3,352 matches
-
, Ioan T. (13.IV.1956, Șeitin, j. Arad), poet și publicist. Este fiul Mariei (n. Sava) și al lui Teodor Morar, zidar. După absolvirea Liceului Industrial de Chimie din Arad (1975), urmează Facultatea de Filologie, secția română-franceză, din Timișoara, absolvind în 1981. Profesor de limba și literatura română la Lugoj (1981-1986), trece metodist la Casa Studenților „Grigore Preoteasa” din București, ziarist
MORAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288239_a_289568]
-
firmă din București. În cadrul acestui proiect, comunitatea locală ar fi mers în parteneriat cu consiliul județean Prahova care ar fi suportat contribuția financiară de 25% cerută beneficiarului. Inițiatorul acestui proiect SAPARD a fost patronul brutăriei și al morilor din comună. „Morarul” este președintele filialei unui partid parlamentar din comună și a aflat de fondurile SAPARD de la o ședință de partid, unde a venit cineva care lucra la agenția care se ocupă cu administrarea acestor fonduri și le-a vorbit despre ele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
bărbat, 35 de ani). În momentul când ar obține un avantaj individual, toți oamenii din comună ar participa la un anumit proiect. Există însă fapte care pun sub semnul întrebării promptitudinea unei astfel de reacții din partea locuitorilor satului. Astfel, când „morarul” a adus pietriș pentru pietruirea străzii, locuitorii de pe ulița respectivă nu au vrut să ajute la risipirea și nivelarea lui declarând: „Ce, bă, vrei să ajungi la moară? Pune mâna și plătește să ai drum bun” (bărbat, 46 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
să îți sacrifice animalele. În opinia sa va fi rău după integrare, deoarece nu „avem destui bani să facem tot ce trebuie pentru a ne alinia la standardele UE și e posibil să ne desființeze”. Problema cea mare, în opinia morarului, este că „nu se explică clar ce trebuie făcut” și că „oamenii nu sunt informați”. Atitudinea față de UE Pentru săteni UE reprezintă „o adunare de state unde ne va fi mai bine” (femeie, 32 de ani) și chiar dacă mulți nu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
termen scurt, o bună parte dintre interesele sătenilor mutându-se către situația Ploieștiului, decât către cea a Tomșanilor. Tabelul 3. Elemente ale participării în cele șase sate în trecutul apropiat Satul Acțiuni trecute Tomșani Trei experiențe diferite marchează trecutul recent. Morarul a încercat la un moment dat (1998-1999) să pietruiască drumul spre brutărie. A cumpărat pietriș și a solicitat beneficiarilor direcți - cei care locuiau pe strada respectivă - să ajute la împrăștierea acestuia pe drum. Nimeni nu a contribuit. Pe de altă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
da, spuse Stubb, știam eu că n-o să poată scăpa. Poți să-ți scuipi și bojocii, Balenă, dar să știi că diavolul e pe urmele tale! Suflă în trîmbița ta, sparge-ți bojocii! Ahab o să-ți zăgăzuiască sîngele, așa cum un morar zăgăzuiește apa morii! Stubb rostea gîndurile mai tuturor oamenilor din echipaj. Aidoma unui vin vechi care fierbe a doua oară, clocoteau stăpîniți de patima vînătorii. Temerile și presimțirile vagi pe care unii dintre ei le încercaseră pînă atunci, nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Europa (2000), Schelete în dulap (2004) și Cortina de ceață (2007). Aș fi vrut să scriu această carte acum treizeci de ani. O consider o datorie de tinerețe, în fine achitată, în amintirea vremurilor când, împreună cu Valentin Constantin, Ioan T. Morar, Eugen Suciu, Genu și Dani Motz, citeam cu voce tare pasaje din cărțile lui Raymond Chandler. Sunt sigur că fiecare dintre noi a fost marcat de acele zile și acele lecturi: atunci căutam în anchetele detectivului Philip Marlowe partea solară
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Cărtărescu, Postmodernismul, 154, 181, 310, 311, 328, 371, 386; Bucur, Poeți optzeciști, 37-39; Dicț. esențial, 116-117; Grigurcu, Poezie, I, 145-150; Manolescu, Lista, I, 181-188; Paul Dugneanu, Al doilea val, București, 2001, 57-70; Cristea-Enache, Concert, 81-87; Popa, Lista, I, 550-551; Ovidiu Morar, Emil Brumaru - un melancolic incurabil, CL, 2002, 1; Doris Mironescu, Poezia ca spațiu de locuit, CL, 2002, 7; Dan C. Mihăilescu, Emil Brumaru, „Poeme alese. 1959-1998”, LAI, 2003, 31; Marius Chivu, „Poetul ca mătasea”, RL, 2003, 34; Gheorghe Grigurcu, Poezia
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
