1,282 matches
-
actes du VIIe congres annuel, Canadian Association for the Study of Adult Education, University of Calgary, 1988 MOULIN, RAYMONDE (coordonator), Sociologie de l'art, L'Harmattan, Paris, 1999 MOULIN, RAYMONDE, L' artiste, l'institution et le marché, Flammarion, Paris, 1997 MUNTEAN, ANCA, Incursiuni în creatologie, Ed. Augusta, Timișoara, 1994 MUREȘAN, P., Culoarea în viața noastră, Ed. Ceres, București, 1987 NECULA, MARCEL, Rezultatele anchetei psihosociologice desfășurate la Muzeul Tehnicii Populare în CIBINIUM, Sibiu, 1974-1978 NECULA, VIORICA, "Muzeul american în aer liber. Probleme
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
CUZA p. 191, r. 9 10 : „sufletele nobile mai degrabă se uită pe sine.” dedicarea absolută și necondiționată a oamenilor cu suflete mărețe, care, din altruism, ajung până la sacrificiul de sine. 11 Către MIHAI EMINESCU p. 192, r. 7 8 : „Munteanul e frate cu dracul, dintr-un pol el face doi” ironizarea spiritului speculativ și oportunist al munteanului; r. 11 13 : „o prietinie care ne-a legat așa de strâns nu poate să fie ruptă fără de ciudă din partea aceluia care rămâne
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
necondiționată a oamenilor cu suflete mărețe, care, din altruism, ajung până la sacrificiul de sine. 11 Către MIHAI EMINESCU p. 192, r. 7 8 : „Munteanul e frate cu dracul, dintr-un pol el face doi” ironizarea spiritului speculativ și oportunist al munteanului; r. 11 13 : „o prietinie care ne-a legat așa de strâns nu poate să fie ruptă fără de ciudă din partea aceluia care rămâne singur.” tristețea și regretul despărțirii de cel mai bun prieten se pot transforma în indignare și condamnare
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
nu ne-am prea teme ca lucrările noastre să fie azvârlite cu despreț din școală, dacă comisiunea însărcinată nu va judeca muntenește... " încrederea în propria muncă și exprimarea susceptibilității în ceea ce privește corectitudinea acordării verdictelor; aluzie ironică la lipsa de profesionalism a muntenilor. 25 r. 30 34 : „ocupat 30 de oare pe săptămână cu școala primară, plus dusul și întorsul de 2 ori pe zi, cine știe de unde, prin ploaie și noroi, ger sau arșiță, cum se întâmplă, nu e lucru tocmai ușor
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
clare privitoare la evoluția demografică a satelor Belcești, Ulmi și Poleni, precum și la apariția pe moșia Belcești a odăilor Arama, Coarnele Caprei, Dorna, Glodurile, Huc și Praguri, în incinta cărora s-au format ulterior satele Arama, Coarnele Caprei, Focuri și Munteni. Cea mai însemnată creștere numerică a populației a avut-o satul Belcești, datorată, nu atât sporului demografic, ci - așa cum am mai amintit - mai ales emigrației interne, prin stabilirea pe moșia Belcești, începând din ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
zăt Nechita Cazac, Gheorghe Cazacu, Gligori Cazacu, Mihai Cerchez, Mihai Grecu, Ilie Rusul, Ivan Rusul, Pavăl Rusul, Ion Tătaru, Ion Ungurean, Leonti Ungureanul, Matei Ungureanul, Simion Ungureanu, Ion Ungurenaș, Vasile Cazaciuc, Dănilă Marciuc, Iacob Melenciuc, Pavăl Bârlădianul, Vasile Moldovanul, Giurgiul Munteanul, Lupu Munteanul, Șărban Munteanul și alții 11 sunt destul de sugestive pentru a le indica originea etnică sau locul de proveniență. Dacă la cifrele de mai sus se adaugă și numărul bejenarilor cuprinși în recensământul fiscal din anul 1803, se poate
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
Cazac, Gheorghe Cazacu, Gligori Cazacu, Mihai Cerchez, Mihai Grecu, Ilie Rusul, Ivan Rusul, Pavăl Rusul, Ion Tătaru, Ion Ungurean, Leonti Ungureanul, Matei Ungureanul, Simion Ungureanu, Ion Ungurenaș, Vasile Cazaciuc, Dănilă Marciuc, Iacob Melenciuc, Pavăl Bârlădianul, Vasile Moldovanul, Giurgiul Munteanul, Lupu Munteanul, Șărban Munteanul și alții 11 sunt destul de sugestive pentru a le indica originea etnică sau locul de proveniență. Dacă la cifrele de mai sus se adaugă și numărul bejenarilor cuprinși în recensământul fiscal din anul 1803, se poate aprecia, într-
