2,533 matches
-
Prefața la Așezămintele mănăstirești, pe lângă complimentele adresate episcopului Castor, mai apar câteva elemente interesante: a) Scuzele lui Cassian că nu va putea fi la înălțimea lui Castor, de a scrie o lucrare așa de importantă și de sfântă, pentru că problemele monahale nu sunt lucruri de exprimat în cuvinte, ci de trăire. b) Cassian observă că personalități vestite prin viața și erudiția lor au scris deja în acest domeniu și cuvântul său, prin comparație, nu va fi decât o mică picătură. c
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
monahilor, ci va înfățișa în descrierea sa doar cele văzute și trăite în Egipt, unde se continuă răfuielile Sfinților Părinți, încă de la începutul predicării apostolice. d) Tratarea (tămăduirea) celor opt păcate capitale este prezentată ca fiind strâns legată de așezămintele monahale, deoarece în mănăstiri trebuie luptat în special contra acestor păcate capitale. Cartea I a Așezămintelor mănăstirești cuprinde 11 capitole și tratează despre îmbrăcămintea monahilor. Simbolismul veșmintelor capătă în viziunea lui Cassian o interpretare spirituală și duhovnicească. De exemplu, referindu-se
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
monahilor. Simbolismul veșmintelor capătă în viziunea lui Cassian o interpretare spirituală și duhovnicească. De exemplu, referindu-se la glugile scurte pe care le poartă călugării egipteni, Cassian spune că acestea simbolizează nevinovăția și simplitatea călugărească, dar mai ales smerenia lor monahală (cap. 3), iar în capitolul 11 vorbește de cingătoarea duhului și semnificația acesteia. Prin ea, monahul ,,își asigură omorârea mădularelor în care sunt păstrate semințele patimilor și ale luxului”. Cartea a II-a se referă, în cele 12 capitole, la
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
este dedicată Sfinților frați Iovinianus, Minervius, Leontius și Teodor, care trăiau în insulele Stoechades, nu departe de Marsilia și Lerin. Convorbirile XVIII-XX au fost scrise între anii 428-429 și redau trei discuții avute cu trei părinți la Diolcos, un așezământ monahal, aflat la nord-vest de Panephysis. Convorbirile XXI-XXIV aparțin perioadei petrecute la Skete sau celei de la Panephysis, cuprinzând discuțiile avute cu cei doi părinți. Convorbirea XVIII-a (17capitole) este susținută de Avva Piamun - conducătorul și prezbiterul tuturor pustnicilor din acea regiune
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
anahoreții, care erau formați în mănăstiri și ajungând la un mare grad de desăvârșire, alegeau retragerea în singurătățile pustiului; 3) sarabaiții erau categoria a cărei imitare trebuia evitată pe toate căile. În această Convorbire este descrisă fiecare categorie sau gen monahal urmărindu-i-se originea și evoluția. Prima categorie vine încă din epoca apostolică și a fost practicată de Apostolii Domnului și, mai apoi, de prima comunitate creștină de la Ierusalim. Cum treptat fervoarea și credința puternică a primilor creștini a scăzut
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de mireni în forma chinovială. Principiile duhovnicești din vremea apostolică (cf. Fapte 2, 42-47 și 4, 32-35) vor deveni fundamentul vieții chinovitice și a celei eremitice sau anarhoretice, din secolul al IV-lea, când vor lua ființă primele forme instituționale monahale (cap. 4-5). Gruparea sarabaiților însă este criticată foarte aspru pentru că se izolau de comunitățile mănăstirești și se îngrijeau în mod egoist de trebuințele lor. Aceștia nu ascultau de cei mai bătrâni, nu acceptau să-și supună voința îndrumărilor acestora și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
textului lui Cassian probează că autorul lui e un mare scriitor. Meritul deosebit al Sfântului Ioan Cassian este acela că a folosit o limbă latină capabilă să exprime noutatea temelor și a ideilor și de a le prezenta unor destinatari monahali de formație sau care căutau adevăratul drum. Limba lui Cassian este o limbă evoluată, care exprimă o gândire profundă înfățișată simplu. În general, în scrierile lui Cassian domină mișcarea și viața. Autorul știe să vadă, să selecteze, să prelucreze și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a trăi în comun. Primele încercări eremitice (călugărești) n-au început mai devreme de Sfântul Ioan Cassian, în a II-a jumătate a secolului al IV-lea. Cassian a dorit să redea, sub o formă istorică, caracteristicile esențiale ale desăvârșirii monahale. El prezintă idealul și modul de viață al monahilor ca și continuatori ai tradiției Bisericii, și care se străduiau să respecte îndatoririle principale: renunțarea la toate formele de îmbogățire materială, renunțarea la propria voință în favoarea ascultării, închinarea propriei ființe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ai tradiției Bisericii, și care se străduiau să respecte îndatoririle principale: renunțarea la toate formele de îmbogățire materială, renunțarea la propria voință în favoarea ascultării, închinarea propriei ființe lui Dumnezeu prin castitatea trupească și puritatea inimii. Pentru Cassian, ,,scopul vieții monahale era de a se pregăti