga, C. Manea, Lucian Lungu, Vasile Lădaru, I. Avramescu, Ion Triponescu, Gheorghe I. Crețu, Feodor Rudolf Floruțiu, Teodor Sărac, Teodor Bodârlău, Dan. C. Bălteanu, Ioniță Hornea, Ioan Atanasie Bucur, Ion Lascu-Dumbravă, Traian Rusu-Șirianu, Iorgu Gorgos, M. Moldovean. Mai puțin cultivată în paginile revistei este proza. În mai multe numere din 1880, este preluată din „Convorbiri literare” corespondența dintre Vasile Alecsandri și Ion Ghica, iar George Dumbravă publică în foileton (1918) nuvela Din Basarabia rusească. Foarte atractive sunt
BISERICA SI SCOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285748_a_287077]
-
și anume dacă așa-zișii ceangăi sunt, cum susțin unii specialiști maghiari, „grupul etnic maghiar cel mai de răsărit”, sau sunt români. C. a întreprins, timp de mai bine de trei ani, cercetări complexe în toate satele locuite de catolicii moldoveni în județele Bacău, Iași, Neamț și Vrancea, le-a cercetat civilizația și cultura, i-a lăsat pe numeroșii săi informatori să-și expună nestingheriți opiniile asupra originii și apartenenței lor, asupra limbii pe care o vorbesc. Întreaga demonstrație a cărții
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
partea locului. Toți dădeau chiote că s-au Întâlnit. Îndată Începea joaca. După ce se minunau de dibăcia lui Ștefan la săgetarea uliilor, prindeau să se joace ,,de-a tătarii”. Se despărțeau În două cete : cei din ceata lui Ștefan erau moldovenii, cei din ceata a doua erau tătarii, În frunte cu puiul de răzeș, Mitruț... II Era În ziua aceea un văzduh limpede ca lacrima. Înfloriseră trandafirii sălbatici și sulfina. Era vremea când cântă toate păsările câmpului, când țârâie din niște
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
bâzâitul bondarilor. Bătălia a durat aproape un ceas. Tare era Ștefăniță, tare era și Mitruț, dar până la urmă Ștefăniță a ieșit biruitor. Prins Între niște lănci de trestie, ca un han-tătar, Mitruț a fost dus la județ, În fața puilor de moldoveni. Așezat pe un butuc, sub stejarul cel rămuros, Stefăniță a prins a l judeca strașnic, Întrebându-l: de ce-i calcă țara? de ce ucide copii? de ce dă foc satelor? Nu se pot apuca năvălitorii de munca pământului, să nu mai fie
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de spaimă. Ce-i facem copilului din stejar? a Întrebat un ataman. Tragem În el cu săgețile ? Nu ! a răspuns hanul. Dacă trage careva În el vreo săgeată Îl ucid... De ce ? s-au mirat tătarii. Pentru că pe acest pui de moldovean vreau să-l ucid eu ! Fac rămășag că-l nimeresc drept În inimă, cu prima săgeată... Fie-ți milă... a răcnit Mitruț, când hanul a Întins arcul, dar n-a mai apucat să spună nimic, căci o săgeată l-a
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
lovitură de buzdugan i-a repezit paloșul din mână ! Îl putea ucide din a doua lovitură, dar l-a luat În pieptul calului și l-a cărduit departe. În vremea asta oștile cotropitoare fugeau mâncând pământul. Apoi, pe la asfințitul soarelui, moldovenii s-au așternut la hodină, pe coasta dealului. Acum să-l judecăm pe han-tătar ! a strigat Ștefan cel Mare, În fața cortului așezat sub stejar. Ce moarte să-i dăm, răzeși ? Să-i scoatem ochii... au bubuit mii de glasuri. Să
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
n-au știut pe ce lume se află și au prins a se tăia Între sine și a căuta cu groază o scăpare. Multă oaste turcească a pierit atuncea. Au lăsat armele și peste o sută de steaguri În mâinile moldovenilor lui Ștefan. Care au putut scăpa de coase, de săbii și de săgeți s-au năpustit În fugă, În jos de Podul-Înalt, și și-au căutat scăpare fugind prin păduri. Călăreții trimiși de Ștefan i-au ajuns și i-au