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
Cazacu, Gligori Cazacu, Mihai Cerchez, Mihai Grecu, Ilie Rusul, Ivan Rusul, Pavăl Rusul, Ion Tătaru, Ion Ungurean, Leonti Ungureanul, Matei Ungureanul, Simion Ungureanu, Ion Ungurenaș, Vasile Cazaciuc, Dănilă Marciuc, Iacob Melenciuc, Pavăl Bârlădianul, Vasile Moldovanul, Giurgiul Munteanul, Lupu Munteanul, Șărban Munteanul și alții 11 sunt destul de sugestive pentru a le indica originea etnică sau locul de proveniență. Dacă la cifrele de mai sus se adaugă și numărul bejenarilor cuprinși în recensământul fiscal din anul 1803, se poate aprecia, într-o mai
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
toți aceștia dintr-o fântână au izvorât și cură" (Cantacuzino, 1984, p. 50). Până în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, prin lucrările de mare calibru intelectual elaborate de Dimitrie Cantemir, ideea romanității originare și a unității etnice a moldovenilor, muntenilor și ardelenilor pare să se fi impus în rândul puținilor cărturari preocupați de asemenea afaceri ezoterice cu idei istorice. Ar fi mai mult decât hazardat să extrapolăm identitatea etnică articulată în conștiința cărturarilor la nivelul maselor de iobagi analfabeți și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
V. Alecsandri și A. Russo refugiați la Brașov sub titlul Principiile noastre pentru reformarea patriei, în care unirea Moldovei și Țării Românești completează tabloul cererilor cu caracter social-democratic. Fără să conțină asemenea revendicări unioniste, Proclamația de la Islaz, documentul-program al pașoptiștilor munteni, lansa o nouă concepție despre națiune, în care etnicitatea constituia singurul criteriu de apartenență (Hitchins, 1998, p. 296). În Transilvania, acțiunile revoluționarilor români au fost precipitate de decizia Dietei de la Cluj de a vota unirea cu Ungaria. Revoluționarii români nu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
scrie Hronica românilor în care sunt împletite, în jurul aceluiași liniament cronologic, fapte și evenimente ale tuturor românilor, fără ca acestea să fie defalcate pe provincii, cum stipula cutuma cronicărească. Însă primul care a înmănunchiat trecuturile până atunci separate ale românilor ardeleni, munteni și moldoveni într-o singură desfășurare istorică a fost Samuil Micu, în lucrarea sa rămasă nepublicată din 1805, Istoria și lucrurile și întâmplările românilor. Într-un pasaj encomiastic închinat întru slava lui Traian, de pildă, Micu afirmă că " Acesta au
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Nistru, și la Marea Neagră (Kogălniceanu, 1837, p. 1). Dacii, locuitorii acestui stat măreț, erau "foarte curajoși", bravi, drepți, sobrii, viguroși, și "foarte independenți". "Ei preferau moartea unei dominații străine", fiind din acest punct de vedere "foarte diferiți de Moldovenii și Muntenii din vremurile moderne" (Kogălniceanu, 1837, p. 1). Chiar dacă apariția lucrării lui Kogălniceanu reprezintă punctul de cotitură de la luminismul Școlii Ardelene înspre romantismul paradigmei pașoptiste, în acest moment (1837) concepția lui Kogălniceanu continuă să împărtășească o serie de note comune cu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de Florian Aaron, potrivit căreia dihonia internă, luptele intestine pentru putere și intrigile boierești sunt responsabile pentru fărâmițarea politică a neamului românesc, Kogălniceanu găsește răspunsul pentru starea nefericită a românilor în neunirea acestora: "strămoșii noștri