4,003 matches
-
O.N.U., O.S.C.E. în spațiile de interes românesc; participarea la inițiativele militare de cooperare regională (Reuniunile Miniștrilor Apărării din Sud-Estul Europei SEDM); Grupul de Cooperare Navală la Marea Neagră BLACKSEAFOR; participarea în Marea Neagră la operația BLACK SEA HARMONY; Batalionul multinațional de geniu "TISA"; Batalionul mixt româno-ungar de menținere a păcii; Inițiativa de securitate a frontierelor la Marea Neagră. Cel de-al patrulea obiectiv al politicii de apărare a României vizează susținerea activității autorităților publice în vederea asigurării funcțiilor vitale ale societății. Sprijinul
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
ai unei comunități tot mai mari de democrații. Multe dintre problemele care ne stau în față - de la amenințarea bolilor pandemice la proliferarea armelor de distrugere în masă, terorism, traficul de carne vie, dezastrele naturale - depășesc granițele. Sunt esențiale niște eforturi multinaționale eficiente pentru a rezolva aceste probleme. Și totuși, istoria a arătat că doar atunci când ne îndeplinim noi misiunea o fac și alții. America trebuie să conducă în continuare. GEORGE W. BUSH CASA ALBĂ 16 martie 2006 Ordine mondială instabilă Puterea
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
ar fi făcut guvernele responsabile în față cetățenilor țării respective în ceea ce privește alocarea banilor. Numele campaniei a fost ales de un agent de publicitate și s-a dovedit a fi foarte atrăgător. Campania s-a conectat cu atitudinea dominantă împotriva corporațiilor multinaționale din Vest și a luat amploare. Cu toate acestea, raționamentul ce stătea la baza campaniei nu a rezistat unei analize mai amănunțite îmotiv pentru care îl numesc eroare fertilă). Companiile listate în principalele burse de valori nu au putut fi
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
ceea ce pot realiza fundațiile private care lucrează cu ONG-uri. După cum am menționat la începutul acestei secțiuni, societatea civilă nu poate înlocui statele suverane, dar poate influența modul în care se comportă ele sau alți agenți, cum ar fi corporațiile multinaționale. Principalul obstacol în calea progresului în privința blestemului resurselor îl reprezintă China și, în mai mică măsură, India. în goana sa după rezerve de energie și alte materii prime, China este pe cale de a deveni sponsorul regimurilor corupte. Este principalul partener
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
credit uriaș Angolei, când aceasta nu a reușit să facă față condițiilor impuse de Fondul Monetar Internațional. Comportamentul Chinei creează un obstacol pe care societatea civilă nu-l poate înlătura de una singură. Societatea civilă poate exercita presiuni asupra organizațiilor multinaționale, dar nu și asupra Chinei sau Indiei. Politica referitoare la energie a acestor țări va necesita atenția guvernelor. Voi prezenta mai detaliat această chestiune în capitolul următor. Capitolul 7 Criza energetică globală Problemele discutate în a doua parte a cărții
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
noneconomice. Strategiile desfășurate în acest scop s-au diferențiat în timp, putându-se deosebi: - strategiile cu vocație internațională, care preconizează transferul de competențe către țările (piețele)-gazdă, dar nu pot fi evitate unele dificultăți de adaptare la condițiile locale; - strategiile multinaționale, care adoptă oferta de produse, tehnicile de marketing la condițiile locale; - strategiile bazate pe valorificarea conjuncturii locale, care au ca dezavantaj posibilitatea delocalizărilor activităților economice; - strategiile transnaționale, care sunt cele mai avantajoase pentru instituțiile financiare, corporațiile transnaționale, deoarece acestea valorifică
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
ce reprezintă angajamentul unei companii de a contribui la dezvoltarea economică pe termen lung, respectând În același timp interesele societății, În ansamblul ei (D’Amato et al., 2009, pp. 1-2, 14ă. Actualmente, În contextul globalizării și al accelerării dominației companiilor multinaționale pe orice meridian, pentru găsirea unui numitor comun, la confluența diferitelor culturi ale lumii, codurile de etică În afaceri garantează dezvoltarea economică și atingerea obiectivelor strategice corporative. Astăzi se vorbește despre coduri de etică de comunicare și negociere În afaceri
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
Kimball, 1916ă, există anumite inconveniente, pe care profesia contabilă a știut să le cosmetizeze În cel mai abil mod cu putință. Având În vedere definiția și obiectivele auditului financiar (IFAC, 2009, p. 73ă, se poate imagina Însă cazul auditării unei multinaționale, cu sedii În diferite colțuri ale lumii: pe de o parte dificultatea realizării exhaustive a controlului sau inventarierii (deși standardele menționează condițiile În care se poate apela și la alți experțiă, iar pe de altă parte se are În vedere
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
