1,969 matches
-
de verificare a calității cunoștințelor însă există elevi pentru care „nota“ are importnață doar ca și cantitate nu prin ceea ce reflectă ea. * Tezele cu subiect unic reprezintă o probă importantă pentru viitorul preadolescenților însă puțini ajung la un optim motivațional în a învăța pentru acest examen. * Obiectele de învățământ care sunt probe ale tezelor cu subiect unic în general nu sunt în topul preferințelor elevilor, performanțele acestora fiind destul de scăzute în raport cu importanța pe care o au aceste obiecte de învățământ
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
subiect unic în general nu sunt în topul preferințelor elevilor, performanțele acestora fiind destul de scăzute în raport cu importanța pe care o au aceste obiecte de învățământ pentru viitorul lor. * Motivația pentru învățare la aceste obiecte de învățământ crește ușor dar nivelul motivațional al angajării în învățare este scăzut, submediu. * Preadolescenții preferă obiectele de învățământ care au un conținut mai ușor și nu necesită efort, respectiv timp foarte mult. * Motivele învățării de natură intrinsecă și cognitivă au ponderea cea mai mare, alături de cele
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
ar trebui să mobilizeze, orienteze energia spre susținerea, împlinirea activităților de natură școlară, a activităților care îi ajută să se formeze ca oameni, să-și formeze o cultură generală și profesională, însă marea majoritate nu a ajuns la un optim motivațional în acest sens. Ipoteza noastră s-a confirmat și anume: „Nivelul motivației pentru învățare crește pentru obiectele de învățământ care sunt probe ale tezelor cu subiect unic dar nivelul motivației pentru învățare este scăzut în general“. Pentru a crește nivelul
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
în acest sens. Ipoteza noastră s-a confirmat și anume: „Nivelul motivației pentru învățare crește pentru obiectele de învățământ care sunt probe ale tezelor cu subiect unic dar nivelul motivației pentru învățare este scăzut în general“. Pentru a crește nivelul motivațional al învățării trebuie în primul rând minimizați factorii negativi, cei care întrețin această stare de fapt, și stimulați factorii pozitivi, cei care susțin această creștere. Menționăm unele căi pentru stimularea creșterii nivelului motivațional al învățării: * Stimularea elevilor de către părinți, profesori
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
scăzut în general“. Pentru a crește nivelul motivațional al învățării trebuie în primul rând minimizați factorii negativi, cei care întrețin această stare de fapt, și stimulați factorii pozitivi, cei care susțin această creștere. Menționăm unele căi pentru stimularea creșterii nivelului motivațional al învățării: * Stimularea elevilor de către părinți, profesori, prin diverse mijloace care să aibă la bază încurajarea încrederii în forțele proprii, susținerea afectivă a succesului elevului astfel încât acesta să devină factor motivațional; Profesorul să apeleze la „surpriză“, la „noutate“, la contrast
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
această creștere. Menționăm unele căi pentru stimularea creșterii nivelului motivațional al învățării: * Stimularea elevilor de către părinți, profesori, prin diverse mijloace care să aibă la bază încurajarea încrederii în forțele proprii, susținerea afectivă a succesului elevului astfel încât acesta să devină factor motivațional; Profesorul să apeleze la „surpriză“, la „noutate“, la contrast, să creeze situații care să producă „disonanță cognitivă“; * Sprijinirea elevului în a obține optimumul motivațional: încurajarea celor submotivați și ușoara atenuare a nivelului aspirațional prea înalt în raport cu posibilitățile; * Utilizarea competiției, întrecerilor
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
bază încurajarea încrederii în forțele proprii, susținerea afectivă a succesului elevului astfel încât acesta să devină factor motivațional; Profesorul să apeleze la „surpriză“, la „noutate“, la contrast, să creeze situații care să producă „disonanță cognitivă“; * Sprijinirea elevului în a obține optimumul motivațional: încurajarea celor submotivați și ușoara atenuare a nivelului aspirațional prea înalt în raport cu posibilitățile; * Utilizarea competiției, întrecerilor ca situații didactice motivogene de către profesori; * Informarea elevilor asupra modalității de utilizare a unor strategii eficiente de învățare: dozarea efortului, alternarea odihnei cu activitatea
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
structurarea materialului de învățat, respectarea principiilor învățării; abordarea sistemică a informației. În momentul în care elevul este susținut de părinți, în special afectiv, profesorul utilizează strategii eficiente în predare, elevul utilizează strategii eficiente în învățare, poate ajunge la un nivel motivațional optim. Însă toate acestea nu se pot realiza fără o cunoaștere foarte bună a structurii personalității elevului, a capacităților și deprinderilor acestuia, cunoaștere care este posibilă în momentul în care relația școală- familie este optimă. Anexa 1 CHESTIONAR NR.1