au vroit să fim Ardeleni, Munteni, Bănățeni, Moldoveni, și nu Români; rareori au vroit să se privească între dânșii ca o singură și aceeași nație; în neunirea lor, dar, trebue să vedem isvorul tutulor nenorocirilor trecute, a căror urme, încă până astăzi, sunt vii pe pământul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru tot d-auna despărțite de celelalte, adică de România sau Țara Romănească, Moldova, Bucovina și Basarabia" (Aaron, 1839, p. 30). Unitatea etnică a românilor este amplu argumentată în toate manualele epocii. Ea decurge logic cu necesitate din originea comună a muntenilor, moldovenilor și transilvănenilor, din obârșia lor romană. Ideea unității etnice primește un accent suplimentar în lucrarea lui Albineț, în care moldovenii sunt numiți "Moldo- Români", iar muntenii sunt desemnați prin termenul "Munteno-Români" (Albineț, 1845, pp. IV, XII). Pentru românii ardeleni
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în toate manualele epocii. Ea decurge logic cu necesitate din originea comună a muntenilor, moldovenilor și transilvănenilor, din obârșia lor romană. Ideea unității etnice primește un accent suplimentar în lucrarea lui Albineț, în care moldovenii sunt numiți "Moldo- Români", iar muntenii sunt desemnați prin termenul "Munteno-Români" (Albineț, 1845, pp. IV, XII). Pentru românii ardeleni nu este folosit o denumire echivalentă, însă întreaga "ginte a Românilor" (în care sunt, desigur, incluși și aceștia) este denominată ca "Daco-Românii" (Albineț, 1845, p. VII). Prin
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Înrâurirea Osmană, din pricina neunirei între sine se întemeiază asupra lor" (Albineț, 1845, p. XXVII). Mai mult, într-un alt exemplu de "anacronism psihologic" sau de "naționalism retrospectiv", Albineț îi atribuie lui Ștefan cel Mare intenții unificatoare. Ideologia națională, pe care munteanul Bălcescu o va împinge în trecut până la Mircea cel Bătrân, este proiectată de către profesorul ieșean până la Ștefan ce Mare: "Planul său cel favorit de a uni sub domnia lui toată România, îl făcu de a căuta pretecsturi, sub care se
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
oamenilor. În cuvintele ei se aude (sic!) parcă vuietul luptelor, foșnetul pădurilor, murmurul izvoarelor, legănarea holdelor, cîntecul mamei la leagănul copiilor" (Daicoviciu et al., 1992, p. 18). O altă expresie a unității totale românești este unificarea identitară a românilor transilvăneni, munteni și moldoveni prin românizarea acestora. Această românizare identitară presupune impunerea identității și categoriei de "români" peste cele de români "moldoveni", "munteni" și "ardeleni" care cu siguranță aveau o proeminență net superioară în mințile acestora decât supra-categoria de "român" (aceasta din
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Daicoviciu et al., 1992, p. 18). O altă expresie a unității totale românești este unificarea identitară a românilor transilvăneni, munteni și moldoveni prin românizarea acestora. Această românizare identitară presupune impunerea identității și categoriei de "români" peste cele de români "moldoveni", "munteni" și "ardeleni" care cu siguranță aveau o proeminență net superioară în mințile acestora decât supra-categoria de "român" (aceasta din urmă prevalând în fața identificărilor regionale doar în cursul secolului al XIX-lea în categoria cărturarilor și pe parcursul celui de-al XX
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
28. Argumentul avansat pentru sprijinirea acestei teze eretice susține că națiunea română a fost imaginată de cărturarii Școlii Ardelene, urmați de intelectualii romantici, care după ce au construit ideatic proiecția statului național românesc s-au angajat în materializarea sa prin convingerea muntenilor, transilvănenilor și moldovenilor de românitatea care îi unește (p. 40). Teza șochează prin claritatea formulării: "în prima jumătate a secolului al XIX-lea, intelectualii romantici vor "inventa" națiunea română modernă, adică vor scrie o istorie a acesteia, foarte înfrumusețată, care
