2,866 matches
-
fost identificat în planșeul ventriculului IV, a cărui excitare directă sau reflexă produce vomă. Aplicarea locală de apomorfină declanșează reflexul de evacuare gastrică, ca și în cazul stimulilor neuroreflecși de natură vagală sau senzorială (extero- și interoceptivă), prin mecanismul contracției musculaturii abdominale, gastro-intestinale și diafragmului. Centrii tusei și strănutului, pe lângă centrii respiratori, asigură reacțiile reflexe de apărare și îndepărtare prin expir forțat a factorilor iritanți de la nivelul mucoasei nazale, bucofaringiene, laringotraheale etc. Un centru glicoreglator a fost pus în evidență de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
facilitatorie, dispusă dorsolateral în continuarea celei mezencefalice și o alta, inhibitorie, situată în regiunea ventromediană a rombencefalului. Cele două căi ale sistemului reticulat descendent exercită, după caz, efecte activante sau frenatoare asupra reflexelor somato-vegetative medulare. Aferentele proprioceptive sosite de la nivelul musculaturii striate, de exemplu, determină prin fibrele reticulospinale de tip gamma, modificarea reactivității neuronilor motori alfa față de diverșii stimuli excitatori (fig. 11). Majoritatea căilor aferente și eferente ale formației reticulate sunt plurisinaptice. Datorită acestui fapt, transmiterea excitației nespecifice se face încet
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
existenței unui factor umoral activator în hipofiză a fost adusă de Gr. T. Popa și colab. în 1938. Injectând intraventricular LCR recoltat din ventriculul III, autorii suscitați au obținut la diferite animale fenomene de excitație reprezentate de contractura spasmodică a musculaturii, extensia labelor și agitație motorie, urmate de o stare de inhibiție cataleptică. Pe această bază, Popa a făcut presupunerea că LCR conține o substanță neurostimulantă de origine hipofizară, pe care a denumit-o cerebrostimulină. Cât privește cei aproximativ 48 de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
organelor vieții de relație, prin intermediul ramurilor comunicante cenușii. Atașându-se în ultimul caz nervului rahidian anterior corespunzător ganglionului din care au luat naștere, acestea asigură pe calea plexului somatic respectiv (brahial, lombar etc.) conducerea postganglionară a impulsurilor vegetative spre vasele musculaturii striate, piloerectorilor, glandelor salivare, sudorale etc. După denumirea diferitelor segmente ale coloanei vertebrale, simpaticul ganglionar laterovertebral se împarte în: cervical, toracic, lombar și sacrat. I.2.1.9. Simpaticul cervical Simpaticul cervical reprezintă partea superioară a lanțului ganglionar laterovertebral. Dispus
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se alătură ramurii destinate mușchiului micul oblic, de care se despart apoi, pentru a se articula în ganglionul oftalmic, de pe fața externă a nervului optic, cu fibrele postganglionare scurte ale nervilor ciliari. După ce străbat tunicile globului ocular, acestea se distribuie musculaturii circulare a irisului și mușchiului ciliar. În afara terminațiilor parasimpatice iridoconstrictoare, ganglionul oftalmic (ciliar) conține suficiente filete simpatice iridodilatatoare, sosite de la centrul cilio-spinal Budge pe calea simpaticului cervical superior. I.2.1.16. Facialul Conține în afara neuronilor motori și senzitivi, numeroase
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și inferior, cât și parasimpatice, emise de nervii vagi în momentul încrucișării feței posterioare a bronhiilor. În ochiurile rețelei peribronhice rezultate din anastomoza acestor filete, se găsesc numeroși ganglioni microscopici de natură parasimpatică. Ramurile eferente ale plexului pulmonar se distribuie musculaturii netede bronhiolare și parenchimului corespunzător. În afara ganglionilor încorporați în plexurile cardiac și pulmonar, mici grupe ganglionare pot fi puse în evidență în mediastin, ventral aortei descendente și caudal căilor pulmonare. Ele trimit ramuri la