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
a erorii. 4. Frustrare, agresiune, conflict Frustrarea apare, de obicei când un obstacol care poate fi de natură fizică, socială sau personală se pune în calea realizării unui scop pe care-l urmărim, a unui motiv, și îl blochează. Conflictul (motivațional) este manifestarea unei opoziții între tendințe și dorințe contradictorii, activarea simultană a unor motive antagoniste. Între frustrarea și conflict este o relație strânsă; conflictul poate produce frustrarea și invers. Astfel, persistența unui conflict împiedică satisfacerea fiecăruia din motivele în conflict
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
major al performanței rămâne numărul detecțiilor corecte, la care se adaugă măsurarea pragului și a latenței lor; în ultimă instanță se ia în considerare și numărul detecțiilor false. Atunci când discutăm despre motivație și vigilență comparăm condițiile care provoacă ridicarea nivelului motivațional și al vigilenței. Intensitatea stimulării joacă un rol în apariția unei motivații negative (teoria lui N.E.Miller), având și un rol în trezirea atenției, a emoției. De asemenea, orice stimul neobișnuit suscită o creștere a nivelului de vigilență, trezirea atenției
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
puțin eficace, cum este în cazul vigilenței? Scăderea activității se explică prin epuizare sau un nivel prea ridicat al motivației dăunează performanței? Totuși nu sa putut stabili un raport liniar între nivelul de dificultate al sarcinii și realizarea unui optim motivațional. Legea lui Yerkes-Dodson Experimentul a fost făcut pe șoareci, pui de găină, pisici iar sarcina subiecților a fost să diferențieze prin culoare două uși una conducând la mâncare iar cealaltă spre un șoc electric de intensitate variabilă. Se presupune că
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Timpul de reacție depinde de un număr foarte mare de factori legați atât de stimul cât și de subiect. Variabilele stimul sunt controlate de către experimentator și, într-o anumită măsură, și unele variabile legate de subiect (de exemplu anumite variabile motivaționale). Prin cercetări experimentale asupra tipului de reacție au fost puși în evidență o mulțime de factori care pot influența acest timp și care au constituit variabile independente în cercetare. Timpul de reacție depinde în mare măsură de modalitatea senzorială. Astfel
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
suportam certurile, îmi cheltuiau inutil energia și-mi secau mintea. Ieșeam din ele zdrobit, palid, îndrăgostit din nou. „Nimeni poate trăi la aceeași intensitate tot timpul.“ „Ce-i asta, o psihodramă în direct?“, s-a enervat ea, „Lecția de educație motivațională?“ „Nu, doar o observație de bun-simț. Și-apoi, nu știu dacă e chiar momentul potrivit să ne facem examenul de conștiință. Așteaptă și tu până trece povestea asta. Vorbim mai târziu.“ Maria s-a uitat la mine straniu, cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
evoluția managementului contemporan se pot sesiza o serie de orientări ce pot fi sintetizate astfel 8: * Sporirea caracterului său interdisciplinar; * Sporirea caracterului anticipativ; * Amplificarea viziunii globale, integratoare a managementului; * Sporirea flexibilității sistemelor de management; * Profesionalizarea funcției de management; * Accentuarea laturii motivaționale în management; * Accentuarea caracterului național și sectorial al managementului; * Luarea în considerare într-o mai mare măsură de către management a organizațiilor sindicale din firme, ramură sau la nivel de economie națională; * Aducerea în prim plan a managementului schimbării și a
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
motive care stau la baza opțiunilor profesionale ale adolescenților. Datele de cercetare obținute la nivelul eșantionului de elevi (de la profilul teoretic și tehnic, al liceului din orașul Vaslui) răspund la unele întrebari apărute la începutul cercetării și evidentiază unele aspecte motivaționale, precum și diferențe semnificative între aceștia din perspectiva variabilelor analizate. Componenta volițională cuprinde contradicțiile dintre motivele și tentațiile care aduc în atenția elevului câteva profesiuni din care va trebui să aleagă una, fixarea asupra uneia dintre ele, puterea de a menține
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3116]
-
CAPITOLUL 4 PALETĂ MOTIVAȚIONALA CARE STĂ LA BAZA ORIENTĂRII PROFESIONALE A ELEVILOR DE LICEU DESCRIEREA CERCETĂRII Pentru Țara noastră, s-au evidențiat o serie de discrepanțe în domeniul fundamentelor teoretice și practice legate de motivație și orientare profesională, de categoriile de profesii, de economie
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
b. stabilirea profesiilor spre care se orientează acești elevi. OBIECTIVE SUBORDONATE: a1. influență profilului liceului asupra motivației alegerii profesiei; a2. măsură în care elevul este decis să urmeze respectivă profesie; presupunem că aceasta variabilitate a deciziei afectează și ea sfera motivaționala; a3. măsură în care genul și clasa subiecților (a XI-a sau a XII-a) influențează motivația alegerii profesiei; b1. profesiile spre care se orientează adolescenții, în general, dar și comparativ în funcție de profilul liceului în care sunt integrați, si in