aceeași argumentare naiv-aritmetică se întâlnește și în cronica Pe drumul înfloririi gospodăriilor agricole colective de Silvian Iosifescu, din aceeași culegere de articole. Când oare este necesar să apară într-un roman mai mulții chiaburi? În Mitrea Cocor de M. Sadoveanu morarul Ghiță Lungu este singurul chiabur (...). Prezența mai multor chiaburi într-o operă literară nu are neapărat legătură cu proporția numerică a acestora în satele noastre. În nuvela Desfășurarea a lui Marin Preda, întâlnim câteva figuri bine diferențiate: Iancu Enache, tipul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a fost nici o altercație Între noi, În realitate Întotdeauna i-am admirat Înțelepciunea”. Substanța sigur că este oportunism, manipulare... Mircea Mihăieș: Și nerușinare! Vladimir Tismăneanu: Tu vrei să-i spui așa: e titlul volumului de poeme al lui Ioan T. Morar. Este Însă mai mult decât atât. Mai există și faptul că Vadim Tudor, cred eu, este sincer ancorat În „buna” tradiție a antisemitismului ideologic al ultimei sute de ani, extrem de puternic În momentul de față În special În zona arabă
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
știe că a fost În relații foarte apropiate cu liderul țărănist, după care a devenit consilier În probleme de securitate națională. L-am văzut, a fost extrem de amabil, ne-am Întâlnit Într-o seară acasă la prietenul nostru Ioan T. Morar. După aceea, Dorin Marian s-a supărat foarte tare pe mine pentru că Într-o intervenție Într-o emisiune de televiziune a lui Marius Tucă, unde eram Împreună cu Cristian Tudor Popescu, m-am exprimat dur cu privire la o afirmație a domnului Emil
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Năstase, dar i-am citit declarațiile. L-am Întâlnit pe Ion Iliescu Învara anului 2001, când am fost În țară, poate Îți amintești. Seara ne-am Întâlnit Într-un grup de prieteni În care erați tu, Nicolae Manolescu, Ioan T. Morar, Cristina Zarifopol, Ioana Copil-Popovici, și am povestit Întâlnirea pe care tocmai o avusesem la Cotroceni cu Ion Iliescu. Ținusem o prelegere sau se lansase o carte la Școala Națională de Studii Politice și Administrative. A venit și m-a luat
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
B., va fi în cele din urmă părăsită. Conceput inițial ca o trilogie, apoi ca un ciclu în patru volume, Oameni la pândă zugrăvește viața unui sat mehedințean între cele două războaie mondiale. În centrul acțiunii primului volum, finalmente intitulat Morarul, se află concurența dintre proprietarii a două mori, una de apă, cealaltă cu motor, posibilă ilustrare a conflictului dintre vechi și nou. Substanța epică este autentică, iar confruntrea eroilor, caractere puternice, ia aspecte cvasiepopeice. Tonul este calm, obiectiv, povestirea păstrează
BRATOLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
inundații, în care el însuși piere. Adversarul său, Simeon Armașu, aparține galeriei eroilor tenaci și răzbătători, dar, în final, el cunoaște o transformare - insuficient motivată epic -, ce-l face să ia chipul „chiaburului”. Reușind să transpună în dialoguri firea țăranului, Morarul are și pagini de subtilă comedie, ce îl prevestesc pe Marin Preda. Tendenționismul se simte mai pregnant în povestirile din Soarele din fereastră, în piesa Zile de februarie și în scenariul radiofonic Omul cu două suflete. Clișeele epocii - „dușmanul de
BRATOLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
la mort, Ed. du Seuil, Paris, 1970. 14Ă Rădulescu-Motru C., Timp și destin, Ed. Fund. Lit. Artă, București, 1940. 15Ă Vlăduțescu Gh., Cei doi Socrate, Paideia, București, 1996. 16Ă Tonoiu V., Omul dialogal, Ed. Fund. Cult. Rom., București, 1995. 17Ă Morar V., Moralități elementare, Paideia, București, 2001. INDEX TEMATIC Aspectul tragic al vieții, Ajutorul În Psihologia morală, Acțiunea psihologică, Conștiința, morală, pervertită, Cetatea, ideală, Constrângere, Conflicte interumane, Cuplul (vezi; dubletulă, Dublul persoanei, dificultățile În Psihologia morală, Eul, moral, valorizarea, afirmarea, frustrarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Robescu, Marin Mincu, Mircea Cărtărescu, Ion Bogdan Lefter, Florin Mugur, Mircea Dinescu, ca răspuns la ancheta Cum am devenit poet?, precum și Nichita Danilov, Lucian Vasiliu, Matei Vișniec, Florin Iaru, Traian T. Coșovei, Alexandru Mușina, Magdalena Ghica (Magda Cârneci), Ioan T. Morar, Dumitru Radu Popa, care dezbat chestiunea poeziei tinere). Despre ceea ce s-ar numi Momentul actual al criticii literare (3-4/1984) se pronunță numeroși critici, printre care și Al. Piru, Edgar Papu, Dumitru Micu, Romul Munteanu, Lucian Raicu, G. Dimisianu, Ion
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