trahee, bronhii și esofag. În cavitatea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prostată, el emite filete la canalul deferent și se continuă cu plexul cavernos. La femeie, plexul uterovaginal este în strânsă relație cu porțiunea cervicală a uterului și vaginului. Ramurile sale eferente pătrund în pereții musculomembranoși ai acestor organe, distribuindu-se musculaturii și vaselor, inclusiv vaselor țesutului cavernos al clitorisului. I.2.1.26. Plexurile viscerale intramurale sau parietale Sunt continuarea plexurilor prevertebrale la nivelul diverselor organe și viscere. Ca și acestea, ele conțin elemente nervoase atât simpatice, cât și parasimpatice, dispuse
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
contractile etc.). La nivelul vaselor de calibru mic și mijlociu, filetele simpatico-parasimpatice formează două plexuri parietale: unul superficial, situat în adventicea vasului, cu distribuție atât perivasculară, cât și parenchimatoasă și altul profund, la limita dintre adventice și tunica medie, pentru musculatura netedă vasculară. La nivelul capilarelor, predomină filetele postganglionare simpatice cu distribuție diferită în cele două segmente ale patului capilar. Spre deosebire de teritoriul arteriolar capilar, unde terminațiile simpatice sfârșesc pe sau în intimitatea endoteliului vascular, segmentul venos al capilarelor este practic lipsit
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
intrinseci. Acestea sunt reprezentate de microganglionii intraparietali din diferitele organe, înconjurați de filetele terminale ale plexurilor viscerale corespunzătoare. Astfel de structuri ganglionare se găsesc în grosimea mușchiului cardiac și uterin, pereții bronhiilor, pancreas, ficat, vezică, glande salivare și îndeosebi, în musculatura netedă a întregului tub digestiv. Ele conferă un oarecare grad de autonomie viscerelor respective și explică menținerea activității lor specifice (contractile, secretorii etc.) în condițiile scoaterii din organism și perfuzării cu soluții fiziologice. Mușchiul cardiac, de exemplu, conține numeroase formațiuni
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
intrapulmonari. Plexurile enterice sunt structuri nervoase sincițiale localizate de-a lungul întregului tub digestiv, de la nivelul esofagului până la regiunea anorectală. Ele sunt formate din ganglioni și filete nervoase de legătură intim intricate, dispuse sub forma unei complexe rețele plexiforme între musculatura netedă longitudinală și circulară în cazul plexului mienteric Auerbach, sau în zona submucoasă în cazul plexului descris de Meissner (fig. 18). La rândul lor, ganglionii intramurali sunt constituiți din celule uni-, bi- și multipolare, de forme și mărimi variate. Numărul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
porțiuni a intestinului gros. Ele scad până la dispariție în cazurile de megacolon congenital. După Dogiel (1899), plexurile Auerbach și Meissner ar conține două tipuri de celule nervoase. Celulele de primul tip, cu dendrite scurte și fibră axonală fin ramificată la musculatura netedă, ar face parte din categoria neuronilor motori. Acestea se găsesc mai ales în segmentul proximal și caudal al tractusului digestiv. Având distribuție intramurală similară până la un punct cu a terminațiilor parasimpaticului cranio-sacrat, Lawrentiev (1939) le consideră de natură parasimpatică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Cercetările de histofiziologie modernă a celulelor ganglionare de la nivelul plexurilor enterice au stabilit că ontogenetic, morfologic și funcțional, acestea aparțin mai mult parasimpaticului decât simpaticului. De aici opinia dependenței lor de sistemul nervos parasimpatic, admisă de majoritatea autorilor. Deși conferă musculaturii tubului digestiv un grad de independență funcțională mai mare decât al altor organe, plexurile enterice sunt subordonate influențelor reglatoare centrale și periferice. Plexuri intramurale similare au fost puse în evidență în numeroase alte organe ca: mușchiul uterin, vezicula biliară