1,270 matches
-
cea pe care o denunță Styron în Alegerea Sofiei. Sadismul manipulator al americancelor din tinerețea sa..."153. OGLINDA AMERICANĂ: NOILE PERVERSITĂȚI ALE FLIRTULUI William Styron? Sadismul manipulator al americancelor care practică flirtul? Hotărât lucru, clișeele duc o viață grea. Asemenea moraliștilor din perioada Belle Époque, ajunsă la vârsta adultă, Bab asociază noțiunea de cruzime a flirtului cu moravurile anglo-saxone. Analizează astăzi propriile contradicții, inconsecvențele ei de fată tânără prin prisma romanului Alegerea Sofiei, evocând nebunia, excesul, toate formele perversității umane. Cu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
al relației carnale înfăptuite. De la semi-virgină la semi-emancipată Maladie a flirtului, perversitate a ațâțătoarei, înșelăciune nerușinată, conflict amoros și "mic război între sexe". Regăsim în acest episod din Alegerea Sofiei toate temele dezvoltate cu cincizeci de ani mai devreme de moraliștii francezi ai perioadei Belle Époque. Ca și aceștia, William Styron consideră flirtul drept un joc maladiv, atroce, împotriva firii. Portretul pe care îl face tinerelor din generația sa, lui Leslie mai cu seamă, amintește prin tonurile sale întunecate de caricaturile
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
maniheiste pe care le inspirau faimoasele "semi-virgine" romancierilor din vremea lor. Înseamnă asta oare că, dacă flirtul evoluase, reprezentările colective rămăseseră în linii mari aceleași? Nu, deoarece punctul de vedere al lui William Styron, în timp ce îl evocă pe cel al moraliștilor de la sfârșitul veacului, este diametral opus acestuia. Dacă gânditorii conformiști din perioada Belle Époque condamnau flirtul fetelor tinere, era desigur din cauză că sufereau, ca și Stingo, de pe urma faptului că femeile le provocau dorința, sustrăgându-se apoi îmbrățișării lor. Dar mai ales
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de un ideal feminin desuet. Încremeniți în principiile creștine, mărturiseau un dispreț profund față de trup și de sexualitate. Le reproșau domnișoarelor că, flirtând, își pierdeau puritatea. Că se dezonorau. Că nu mai erau, într-un cuvânt, decât pe jumătate virgine. Moraliștii și viitorii soți se temeau că fetele care flirtau și-ar putea ascunde jocul, că s-ar putea înfățișa ca niște fecioare caste, în vreme ce ele vor fi cunoscut deja fiorul atingerilor, vor fi încercat frământările amoroase, plăcerile senzuale. În ceea ce
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
flirtului", pe care știe totuși că nu-l va putea nicicând regăsi. Acest "început al vieții", această minunată "descoperire a celuilalt, a ta și a sexualității" sunt, pentru el, definitiv apuse. Departe de a vedea în acest joc amoros, precum moraliștii perioadei Belle Époque, o degradare, un crepuscul al iubirii, Hervé Prudon vede în el mai curând "prospețimea unui răsărit" ce nu se va mai ivi niciodată 196... "Orice... dar asta nu" Înainte de acest sfârșit al inocenței însă, înaintea acestei basculări
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
agriculturii înaintate - iar 5 hectare le-au dat părinții la întovărășire, ca să scape de impozitele împovărăto are. „Țară de secături, țară minoră, căzută rușinos la examenul de capacitate în fața Europei... Aici ne-au adus politicienii ordinari, hoții improvizați astăzi în moraliști, miniștrii care s-au vândut o viață întreagă, deputați contrabandiști... Nu ne prăbușim nici de numărul dușmanului, nici de armamentul lui, boala o avem în suflet, e o epidemie înfricoșată de meningita morală”, spusese Octav ian Goga în 1916. Despre
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
diplomatice aferente acestora. Tratatul de la Versailles, efectele lui, Liga Națiunilor, tensiunile crescânde dintre învingători și învinși, ascensiunea lui Hitler, toată țesătura extrem de complicată a relațiilor internaționale dintre cele două războaie sunt analizate cu ochii unui expert și cu finețea unui moralist. Demnă de subliniat, din punctul nostru de vedere, este poziția lui Kissinger față de Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele lui pentru România. Da, zice el, a fost un act banditesc, o agresiune tipică întemeiată doar pe dreptul forței, mai ales că Uniunea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
filozofie morală, care să-l învețe cum să evalueze corect diferitele noțiuni morale (adevăr, dreptate, bunătate etc.) și, mai ales, cum să le urmeze în demersurile din viața cotidiană. Acesta este motivul pentru care Nietzsche îl considera drept primul mare moralist modern. În demersurile didactice, Montaigne insista pe conversația de tip socratic (maieutica), considerând-o cea mai eficientă metodă de predare în actul didactic al lecției. Umaniștii Renașterii și Reformei nu s-au oprit doar asupra reformării dogmaticii creștine, a Bisericii
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