pentru cetățenia cerească și de a anticipa, chiar dacă fugar și imperfect, bucuria deplină ce va fi atinsă acolo” . Teologia duhovnicească a lui Cassian este accentuat hristocentrică, astfel că întreaga învățătură despre contemplație, castitate, rugăciune și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și de a anticipa, chiar dacă fugar și imperfect, bucuria deplină ce va fi atinsă acolo” . Teologia duhovnicească a lui Cassian este accentuat hristocentrică, astfel că întreaga învățătură despre contemplație, castitate, rugăciune și cunoaștere duhovnicească este străbătută de Hristos. Direcțiile vieții monahale explorate de Ioan Cassian în opera sa sunt trei: căutarea curăției inimii, dedicarea contemplației și anticiparea fericirii cerești a vederii lui Dumnezeu. Acestea se desfășoară în paralel și destinațiile lor nu pot fi mereu surprinse. Deoarece Cassian își dă seama
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Acestea se desfășoară în paralel și destinațiile lor nu pot fi mereu surprinse. Deoarece Cassian își dă seama că cerul poate reprezenta pentru mulți o destinație îndepărtată, iar fericirea veșnică poate părea ireală, mult distanțată față de elementele esențiale ale vieții monahale zilnice, el induce ideea că monahii au nevoie de un țel mai apropiat și unul dintre ele este curăția inimii (Convorbiri duhovnicești I, 4). Curăția inimii cuprinde o arie mai largă de metafore utilizate de Cassian pentru a descrie desăvârșirea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
zilnice, el induce ideea că monahii au nevoie de un țel mai apropiat și unul dintre ele este curăția inimii (Convorbiri duhovnicești I, 4). Curăția inimii cuprinde o arie mai largă de metafore utilizate de Cassian pentru a descrie desăvârșirea monahală: liniștea, contemplația, rugăciunea neîncetată, castitatea și cunoașterea duhovnicească. 1. Curăția inimii. Noțiunea curăției inimii apare tratată de Cassian atât în Așezăminte mănăstirești (cartea 4) cât și în Convorbirile duhovnicești IV, V și X. Noțiunea de curăție atât pentru scriitorii precreștini
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
față de împrăștieri și tulburări inutile, o simplitate ce a fost câștigată cu greutate doar prin experiență. Aceasta este rodul unei discipline filosofice și ascetice. Tema curăției este mai complexă în scrierile lui Cassian. Astfel, vorbește de curăția inimii caracterizând desăvârșirea monahală, de curăția minții și de curăția sufletului, și nu în ultimul rând, de alte noțiuni similare precum curăția trupului sau rugăciunea curată. Evagrie definea scopul vieții practice ca mintea curățită. Aceasta reprezenta echivalentul expresiei inima curățită pentru faptul că inima
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
virtuților se dobândește curăția inimii. Învățătura lui Cassian despre curăția inimii are trei aspecte principale: o purificare ascetică, o echivalare teologică a curăției inimii cu iubirea și experiența eliberării de păcat în liniștea inimii. Orice om ce trece prin experiența monahală este automat pus în fața dilemei dintre provocările destabilizatoare ale existenței și scopul curăției inimii. Chestiunea practică centrală a teologiei monahale a lui Cassian o reprezintă mijloacele soluționării acestei dileme și acestea sunt: rugăciunea, înfierarea, interpretarea Bibliei și formele de viață
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
teologică a curăției inimii cu iubirea și experiența eliberării de păcat în liniștea inimii. Orice om ce trece prin experiența monahală este automat pus în fața dilemei dintre provocările destabilizatoare ale existenței și scopul curăției inimii. Chestiunea practică centrală a teologiei monahale a lui Cassian o reprezintă mijloacele soluționării acestei dileme și acestea sunt: rugăciunea, înfierarea, interpretarea Bibliei și formele de viață monahală. Cassian echivalează curăția inimii cu iubirea, subliniind că respectarea desăvârșită a regulilor monahismului poate duce la disperare sau abandonarea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
este automat pus în fața dilemei dintre provocările destabilizatoare ale existenței și scopul curăției inimii. Chestiunea practică centrală a teologiei monahale a lui Cassian o reprezintă mijloacele soluționării acestei dileme și acestea sunt: rugăciunea, înfierarea, interpretarea Bibliei și formele de viață monahală. Cassian echivalează curăția inimii cu iubirea, subliniind că respectarea desăvârșită a regulilor monahismului poate duce la disperare sau abandonarea vieții monahale, la irascibilitate sau la o atitudine critică față de ceilalți dacă nu există iubire. Cassian se face ecoul Apostolului Pavel
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
lui Cassian o reprezintă mijloacele soluționării acestei dileme și acestea sunt: rugăciunea, înfierarea, interpretarea Bibliei și formele de viață monahală. Cassian echivalează curăția inimii cu iubirea, subliniind că respectarea desăvârșită a regulilor monahismului poate duce la disperare sau abandonarea vieții monahale, la irascibilitate sau la o atitudine critică față de ceilalți dacă nu există iubire. Cassian se face ecoul Apostolului Pavel, spunând că nici distrugerea totală nu poate asigura desăvârșirea dacă nu există iubirea care constă numai din curăția inimii (Convorbiri duhovnicești