și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fapt structuri nervoase mixte cu conținut vegetativ atât centrifug, cât și centripet. Astfel de nervi sunt splanhnicii, vagii, plexurile prevertebrale și perivasculare etc. În afara acestora, fibre vegetative aferente se găsesc și în grosimea unora din nervii somatici ai regiunii cefalice, musculaturii striate și pielii. Indiferent de calea urmată, ele conduc informațiile chemo- și presoreceptoare pornite de la nivelul arborizațiilor terminale sau corpusculilor Vater-Paccini din viscere la stațiile vegetative centrale. Căile sensibilității inconștiente, viscerale, neputând fi diferențiate anatomic de acelea ale sensibilității somatice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fibre nervoase care iau naștere din microganglioni sau din cordoanele interganglionare ale plexului primar și se dispun între fața profundă a acestuia și stratul fibrelor musculare circulare cu care sunt paralele. Unele fibre nervoase ale plexului mienteric secundar se distribuie musculaturii circulare intestinale. Plexul terțiar este un reticul de fibre fine, cu traiect sinuos, dens anastomozate situat în profunzimea stratului muscular circular (1, 7, 8, 13, 14, 31). I.2.2.5. Plexul submucos Plexul submucos este continuu atât circumferențial, cât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
aferenți primari (IPAN) și interneuroni. I.2.2.10. Neuronii motori Sunt localizați mai ales în plexul mienteric, dar și în plexul submucos superficial din esofag, stomac, colecist, intestinul subțire și gros. Fiecare structură musculară a peretelui tubului digestiv, respectiv musculatura longitudinală, circulară și muscularis mucosae este inervată de cupluri de enteroneuroni motori, excitatori și inhibitori. Morfologic aceștia aparțin tipului Dogiel I, și electrofiziologic tipului „S”, dar sunt diferiți neurochimic. Neuronii motori excitatori sunt predominant Ach-ergici, iar cei inhibitori NO, VIP
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inhibitori. Morfologic aceștia aparțin tipului Dogiel I, și electrofiziologic tipului „S”, dar sunt diferiți neurochimic. Neuronii motori excitatori sunt predominant Ach-ergici, iar cei inhibitori NO, VIP sau purinergici, dar se diferențiază regional și interspecii prin varietatea cotransmițătorilor. Neuronii motori ai musculaturii circulare au localizare mienterică la cobai sau mienterică și submucoasă la om și mamiferele de talie mare și pot fi excitatori, imunoreactivi la acetilcolintransferază, și inhibitori, VIP imunoreactivi. În raport cu poziția corpului neuronal, axonul se poate dirija ascendent, în sens oral
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se poate dirija ascendent, în sens oral, sau descendent, în sens anal, iar ramificațiile sale terminale se distribuie circumferențial și suplează o bandă circulară lată de aproximativ 2-8 mm. Neuronul excitator își distribuie axonul unui segment de 7 mm din musculatura circulară dintre care 5 mm sunt situați oral și 2 mm anal față de corpul celular, în timp ce neuronul inhibitor se distribuie numai anal pe o distanța de 1-6 mm. Datorită grosimii substanțiale a stratului muscular circular la inervația unui inel muscular
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se distribuie numai anal pe o distanța de 1-6 mm. Datorită grosimii substanțiale a stratului muscular circular la inervația unui inel muscular participă câteva sute de neuroni, iar dispoziția unităților motorii este concentrică (4, 9, 36, 46). Neuronii motori ai musculaturii longitudinale au localizare de asemenea mienterică și la mamiferele mici axonii lor participă la formarea plexului mienteric superficial situat pe fața profundă a stratului muscular, în timp ce - la om și mamiferele de talie mare - axonii se ramifică în grosimea musculaturii longitudinale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ai musculaturii longitudinale au localizare de asemenea mienterică și la mamiferele mici axonii lor participă la formarea plexului mienteric superficial situat pe fața profundă a stratului muscular, în timp ce - la om și mamiferele de talie mare - axonii se ramifică în grosimea musculaturii longitudinale paralel cu fibrele musculare. Teritoriul unui singur axon are forma unei mici insule patrulatere lungă de 2 mm și lată de 1 mm. Dimensiunile reduse ale acestor teritorii explică numărul mare al acestor neuroni, aproape 25% din plexul mienteric