că sunt încă cu mult mai numeroși acei care, fără să creeze ei înșiși cartea, o prețuiesc, o adoră și o caută veșnic cu nesaț. Am adunat în acest volum maxime, cugetări, reflecții, ale unor înțelepți și filozofi, savanți, pedagogi, moraliști, scriitori, critici literari și eseiști, din toate timpurile și de pe diferite meridiane ale lumii - cu gândul să ofer tinerilor, dar și vârstnicilor, publicului larg de cititori, o carte de înțelepciune. Ideea de a realiza o antologie de aforisme, cugetări, paradoxuri
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
sociale, dezvoltarea spectaculoasă a marilor orașe și a consumului de masă, tirajele tot mai mari ale presei de informație, radioul și cinematograful unin-du-și eforturile și influența pentru a uniformiza gusturile și modul de viață. În perioada intrbelică, numeroși intelectuali și moraliști își exprimă îngrijorarea față de această uniformizare amenințătoare și atrage atenția asupra pericolului care amenință civilizația europeană prin transformarea individului într-un "robot". Francezul Georges Duhamel descrie cu o precizie care înspăi-mîntă "moartea industrială" așa cum a observat-o el în abatoarele
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
alții (cu, sau fără voia lui), ci mai ales ceea ce singur a selectat și a consolidat în sine (bineînțeles, prin educație conform unui principiu expus încă de Confucius). Se spune că poetul nu trebuie să fie un simplu cronicar sau moralist, el trebuie să reflecte în lirica sa și să treacă prin acel catharsis, cu propriile mijloace, toată "înlănțuirea faptelor" din jur. În numele poeziei, al spiritului ei, se desfășoară o perpetuă căutare de sine, care vizează, în primul rând, armonia dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
la facultate! Și nu-i nici greu! Important e să te hotărăști! 7. Domnul Paler mi-a trimis romanul său ultim, "Un om norocos"! Îl citesc, sedus ca de obicei! N-are personaje, are numai idei îmbrăcate de "personaje". Același moralist inventiv și profund! Și cît caracter! 8. Stoiciu nu mi-a răspuns nici acum la o epistolă din 13 februarie. Nu știu ce-i cu el! Dar mă bucur pentru că i-a ieșit cartea! Și lui Danilov (Nichita n. red.) i-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
să-mi găsesc un loc. Nu vreau, însă țin să fiu mai liber. Sau nu știu cum să spun. Domnul Paler mi-a trimis cartea sa ultimă. O citesc cu plăcere, ca de obicei. Nu are personaje. Are numai idei. E un moralist, un nobil cu vocația fantazării. Unele pagini sînt memorabile. Altele îmi par inabile, trădînd absența unei experiențe romanești adevărate. Un roman al mărturiilor, nu o poveste. A mai apărut în "Luceafărul" de pe 16 martie o recenzie. Costin Tuchilă! Ăstuia, evident
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
la rîndu-i suficient de corupt pentru a profita fără scrupule de păcatele celor de la putere sau din opoziție, întru împlinirea unor diverse foloase personale, gen "șantajul și etajul", aflat în exil, se transformă într-un participant la istorie și un moralist al ei, un gazetar-conștiință, cum îl definește, în prefața amintită, Nicolae Florescu. Directorul de la "Curentul" constată, ușor sceptic și nu fără uimire, schimbările produse în timp asupra gîndirii personale; el notează: "Recitind, după o trecere de ani, ceea ce am scris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
competențe critice și se naște din ea. Critica e, și pentru Virgil Ierunca, o formă de dragoste. Cea mai exigentă și cea mai inconfortabilă. Fără această competență critică, deopotrivă de gust și suplețe analitică, Virgil Ierunca ar fi fost un moralist al culturii sau, și mai rău, un predicator de principii. El a făcut însă din amîndouă, un binom indestructibil, o funcție nu doar implicînd-o pe cealaltă, dar și intensificîndu-se reciproc." O acută prospețime etică îi dublează, îi însoțește totdeauna studiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
motive. — Și cu ce vă frământă ? Lăsați-i să vă judece, dacă atâta vor și atâta pot. Eu unul nu amestec lucrurile, mai ales că multe, foarte multe dintre ele sunt interpretabile în societa- tea noastră plină de așa-ziși moraliști. Pe mine mă interesează fapta, nu vorba. Cartea fiind fapta. Muzica fiind fapta. Și-așa mai departe. Dacă aș sta să citesc fiecare rând care s-a scris despre mine, probabil că da, mă voi bucura nespus și mă voi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
dedicat armenilor excepțional). Normal ar fi să fie scriitorul român un ales al soții, "cu mintea larg deschisă". Singurul succes platonic înregistrat de scriitori (inclusiv la cei înregimentați în partide) a fost în plan publicistic sau eseistic ei sunt buni moraliști. Altfel, în perioada comunistă merita să te implici, să ai atitudine critică față de regim sau de dictatură. Acum, nimic parcă nu mai merită, cei din clasa politică înțeleg doar să se îmbogățească în funcția în care sunt aleși sau numiți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
