73,760 matches
-
de fapt e mai negru decît îl descriau țăranii, Traian Băsescu începe să mă dezamăgească. Bancul lui cu iarna nu-i ca vara, de pe vremea cînd era primar mi s-a părut hazos și de efect. Dar acum, cînd au murit oameni și cînd zeci de mii au rămas fără adăpost, dialogul lui cu "Măi, femeie !" avea ceva care mă face să cred că Băsescu face primele experimente în încercarea de a trăi într-o lume croită cum vrea el, nu
Cum se vede dracul de la Cotroceni by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11486_a_12811]
-
nimic reprobabil. Și ce a fost Renașterea dacă nu un colosal ,retro"? Sau ce să spunem despre Ingres? Naturalism? Dacă eticheta s-ar potrivi cu adevărat, totul s-ar rezolva fără nici o dificultate, compromiterea ar fi incontestabilă și discuția ar muri înainte de a se naște... Dar nu e vorba de naturalism, pentru că interpretarea e evidentă, numai că tăcută și ,cuminte" în raport cu firile obișnuite să reacționeze doar atunci când nervii sunt puternic excitați. S-a uitat de atâta vreme că poate să existe
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
Tîrgului Internațional de Carte de la Ierusalim era dominat de un poster pe care scria ,Bruno Schultz in translation". Articolul lui Virgil Duda nu se referă însă atît la opera lui Bruno Schultz, cît la moartea sa perfect absurdă. Schultz a murit în timpul celui de-al doilea război mondial, dar nu într-un lagăr de concentrare, cum s-ar putea crede, ci împușcat pe stradă, fără nici o explicație, de către un soldat neamț. De ce a fost ucis Bruno Schultz? Iată o întrebare care
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
prin dulapuri, un vraf de senzații dezordonate, de animalicul din regnum puerile, peste care-și face cuib ,tăcerea frumoasă și rară". În Împotriva celui drag vine prima dată vorba, pe sub rînduri, despre aburoasa vîrtute a dușilor: ,Și tot ce a murit mai statornic mi se pare/ decît oricare lucru încremenit./ O, inimi fragede de animale/ pe care alte trupuri v-au acoperit, / cu gust de apă și pămînt/ precum acoperit e trupul tînăr/ cu alt înfierbîntat veșmînt." Așa că o iarbă cu
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
mea e o oglindă/ în care mă văd ținînd de nas un client ca să-i raz mustața./ Toată averea mea încape liniștit pe o măsuță de toaletă/ și toată iubirea mea se mătură cu părul./ Pentru ce?/.../ În curînd o să mor./ Nu mi-e frică de moarte. Mă gîndesc numai/ dacă o să pot suporta muntele de păr/ care o să se ridice deasupra./ Cît de ușor poate fi părul lumii întregi/ ca să-l ducă un singur frizer?/ Cîtă spumă îi trebuie/ ca să
Nea Gică forever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11514_a_12839]
-
Mă gîndesc numai/ dacă o să pot suporta muntele de păr/ care o să se ridice deasupra./ Cît de ușor poate fi părul lumii întregi/ ca să-l ducă un singur frizer?/ Cîtă spumă îi trebuie/ ca să înmoaie toate bărbile lumii?/ Am să mor./ Și nu de moarte mă tem, ci de frizeria ei..."
Nea Gică forever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11514_a_12839]
-
vorba? Trebuie să vină șeful statului să ne spună? Pe cuvântul meu dacă nu i-aș duce pe toți să-și plângă de milă la zidurile Târgoviștei... Da, așa e: privim la televizor, vedem nu-știu-ce anonimi zbătându-se să nu moară sub blestemul apelor ajunse până sub acoperiș, și ne-apucă isteria... Reporterii tv filmează câte-o băltuță și hop, stare de urgență! Ar trebui să ne fie măcar puțin jenă... Noroc că domnul Președinte Traian Băsescu, lup încercat pe toate
De nu aveam un președinte marinar... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11510_a_12835]
-
de la Valenciennes și până în 1874, an al execuției tabloului și totodată al primei expoziții impresioniste. Prezentă într-o manieră foarte diversificată, dată fiind cuprinderea ei, problematica umbră/lumină își află în această creație târzie a lui Corot (artistul avea să moară în anul următor) ilustrarea cea mai deplină din câmpul picturii moderne. Accentele de lumină și umbră, jocul petelor de lumină pe întinderea apei și a pereților morii, freamătul calm al frunzișului surprins în toată prospețimea dinamicii sale sunt născătoare de
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
e greu să-i descriu morga eroi-comică pe care o afișa spre familie în acele momente și cuvintele de încurajare adresate soției și soacră-si, care îl îmbărbătau și ele, bolintinian, în fiecare sezon estival: -Lasă, Cory, dragă, că, dacă mori, ne-a ajuta Dumnezeu să ne descurcăm și fără tine... Dar, spre disperarea soacră-si, de obicei nu i se întâmpla nimic, întoarcându-se acasă teafăr, ba mai și lăudându-se cu sadism că a jucat remy în Poiana Brașov cu