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
baza alegerii profesiei la elevii din clasele terminale ale liceului “Ștefan Procopiu” din orașul Vaslui. Mai mult, propun să aflăm și profesiile spre care se orientează acești elevi. Motivația alegerii profesiei va fi studiată prin stabilirea unui număr de dimensiuni motivaționale fundamentale ce determină această alegere, a celor mai importante motive ce stau la baza deciziei adoloscenților în această privință. Pentru a identifica cele mai importante motive ce stau la baza opțiunilor profesionale ale adolescenților din liceul “Ștefan Procopiu’ din Vaslui
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
pe care le au pentru ei, în privința alegerii profesiei. O altă variabilă introdusă este cea a gradului deciziei, a măsurii în care respectivul elev este decis să urmeze respectivă profesie; presupun că aceasta variabilitate a deciziei afectează și ea sfera motivaționala, în sensul că importanța acordată diverșilor factori motivaționali de către subiecții deciși, respectiv de cei indeciși, va fi diferită. Mai mult, propun să cercetăm măsură în care genul și clasa subiecților (a XI-a sau a XII-a) influențează motivația alegerii
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
profesiei. O altă variabilă introdusă este cea a gradului deciziei, a măsurii în care respectivul elev este decis să urmeze respectivă profesie; presupun că aceasta variabilitate a deciziei afectează și ea sfera motivaționala, în sensul că importanța acordată diverșilor factori motivaționali de către subiecții deciși, respectiv de cei indeciși, va fi diferită. Mai mult, propun să cercetăm măsură în care genul și clasa subiecților (a XI-a sau a XII-a) influențează motivația alegerii profesiei, urmărind, astfel, diferențele dintre subiecții de gen
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
XII-a) influențează motivația alegerii profesiei, urmărind, astfel, diferențele dintre subiecții de gen feminin și cei de gen masculin, pe de o parte, și cele dintre subiecții din cele două clase școlare în privința importanței pe care ei o acordă factorilor motivaționali asociați deciziei de carieră. O altă dimensiune a cercetării este cea descriptiva; propun să aflăm profesiile spre care se orientează adolescenții din liceul din Vaslui, în general, dar și comparativ în funcție de profilul liceului în care sunt integrați, pe de o
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
și motivele alegerii profesiei.Astfel încât putem spune că gradul deciziei influențează motivele ce stau la baza alegerii profesiei. IPOTEZA NR. 3 În urmă analizei efectelor de interacțiune între profilul liceului și categoria de decizie în privința fiecăruia din cele 10 dimensiuni motivaționale un singur efect de interactiune s-a dovedit a fi semnificativ, si anume prestigiul. Prestigiul este motivul invocat cel mai frecvent atât la profilul teoretic (68,75%) cât și la profilul tehnic (26,66%).La profilul tehnic diferența motivului prestigiu
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
că subiecții de gen feminin au acordat importantă motivelor: siguranță, responsabilitate în proporție de 32,5%, în timp ce pentru aceleași motive subiecții de gen masculin au răspuns 51,2%.(anexă 2). IPOTEZA NR. 5. La întrebarea ‘‘Anul de studiu are semnificație motivaționala în alegerea profesiei?’’, atât subiecții clasei a XI a cât și cei din clasa a - XII - au răspuns : a) clasa a - XI - a ‘‘DA’’ 24 ‘‘NU’’64 ‘‘NU ȘTIU’’ 13 b)clasa a XII - a ‘‘DA’’ 15 ‘‘NU’’ 82 ‘‘NU
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
educative; accentuează latura organizatorică a mediului educativ; schimbă rolul învățătorului/ profesorului și al elevului; flexibilizează și naturalizează interrelațiile. „Medierea proceselor de învățare socială nu este numai de natură afectivă, ci se distinge o mediere internă individuală, de natură cognitivă, afectivă, motivațională, atitudinală și valorică, și o mediere externă, de natură interpersonală, psihosocială și socială”. (Pavel Mureșan, p. 96) Un rol important în transmiterea influențelor educative are medierea prin mediul școlar. J. Bruner consideră că „o teorie a 52 instruirii, care trebuie
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
care Paulescu, la vremea sa, le eticheta fără echivoc ca fiind antiștiințifice, cerând efectiv scoaterea lor din știință. În același cadru se Înscrie și problematica instinctelor individuale și sociale pe care oricât s-au străduit teoriile psihanalitice, ethologiste, pavloviste sau motivaționale, de la Sigmund Freud până la William Measlow, nu au reușit În demersul lor, pentru simplul motiv că orice abordare umană trebuie să plece de la fenomenele bazale ale existenței sale, care nu se găsesc cantonate decât În instincte, Întocmai ca pentru orice
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]