primar Mihaela-Elena Atodiresei Școala Gimnazială Gâdinți Ion Creangă rămâne, poate, cea mai spectaculoasă și originală voce ivita în literatura română din secolul al XIXlea, autor al unei opere rapsodice în care se manifestă un scriitor cult, o conștiință spontană, un moralist clasic, dublat de un umorist spumos, de o jovialitate cuceritoare. Considerat, rând pe rând, culegător de basme, rapsod popular, geniu oral etc., Creangă scăpa, în mod evident, unei caracterizări unice. Opera să nu se raportează la nimic din ce s-
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
reîncarnarea imprevizibilă a individului", fiind, în cea mai mare parte, "un romantism nebulos și sincretic", marcat de "livresc liric". O altă direcție, a "fabulosului popular", avem în Făt Frumos din lacrimă, pentru ca pe o direcție ce merge în sensul "tradiției moraliștilor" să se reveleze aceea a "fiziologiilor" (Aur, mărire și amor, La curtea cuconului Vasile Creangă, Visul unei nopți de iarnă, Părintele Ermolachie Chisăliță și Moș Iosif), unde "lirismul este comprimat și cruzimea realistă din pamflete se află încă în stare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ori de distracție. Atitudinea morală a scriitorului este ca o făclie menită să lumineze calea cea dreaptă pentru tinerii fără prea multă experiență și șovăitori". Dimensiunea etică se situează pe primul plan, în respectarea adevărului, fără ca autorul să fie un moralist, ci un memorialist de vocație, cu echilibru și perspectivă umanistă, dominat de discreție, comprehensiune și optimist, un "spirit ponderat și armonios". Sinteza între calitățile de prozator și cele de memorialist ale sale o realizează Gane în cartea Păcate mărturisite, reluând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de către grupurile de crimă organizată în maniera descrisă mai devreme. În pofida caracterului aparent șubred al argumentelor în favoarea corupției, este adevărat că formele specifice ale corupției, fiind complexe și inevitabile, pot necesita un răspuns pragmatic. Așa cum observă cinic Williams, ,, În ochii moralistului, corupția este întotdeauna o calamitate, dar liderii politici recunosc că uneori este de preferat posibilelor alternative" (Williams 1987: 6-7). În mod asemănător, într-un studiu mobilizator și bine conceput, bazat pe cercetări întreprinse în New York, Anechiarico și Jacobs (1996) susțin
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
rareori clară. Astfel de trăsături culturale, amplificate de inevitabilele lovituri periodice ale tang-yi pao-dan-ului, gloanțele ,,îndulcite" ale capitalismului contemporan, ar pune la încercare crearea tipului de stat la care Mao, devenit aproape de sfârșit atât un romantic periculos, cât și un moralist autoritar, a aspirat pentru China. Obținerea socialismului științific prin intermediul revoluției permanente a constituit obiectivul politic primordial al perioadei comuniste clasice și considerentul care a stat la baza campaniilor aparent interminabile ale lui Mao. Corupția a atras o dezaprobare puternică, dar
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
fiind ,,oare va merge?" (Silverstein 1988: 22 despre Nixon în timpul scandalului Watergate) Primul aspect al teoriei, și anume că fenomenul corupției politice este o extensie a unui comportament politic identificabil, este deschis criticii dintr-un număr de puncte de vedere. Moraliștii ar putea critica ideea că acest fenomen este o urmare a comportamentului politic pentru a abandona concepte precum onoarea și decența, și implicit pentru a condamna politicienii individuali despre care ei știu sau consideră că sunt devotați, altruiști și cinstiți
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
pace! Cele 10 porunci ale poeților. PORUNCA a X-a UNII CITITORI ÎN MANUSCRIS AI ACESTOR PAGINI AU zâmbit, alții s-au Întristat de cutezanțele memorialistului. Unii s-au lăsat ademeniți de evocările, revelațiile și mărturisirile vechiu lui bucureștean, ale moralistului fără moralitate și ale liberti nului sentimental „1900“; alții s-au indignat, și pe drept cuvânt, de năravul inconformismului său, nepotrivit lumii noastre și conveniențelor ei [...]. Singur Nae Davidescu, poetul ciclic din Cântecul Omului, vastă antrepriză versificatorie În felul [a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nemângâiate; m-am putut Înflă căra, ca un licean, după alte câteva din cale-afară de tinere, de drăgălașe și de inteligente; Încumetându-mă, peste astea toate, să scriu această carte de debut și de lăsare de cortină. Cartea a șasea Moralist fără moralitate Gama cromatică a eternului feminin dintr-o jumătate de veac (1900-1950). - Conjuncțiile fericite ale horoscopului În explicarea fenomenului erotic la eroul nostru. - Tristeți, tris teți postume. - Marea cu fascinațiile și seducțiile ei, cu femeile, aventurile, bu curiile și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]