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cu șoltuzii, Grămădiți în cetățuie și pe crestele cetății; A-nceput să strige singur: "Jos cu Cârnea or cu Ciornea", {EminescuOpVIII 196} Cum rămase din vechime obicei moldovenesc, Vesel să îngroape Domnii și tot vesel să-i ridice...! Inimi bune moldovenii, cam ai dracului, dar buni. [UN GLAS] Nu, Măria Ta, am un merit deosebit de acesta...! [PETRU] A! A avut oaste Vodă, hai? Ai ridicat republica Vrancei, ori a Cîmpu-lungului, ori a Dornei * împrotiva lui, cari sânt legați cu jurământ cătră
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-o fi, nu zic, dar una știu... n-avut-a nici un rost... Trebuie să ne deprindem și cu turcul pe toți vecii Cum s-au dat [pe] brazdă astăzi pîn' și frații noștri, grecii, Ce au multă-nvățătură... alt neam, nu ca moldovenii... - Ba să mă ferească sfântul ca să fim ca ei... Viclenii Sânt a turcilor iscoade, vânzători de țări și neamuri. - Alelei, Moldovo dragă, darea turcului e grea, Trebuia s-aduc pe grecul ca să știe cum s-o ia. Un viclean trebuie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să mă ferească sfântul ca să fim ca ei... Viclenii Sânt a turcilor iscoade, vânzători de țări și neamuri. - Alelei, Moldovo dragă, darea turcului e grea, Trebuia s-aduc pe grecul ca să știe cum s-o ia. Un viclean trebuie-acuma... Moldoveanul este prost, Ce mi-e * daca-avu sub Ștefan și în vremea care-a fost Te miri ce și mai nimica... și, făcând din tei curmei, O ducea pe azi pe mâne țara cu nevoia ei... {EminescuOpVIII 201} Azi? Azi nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fruntea ta. 2258 Luna pe ceriuri - ca cranul îngălbenit a unui mort. luna, gheață galbenă, atârna ca ruptă în nouri, icoana sorții Moldovei; una spăla cu gălbeneală frunțile valurilor mării, alta plutea asupra țării, îngălbenind în moarte și rușine frunțile moldovenilor. Gălbinarea morții. peste podul Sucevei trecea Ieremia Movilă și Zamoiski mânând înaintea [lor] sclavia țărei, care râdea nebună prin gurile unui popor ce purta pe umerii de piatră trei juguri de fier - jugul turcilor, a tătarilor și-a polonilor. TEXTE
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
erau mai mult oșteni neînspăimîntați decât căpetenii cu minte și strategi. Ordinul german, condus de marele prior Frideric de Hohenzollern, cavalerimea stiriană și bavareză luară asemenea parte la această campanie. Ungurii sub palatinul Gara, ardelenii sub Ștefan Lascowicz, bosniecii, apoi moldovenii trași și ei de pornirea generală sub Ștefan Vodă, în fine trupele valahiene sub însuși reîmpăcatul Mircea, formau armia de căpetenie a lui Sigismund, care ducea deci contra inamicului una sută și treizeci de mii de oameni, dintre care însă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu palatinul Gara în fruntea oștii ungurești, apoi contele Hermann de Cilli cu cavalerii stireni și burgravul de Nurnberg cu cei bavareji; la aripa dreaptă se așezară în poziție ardelenii sub Ștefan Laskowicz, la cea stânga valachienii sub Mircea și moldovenii. În linia întîie de bătălie se orânduiră francejii, setoși de luptă, așteptând cu nerăbdare semnalul atacului. În partea osmană avantrupa o forma oaste sprintenă de asabi, apoi în centru era sâmburul oștirii, spahiii și ienicerii, pe când la aripele amândouă se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]