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
rugăciunea lipsită de imagini, de la înfrânarea ascetică la castitatea plină de har. În Convorbirea duhovnicească a XI-a numită Despre desăvârșire dezvoltă teologia sa a iubirii mai mult decât în Convorbirea duhovnicească a III-a deoarece, amândouă schițează maturizarea motivației monahale începând de la frica de pedeapsă, trecând prin nădejdea răsplatei cerești și până la iubirea de virtute în ea însăși echivalată cu dragostea de Dumnezeu. Pentru Cassian, smerenia este o virtute fundamentală, fiind asigurată de ascultare și deschizând calea spre curăția inimii
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
contemplației prin faptul că el vorbește nedefinit, fără să facă o distincție clară între unirea cu Dumnezeu și cu Hristos. Unirea cu Dumnezeu vine prin contemplație. Cassian pune accentul pe vederea cu ochii sufletului ca urmare a trăirii disciplinei ascetice monahale și atrage atenția asupra faptului că cel curat cu inima poate ajunge să vadă lucrurile dumnezeiești, duhovnicești, nevăzute, viitoare și ascunse. Scopul monahului este, într-o ultimă etapă a contemplației, ,,hrănirea numai cu frumusețea și cunoașterea lui Dumnezeu” (Convorbiri duhovnicești
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
două părți și a utilizat două căi: calea virtuții pentru viața practică și calea contemplației pentru viața teoretică (contemplativă). Această diviziune este mai mult implicită decât explicită în opera lui Cassian. Făcând referire directă la viața practică ancorată în contextul monahal, Cassian utilizează mai multe substantive ce caracterizează aspectele particulare, cum ar fi: disciplină, viață, mod de viețuire, lucru, angajament, discernământ, experiență, rod, învățătură, desăvârșire și virtute. O viață practică este necesară atât anahoreților cât și chinoviților. Calea contemplației utilizează ca
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
dispar sau pier. Iubirea este singura care dăinuie (Convorbiri duhovnicești 15,2). 3) Fericirea cerească și vederea lui Dumnezeu. ,,Fericiți cei curați cu inima, căci aceia vor vedea pe Dumnezeu”(Matei 5,8). Tema fericirii cerești transpare din toate scrierile monahale ale lui Cassian. Sfârșitul monahului este numit de Cassian fericire, iar contemplația o pregătește și o anticipă. Filosofii și teologii greci descriau împlinirea de sine a omului ca fiind fericirea extremă. Formația spirituală a lui Cassian îl face să păstreze
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Prin faptul că, în opera sa, Cassian pune un mare accent pe fericire se dovedește influența lui Evagrie la care frecvent apare expresia ,,fericit cel care...” și ideea că ,,scopul omului este fericirea”. Fericirea are o orientare eshatologică în teologia monahală a lui Cassian. Temele majore prezente în scrierile sale sunt legate de fericire precum: curăția inimii, curăția vieții și a inimii, castitatea, singurătatea și liniștea îngerească a anahoretului”. Acest fel de fericire poate începe din viața aceasta pământească, însă ajunge
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a vieții viitoare și fericirea contemplativă posibil de atins în această viață. Contemplația din această viață este asemănare a fericirii desăvârșite și eterne din cer. Contemplă fericirea existenței cerești acela care și-a fixat privirea minții asupra veșniciei. Sfârșitul vieții monahale este Împărăția lui Dumnezeu sau Împărăția cerurilor, iar Cassian pune în antiteză lucrurile văzute, materiale, muritoare și cunoscute cu cerul care este în altă parte, într-un loc către care doar sufletul se îndreaptă atunci când este eliberat de constrângerile (delimitările
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
12.7). Se spunea despre Avva Serenus că el atinsese această extraordinară stare. Castitatea devine, astfel, simbolul curăției inimii posibilă însă, nu în urma unei hotărâri ascetice, ci ca dovadă a lucrării harului lui Dumnezeu în om. Cassian privește realist creșterea monahală și recunoaște că o concentrare desăvârșită pe contemplație este de neconceput în această viață având în vedere multitudinea de nevoi și cerințe și faptul că mintea hoinărește mereu, dispusă să se disperseze rapid, să-și schimbe ușor centrul de interes
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
o aflaseră prin intermediul textului grec al lui Pavel. La Cassian apare monahul ca prețios mădular al lui Hristos și care primește arvuna (arras) unirii cu Trupul lui Hristos. În scrierile sale, Sfântul Ioan Cassian face o radiografie a vieții monahale pentru a răspunde căutărilor monahilor din Galia. Dumnezeu a creat lumea din libertatea și bunătatea Sa cu scopul de a-i oferi omului mediul necesar pentru ca acesta din urmă să-și poată înfăptui vocația în limitele creatorului. Iconomia divină, după
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]