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
refrenul tematic care este reluat în plan semantic ca motiv al devenirii: "Foaie de floare albastră, / Cântă mândra la fereastră, / Cântec din Moldova noastră; Cântec drag de moldovean / Alduit de-un pojoran / În toamna acestui an, / Dintr-un suflet de muntean; Cântec răsărit din joc / Ca floarea de păpădie, / Ca cântul de ciocârlie / Ce se-nalță pe câmpie. Foaie verde de sulfină, / Pe-a Moldovei apă lină / Strălucește lună plină."158 Alternanțele verbale am răsădit / am plivit / am lăcrimat / am adunat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și Suflet Cultură Națională", București, 1995. MACOVEI, Nicolae, Cavalerii Cosânzenei, mss. MOROȘAN, Gavril, La fântâna dorului, Culegere de folclor muzical-litera-coregrafic din Țara Dornelor, Editura AXA, Botoșani, 2003. MUNTEAN, George Muntean, Folclor din Suceava, cules de George Muntean de la Varvara Muntean, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, Suceava, 1959. NICULIȚĂ-VORONCA, Elena, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol I, II. Ediție îngrijită și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mi zise, sărutându-mă pe amândoi obrajii: «Iorgule, Iorgule, plângi, Iorgule, pe acela care nu se va mai Întoarce!»” (B.Șt. Delavrancea). Uneori, semnele citării pot exprima ironia: „Prietenii țin să afle pentru care afacere «foarte serioasă» a venit În capitală munteanul lor” (I.L. Caragiale). În lucrările de lingvistică, se obișnuiește ca sensul unui cuvânt să se dea Între ghilimele: Unele neologisme intrate În limba română nu au șansa generalizării: a acușa („a naște”) sau a badina („a glumi”). Nouă ni se
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
știință. Aceasta pentru că ea conține multă cultură și știință: „Mărturii istorice privitoare la satul Rânzești pe Prut" de prof. Gheorghe Clapa, „Oameni de pe Valea Elanului în istoria Inspectoratului școlar al județului Vaslui" de prof. Dumitru Apostolache, „Grumăzești, vechea vatră a Muntenilor de sus" de Dan Ravaru, „Movilele și rolul lor în peisajul geografic al Depresiunii Elanul" de prof. Teodor Hardon, „Descrieri inedite ale bisericilor fostului județ Vaslui din 1894" și „O vidomastie inedită cu slujitorii bisericilor din județul Fălciu la 1840
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pentru care înșfăcatul de bani este sensul vieții, iar șpaga, dată pentru a lua, dată pentru a urca, dată pentru a trăi, metronomul implacabil care îi jalonează viața, în ritmul respirației. Exacta pană a cronicarului, reluată în superbul eseu despre munteni scris de boierul moldovean Alecu Paleologu, ne dă cheia ADN-ului bucureștean așa cum este el dezvăluit de istorie: "Olio, olio - se tânguie fiica de domn valah mazilit - las' că pune taica pungă dă pungă pân' la Țarigrad și ia el
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
uleiuri esențiale carpatine, obținute din cetina de pin, brad sau molid, de la uleiul extras din fructele de ienupăr folosite de ardeleni ca leac în bolile de stomac, ficat și rinichi încă din secolul al XVI-lea, de la urzica întrebuințată de munteni ca remediu antireumatic și până la rădăcinile de toporași sau cojile și fructele de stejar pe care locuitorii plaiurilor moldovene sau bănățene le utilizau în tratamentul afecțiunilor bucale sau la florile de mușețel întrebuințate de locuitorii dobrogeni, istoria medicinii populare consemnează
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]