indicatorii-semnal, specifici fiecărui tip de fraudă, În diferite platforme sau aplicații ale tehnologiilor informaționale (Coderre, 2009b, p. 2ă, auditorul poate obține o asigurare rezonabilă privind apariția fraudei financiare, răspunzând astfel exigențelor tot mai crescute ale beneficiarilor informației financiar-contabile. În cazul multinaționalelor și al firmelor cotate pe diverse piețe de capital, analiza inerenței fraudei la nivelul fiecărei tranzacții sau element de patrimoniu rămâne Încă o problemă dificil de rezolvat (Rittenberg et al., 2008, p. 333; Arens et al., 2012, pp. 335-336ă. Se
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
la anumite comunități locale și naționale să-și urmărească obiectivele la nivel global. În urmă cu treizeci de ani, comunicarea globală simultană era atât de costisitoare încât era accesibilă doar marilor instituții, cu bugete cuprinzătoare, cum ar fi guvernele, corporațiile multinaționale sau Biserica Romano-Catolică. Astăzi internetul înlesnește o comunicare globală gratuită, pentru toți cei care au acces la un modem.41 Tot astfel, internetul a redus costurile pentru căutarea de informații și pentru stabilirea contactelor în vederea achiziționării instrumentelor de distrugere în
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
peste hotare, ca procent din PIB.80 * Fotbalul european, cel mai îndrăgit sport de pe continent, este mult mai popular în lume decât fotbalul american sau baseball-ul. * Muzica ușoară europeană se bucură de un impact global. * Mărcile unor corporații europene multinaționale sunt recunoscute la nivel mondial. Deși sunt mult mai mici decât Statele Unite, Marea Britanie și Franța investesc în diplomația publică aproape la fel de mult cât investește America. Niciun stat european nu se compară cu Statele Unite în privința dimensiunilor, dar privită ca întreg Europa
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Washington și New York ca orașe ce găzduiesc organizații neguvernamentale internaționale.128 Înmulțirea contactelor transnaționale a fost însoțită de o creștere numerică a tipurilor organizațiilor de această factură. În urmă cu câteva decenii, mari organizații birocratice cu bugete substanțiale precum corporațiile multinaționale sau Biserica Romano-Catolică erau tipurile cele mai cunoscute de organizații transnaționale. Puterea blândă asigurată de numele anumitor corporații este cunoscută de decenii. Astfel de organizații rămân importante, dar reducerea costurilor comunicării în era utilizării internetului a deschis noi posibilități pentru
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
informație. Norvegia este un bun exemplu în acest sens. Este o țară cu doar cinci milioane de locuitori, nu are o limbă sau o cultură cu impact internațional, nu reprezintă un nucleu sau un ax al organizațiilor ori al corporațiilor multinaționale, și nici nu este membră a Uniunii Europene. Cu toate acestea, după cum am văzut în primul capitol, Norvegia și-a dezvoltat o voce și o prezență ieșite din comun față de dimensiunile și resursele ei modeste, "acordând prioritate exclusiv publicului-țintă și
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
concret va permite ilustrarea acestei dimensiuni din logica unei anchete etnologice în întreprindere având drept caracteristică decisivă distanțarea susținută necesară în raport cu puterea tensiunilor ierarhice care o constituie. În Bangladeș, alegând să-mi focalizez analiza asupra unei întreprinderi aparținând de o multinațională, în ideea de a aborda un fenomen central al conjuncturii contemporane, am decis, odată instalată la Dacca, să mă prezint direct responsabililor mai multor filiale importante și să le explic foarte clar cercetarea pe care doream să o fac timp
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
importante și să le explic foarte clar cercetarea pe care doream să o fac timp de un an asupra salariaților unei uzine. Comportamentele și răspunsurile au fost, după caz, ezitante, neîncrezătoare, invocând în mod curent necesitatea acordului sediului occidental al multinaționalei pentru a-mi permite prezența în întreprindere o durată prelungită. Cu toate acestea, după o discuție amănunțită, unul dintre directori, originar din Bangladeș, și-a dat acordul imediat, invitându-mă îndată să vizitez întreprinderea cu directorul de personal, pentru a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
odată cu acest recul, observăm apariția unei confuzii între utilitarismul unui gadget managerial și o problematică culturalistă a antropologiei, redusă, în acest context, la o formă foarte sărăcită și oferind pe deasupra aspectul unui miraj. Totuși, "culturalismul" aplicat întreprinderii și în special multinaționalelor a avut în Franța puțin succes printre antropologi, în locul său intervenind în acest domeniu disciplinele gestiunii, care au preluat tema foarte ancorată în SUA a "diferențelor culturale" în management, al căror studiu așa-zis "etnografic" urmărește eradicarea conflictelor fondate pe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
al actorilor în funcție de istoria socială, politică și religioasă deschide un câmp nelimitat de investigații pentru antropologi. Voi lua ca exemplu două cazuri din Bangladeș și Laos. La Dacca, între 1971 și 1991, sindicatul muncitorilor din filiala deja amintită a unei multinaționale americane, stimulat de un militantism naționalist și socializant apărut din mișcarea independentistă, dă naștere unui proces de cogestiune a întreprinderii cu directorul ei originar din Bangladeș, împărtășind aceleași idealuri. Vor rezulta de aici o cartă excepțională, privilegiind drepturile lucrătorilor statutari