armata, era un vistavoi la colonel. Acolo, la dânșii, să vezi viață ! în fiecare sară primblare pă stradă, pă jos, pă sus, cu trăsura, cu mașina reghimentului. Chef la restioran, acasă lume și băuturi. în urducătură podelele morii tremurau scârțâind. Morarul adormise. Cu fruntea rezemată de genunchi, fata părea adormită și ea. Suspina însă, și din ochi i se rostogolea câte un bob cristalin umezindu-i fusta înainte de a ajunge în colb. Undeva, pe podul morii, se auzi chițcăit de guzgani
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
sac. Când, descântând de spaimă, fata zvârli cu ciudă în el un ciucalău, lingurarul zise cu glasul lui moale și mângâios : - Lasă-l, săracu’, asta e munca lui. Hai, fată, toarnă și tu în coș, că-l trezesc eu pe morar. Ghebosul se ridică iar sarcina din spinare i se văzu mai bine. îl împunse cu codiriștea pe morar. Acesta căscă speriat ochii, se sculă, apoi frecă între arătător și degetul mare făina nouă. Grăunțele erau uscate ; morarul presă pietrele și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
moale și mângâios : - Lasă-l, săracu’, asta e munca lui. Hai, fată, toarnă și tu în coș, că-l trezesc eu pe morar. Ghebosul se ridică iar sarcina din spinare i se văzu mai bine. îl împunse cu codiriștea pe morar. Acesta căscă speriat ochii, se sculă, apoi frecă între arătător și degetul mare făina nouă. Grăunțele erau uscate ; morarul presă pietrele și se trase apoi la loc. Somnul însă îi pierise. Rămase privind în gol, cu barba nerasă peste zbârciturile
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
trezesc eu pe morar. Ghebosul se ridică iar sarcina din spinare i se văzu mai bine. îl împunse cu codiriștea pe morar. Acesta căscă speriat ochii, se sculă, apoi frecă între arătător și degetul mare făina nouă. Grăunțele erau uscate ; morarul presă pietrele și se trase apoi la loc. Somnul însă îi pierise. Rămase privind în gol, cu barba nerasă peste zbârciturile adânci, încremenite și colbăite de ométiță. Din umbră nu i se vedeau decât sprâncenele groase, negre, cu ochi posomorâți
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
tabacherea. Celălalt clătină din cap. - Ce mai zice stăpânul, dom’ Vasile ? Aud că vra să cumpere pădurea. - Am auzit. - Da’ cum, netă nu știai nimic ? - D- apoi nu vorbesc eu cu dânsul. Uitându-se dintr-o parte, ghebosul pricepu. - Aha ! Morarul oftă. - Așa-i. Ești bun cât ești tânăr și în putere. După asta... încruntându-și sprâncenele și sugând din fălci, lingurarul aprinse la lampă o țigară groasă. Din mijlocul fumului se auzi o tuse răgușită. - Mai ai ceva din lefuri
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
oftă. - Așa-i. Ești bun cât ești tânăr și în putere. După asta... încruntându-și sprâncenele și sugând din fălci, lingurarul aprinse la lampă o țigară groasă. Din mijlocul fumului se auzi o tuse răgușită. - Mai ai ceva din lefuri ? Morarul nu răspunse. Ghebosul tăcu și veni la locul lui de lângă fată. Aceasta se strânse, adunându-și poalele peste picioarele desculțe. încruntată, i se încrețise pielea pe frunte. SFATUL MORII Când apa năboia pe lăptoc, hardughiei îi cântau toate mădularele. Oblonul
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
se încrețise pielea pe frunte. SFATUL MORII Când apa năboia pe lăptoc, hardughiei îi cântau toate mădularele. Oblonul se crăpa, valul de apă umplea cupele și, mirată, roata se zmuncea cu stropi. Urnită, hurduca întreaga șandrama. Ca să ghicească metehnele morii, morarul asculta cu urechea aplecată viersul acesta al pornirii. Trimisese un țigan la stavile. Scăpat dintre năzi și prăvălit pe scoc, valul bubui în bulboană. Abia atunci, când liniștea fu spartă, morarul ridică în pripă oblonul. Bubuitura se tăie și zvonul
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
stropi. Urnită, hurduca întreaga șandrama. Ca să ghicească metehnele morii, morarul asculta cu urechea aplecată viersul acesta al pornirii. Trimisese un țigan la stavile. Scăpat dintre năzi și prăvălit pe scoc, valul bubui în bulboană. Abia atunci, când liniștea fu spartă, morarul ridică în pripă oblonul. Bubuitura se tăie și zvonul măcinișului începu să bată în plin un ritm continuu. Odată cu el, toată hardughia tresări ; încet- încet intră într-o urducătură necontenită. Podurile pline de păienjeniș, lada vămii, cântarul, sacii și-n
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
întreci. - Ba de muieri bete, ferească Dumnezeu ! rosti scârbită o femeie cu fața serioasă. Când le vezi mătăhoi, îți vine să le sfermi capul ca la șerpi. Deodată fârnâi glasul lui Ghiță Șchiopu, poreclit Miorcoi : - La moară, la Melinte, avea morarul un țap negru cu un măturoi de barbă, ia așa ! ținea țapul în mladă, în dosul morii. Și-și făcuse gheavolul nărav că se da lângă șandrama, se ridica în două picioare și se uita înăuntru pe fereastră. Lumea îi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]