"Thalatta! Thalatta!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11531_a_12856]
-
Sviatoslav Richter. 20.Ce urăsc cel mai mult. Nae Caranfil: Mitocanul agramat ajuns vedetă media. 21.Calitatea pe care aș vrea s-o am din naștere. Ruxandra Petrescu: Indiferența care face atât de bine uneori! 22.Cum aș vrea să mor. Stela Giurgeanu: Nu aș vrea să mor! Alex.Leo Șerban: Într-un cataclism planetar. Andrei Manolescu: În luptă dreaptă, la peste 100 de ani. Proust: Mai bun - și iubit. 23.Greșelile care-mi inspiră cea mai mare indulgență. Dan C.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
mult. Nae Caranfil: Mitocanul agramat ajuns vedetă media. 21.Calitatea pe care aș vrea s-o am din naștere. Ruxandra Petrescu: Indiferența care face atât de bine uneori! 22.Cum aș vrea să mor. Stela Giurgeanu: Nu aș vrea să mor! Alex.Leo Șerban: Într-un cataclism planetar. Andrei Manolescu: În luptă dreaptă, la peste 100 de ani. Proust: Mai bun - și iubit. 23.Greșelile care-mi inspiră cea mai mare indulgență. Dan C. Mihăilescu: Cele cauzate de foame. Andrei Manolescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
șosete scurte, a cărui figură dl Sache nu paote s-o sufere, zicându-i mârlanul cu aspect asiatic, m-a întrebat din senin dacă mă strânge... Ce să mă strângă, bre? nu înțelegeam. - Ei, te faci că nu știi... - Să mor, na, mă juram țigănește, cunoscând patima dumisale veche pentru etnia respectivă, de când, primul lui amor, la 20 de ani, fata unei ghicitoare renumite, molipsindu-se de la maică-sa, faimoasa Evdochia, îi ghicise așa, într-o zi, după ce se iubiseră cu
Rondul scriitorilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11519_a_12844]
-
în viața atâtor familii și modificându-le orbita în funcție de propria megalomanie. E greu de cuantificat suferința adusă de acest stahanovism biologic, considerat și astăzi de unii drept un salutar proiect de fortificare a neamului. Pe lângă miile de femei care au murit crucificate, literalmente, pe masa avorturilor clandestine (mama mea este una dintre ele), drama se întinde și se adâncește cu fiecare forțare a ușii familiale, cu orice violare de domiciliu curat constituțională. Căci, dincolo de aberația planificării într-un spațiu al intimității
Decrețeii (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11518_a_12843]
-
timp, la gusturile și miresmele copilăriei. Spre disperarea figuranților el dă semne că ar dori să se stabilească definitiv la Lindenfeld pentru a-și trăi în liniște ultimii ani de viață. Norocul acestora vine însă de la faptul că ,fiul satului" moare, asemeni personajului din Tinerețe fără bătrînețe și viață fără de moarte, în momentul în care simte că a regăsit urma rădăcinilor sale. Prozatorul Ioan T. Morar are două calități fundamentale. Este un foarte bun povestitor și știe, precum puțini alții, să
Lindenfeld on my mind by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11555_a_12880]
-
vreodată într un Mercedes Benz? Julián deduse că așa se chema rabla imperială pe care industriașul o întrebuința pentru deplasare. Scutură din cap. - Atunci, e timpul. E ca și cînd ai urca la cer, numai că nu i nevoie să mori. Antoni Fortuny îi văzu plecînd în acel vehicul de un lux nemărginit și, cînd își căută în inimă, simți numai tristețe. În acea seară, în timp ce lua cina cu Sophie (care purta rochia și pantofii cei noi și nu prezenta aproape
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
Eram o pară conservată într-o sticlă, dormind un somn vegetal./ Pieile cădeau de pe mine,/ pielița se dezghioca ușor, lăsând în urmă straturi opaline./ O pară somnoroasă, dormind în burta unei fecioare,/ oh, asta am să fiu pân' am să mor." (Prizonierul unei bule); ,Cântec de leagăn îmi va cânta/ și din nou mă va iubi, mă va săruta./ Voi fi mortul-copil,/ mortul-prunc, gungurind cu degetele în gură./ Mortul-alăptat, surâzând./ Mortul nou-născut, făr' de dinți și păr/ născut din morții mei
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
radieze candoarea și putința de a rămâne în lume cum vrei tu, liber, și dacă se poate plin de sfințenia unor idealuri care să-ți salveze până la urmă sufletul nemuritor. A te maturiza este, într-un fel, a accepta să mori puțin câte puțin, cu mult înainte de moartea hărăzită tuturor. Poeții știu asta. Ei îmbătrânesc dar nu se maturizează de buna lor voie niciodată și astfel rămân în memoria lumii nemuritori... Imposibila întoarcere eunăzi, a urcat scările redacției o tânără ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11552_a_12877]