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
lucrătorilor statutari și defavorizând cadrele, modalități inedite de promovare, o absență a grevei, remarcabilă în această țară, pe o durată de douăzeci de ani, o angajare surprinzătoare în producția și viitorul întreprinderii, inclusiv în perioade naționale foarte sensibile. În 1992, multinaționala se retrage din această țară pentru a se concentra asupra unor zone mai rentabile, cu toate dovezile de bunăvoință ale noului guvern în favoarea liberalismului economic. Structurile de comunicare instituite între cei doi poli ierarhici ai întreprinderii vor conduce la o
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în raport cu tendința actuală a unei culturalizări înglobând întreprinderea în cadrul pieței, interogația antropologică rămâne în schimb valabilă în privința modurilor de interpretare a singularității raporturilor sociale și a logicilor actorilor în configurații precise. Să revenim asupra cazului deja evocat al filialei unei multinaționale americane din Bangladeș pentru a ilustra demersul privilegiat. În timpul războiului de eliberare, întreprinderea fusese apărată de muncitori, în strânsă legătură cu cel care avea să devină director îndată după victorie, dar care nu era încă decât un cadru superior. Convingerile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
religioase" și identitatea culturală sprijinindu-se pe fundamentele islamului vor fi atunci concepute ca permanențe culturale inatacabile ale întreprinderii, înțeleasă ca un microcosm străin destinat unei indigenizări și unei "remodelizări" culturale cu atât mai inevitabile cu cât directorul numit de multinaționala americană era autohton. Totuși, audierea actorilor sindicatului, observarea practicilor și a strategiilor sociale de ascensiune ale acestora, familiarizarea cu familiile acestora conduc la un alt mod de descifrare a interdicției proclamate. Pentru grupul liderilor sindicali, care, mai mult, nu invocase
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
1990. * Articol apărut în Journal des anthropologues, 66-67, 1996, sub titlul "L'entreprise: emprise idéologique, mondialisation et évolution des problématiques". 66 J. Revel, Jeux d'échelles, Gallimard, Paris, 1996, p. 13. 67 Să cităm excelentul studiu de pionierat al unei multinaționale realizat de M. Pagès, M. Bonetti, V. de Gaulejac, D. Descendre, L'emprise de l'organisation, PUF, Paris, 1979 (reed. Desclée de Brouwer, 1998). 68 G. Heuzé & M. Selim (coord.), Politique et religion dans l'Asie du sud contemporaine, Karthala
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
privind investițiile străine, Asistența pentru Dezvoltarea peste Hotare (ODA), și băncile multilaterale de dezvoltare reflectă acest tipar. În anii 1990 au apărut politici care presupuneau cooperarea strânsă între guvern și mediul de afaceri, și folosirea investițiilor private pentru a ajuta multinaționalele japoneze să construiască rețele de producție integrate pe verticală în Asia (Pyle, 1998, p. 128). Această strategie este susținută prin recursul Japoniei la ODA și prin rolul ei în cadrul Băncii Asiatice de Dezvoltare (ADB). Politica de asistență a Japoniei, una
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
privințe, idealismul este o încercare de a transpune prin-cipiile regimurilor interne liberal-democratice în domeniul internațional. Pe de o parte, aceasta presupunea în primul rînd dreptul la autodeterminare națională, ca o recunoaștere a rolului negativ pe care l-au jucat imperiile multinaționale în izbucnirea primului război mondial (la urma urmei, războiul a început în "poliglotul" Imperiu austro-ungar). La nivel internațional, politica puterii, cu alianțele sale schimbătoare și uneori destabilizatoare, urma să fie înlocuită cu un sistem al securității colective, în care comunitatea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Dacă ne referim la domeniul internațional, ar putea fi nevoie să includem mai întîi toți acei actori care încearcă să influențeze comportamentul guvernelor. Acestea sînt de obicei tratate în manuale în capitole obligatorii despre organizațiile guvernamentale internaționale, organizațiile neguvernamentale, corporațiile multinaționale, mass media și opinia publică, și altele. Dar s-ar putea să fie nevoie să ne gîndim și la toate acele acțiuni care determină statele să-și lărgească sau să-și diminueze agenda, adică acțiuni care redefinesc ceea ce aparține sau
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
În timpul decolonizării, actorii economici au putut deschide noi piețe și locuri de producție și au căpătat acces la surse ieftine de materii prime. Războaiele din lumea a treia trebuie să fi fost foarte costisitoare pentru bugetul de stat, dar companiile multinaționale, americane la bază (dar și altele), au obținut cu siguranță profit din tipul pacificării: el a creat un cadru legal destul de sigur pentru funcționarea corporațiilor multinaționale. Urmînd un raționament al lui Giovanni Arrighi, Bruce Russett spune: "Decolonizarea înseamnă accelerarea introducerii
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]