-
putem să-i spunem așa, se afla într-un petec de grădiniță, în centrul capitalei, între două blocuri mici. Ieșirea lui Valerică, - fiindcă doar el mai rămăsese, - al paișpelea șoricel fătat de maică-sa, pe care o chema Floarea,... că muriseră pe rând cu toții deodată, în cap cu ea, mâncând lacomi dintr-un salam cu șoricioaică... Numai el scăpase. Că era alături, în pivniță, la coana Ifighenia, care, cică îl înfiase, croșetându-i și un pulover pentru la iarnă, și de la
Șoricelul Valerică de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11585_a_12910]
-
gura lumii, în inocența ei, râde de el, fără să se simtă cu nimic vinovată. Retorica negativă exclude propria vinovăție. Pe de altă parte când e vorba de inși sau fapte categoric negative apar tergiversările, acuzele se sting, judecata negativă moare în fașă, iar verdictul negativ se amână sine die. Retorica negativă preferă oamenii pozitivi. Mai nou am văzut că acest tip de retorică a nu-ului pătrunde și în critica literară. Regula nescrisă a criticii este să aprecieze cartea, cu
Un ziar ,nemțesc" de acum 90 de ani by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11589_a_12914]
-
în zona superioară a sternului și-apoi interesându-se de-un copârșeu ieftin și de ștergare... Până la urmă, l-am transportat în comă la spital, iar nevastă-sa i-a lăsat pe noptieră următorul bilețel: -Dacă îți mai revii, poți muri liniștit - e vorba despre abandonul de copii și mortalitatea infantilă - suntem campioni mondiali... Am închis paranteza și facem liniște ca să auzim aplauzele televizate ale doamnei Monica Macovei, Ministrul Justiției, cauzate de achitarea judecătoarei Andreea Ciucă, aplauze care - aflăm dintr-un
O găină rahitică și Miron Cozma by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11596_a_12921]
-
numai chestia aia urâtă, dacă vor să intre în muzeu și să fie muzeificați. Păcat de ei, că păreau băieți de treabă. Sus, la domnu' Bernea și la domnu' Neagu, ne-a plăcut. Bine că ei, săracii, au apucat să moară înainte să-i bage în experiment și să îi inoculeze cu virusul "casa poporului", așa că ei au scăpat și nu au mai pictat chestia aia urâtă. Jos ne-a plăcut iar la filmele chinezești. Nouă ne plac chinezii, că ei
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
lor diferă. Epopeea începe cu o primă Zaira, tînăra țărancă siciliană, căsătorită la finele secolului al XIX-lea cu un păstor din Abruzzi, cîndva prunc părăsit, crescut de călugărițe. Dotat și studios, fiul lor, tînăr avocat de mare viitor, va muri pe front în timpul primei conflagrații mondiale. Pitrucc, fiul acestuia (rezultat nu din logodna castă din la belle époque, ci din legătura cu o prostituată) va fi crescut de bunicii paterni în sătucul montan. Cucerit de ideile leniniste pe cînd partidul
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
curînd, la Galeria Luchian 12, se va deschide expoziția de pictură și grafică Ioan Mattis, fiul lui Hans Mattis -Teutsch, căruia, de altfel, îi și urmează pe simezele galeriei. Născut în 1913, Ioan Mattis vine în imediata noastră contemporaneitate (el moare la Brașov în 1988) cu întreaga problematică artistică și cu reflexele estetice ale pictorului interbelic. Făcînd parte din aceeași generație cu }uculescu, Baba, Ciucurencu, }ipoia etc., adică generația artiștilor formați în libertate și intrați, apoi, la maturitatea lor deplină, în
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
arme, decît să sfîrșească neștiut în vîltoarea apelor: ,...vine-alergînd vijelia -/ Vînturi din zări, pretutindeni: curat mi-am aflat eu pierzarea!/ O, fericiți de trei ori sunt Danaii, de patru ori încă,/ Cei ce pieriră la Troia, Atrizilor voia-mplinind-o!/ O, de muream și eu însumi atuncea, cu soarta-mplinită,/ ș...ț Aș fi primit și prinosul din urmă, iar slava-mi Aheii/ Ar fi-nălțat-o! Așa doar de jalnică moarte pieri-voi!" (5, 306-12). Într-o tonalitate asemănătoare își deplînge soarta și Apolodor, cu
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
tonalitate asemănătoare își deplînge soarta și Apolodor, cu gîndul la faima lăsată în urmă și credința tot mai slabă că va ajunge vreodată la capătul drumului: ,O, frații mei din Labrador,/ Adio vouă, tuturor!/ Pesemne că mi-e dat să mor/ Aici, la țărmul mărilor.../ Și ce păcat! Eram tenor,/ Cîntam frumos, cîntam la cor,/ O, frații mei din Labrador,/ O, frații mei din Labrador! etc." (Jelania lui Apolodor la Capul Nord, § 7). Tînguirea elegiacă ce răzbate la răstimpuri de sub țesătura
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]