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
locale care asigură independența motilității parietale, secretorie și vasomotorie a teritoriului digestiv toraco-abdominal. Motilitatea gastrointestinală include mișcările de propulsie, de amestecare și complexele migratorii ale intestinului subțire și, în esență, constă din contracții și relaxări succesive în sens oro-anal a musculaturii tubului digestiv. Aparent simplă, această activitate implică un aparat neuromotor complex, capabil să reacționeze prompt și adecvat la necesități funcționale locale extrem de variabile, în permanentă schimbare (9, 31, 36). Acesta este format din enteroneuroni aferenți și motori, interneuroni și CIC
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fibrele preganglionare se termină în ganglionii situați proximal față de trunchiurile simpatice, așa-zișii „ganglioni intermediari", numeroși la nivel cervical și lombar inferior. Ele se distribuie ca atare, sau sub formă de varicozități („în mătănii”), realizând „sinapse în trecere” la nivelul musculaturii netede și celulelor glandulare ale organelor efectoare. În general, neuronii postganglionari sunt mai numeroși decât neuronii preganglionari. În ganglionul cervical superior de pildă, Ebbesson (1968) a constatat că raportul între fibrele preganglionare și cele postganglionare este de 1/196. Această
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
contacte sinaptice cu interneuronul inhibitor pe care îl pun în acțiune. În acest mod se realizează bucle de tipul conexiunii inverse ce controlează funcții nervoase importante (vezi datele privind circuitul stabilit prin neuronii Renshaw). I.5.2. REACȚII VEGETATIVE ALE MUSCULATURII NETEDE Mușchii netezi sunt formați din fibre mici de 2-5 m diametru și 50-20 m lungime, uninucleate, cu o organizare a aparatului contractil foarte diferită de cea a mușchiului striat. Deși mușchii netezi au particularități morfo-funcționale ce diferă de la un
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acționează ca o unitate (mușchi unitari). Prezența joncțiunilor permite propagarea electrotonică a potențialelor de acțiune. Astfel de mușchi se întâlnesc în tubul digestiv, canalele biliare, uretere, uter etc. Pot prezenta activitate automată. Aceștia formează mușchii ciliari, irisul, mușchii piloerectori și musculatura netedă a unor vase mari. Sarcolema acestor fibre este izolată, ca și la mușchii striați, de un strat glicoproteic, iar inervația este asigurată, în majoritatea cazurilor, de fibre nervoase individuale. I.5.2.1. Modalități de excitare a mușchilor netezi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a unor vase mari. Sarcolema acestor fibre este izolată, ca și la mușchii striați, de un strat glicoproteic, iar inervația este asigurată, în majoritatea cazurilor, de fibre nervoase individuale. I.5.2.1. Modalități de excitare a mușchilor netezi Inervația musculaturii netede este de două tipuri: -extrinsecă, aparținând sistemului nervos vegetativ simpatico-parasimpatic; -intrinsecă aparținând plexurilor nervoase locale. În cazul mușchilor viscerali inervația este asigurată de terminațiile nervoase vegetative prevăzute cu varicozități ce conțin vezicule eliberatoare de neurotransmițători sau neuromodulatori. Spațiul de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acesteia ca mediator chimic la nivelul plăcii neuro-musculare, fibrelor vegetative simpatico-parasimpatice preganglionare și parasimpatice postganglionare, denumite generic colinergice. Prezența acetilcolinei a fost constatată ulterior și la nivelul unor terminații simpatice postganglionare, cum sunt cele care inervează glandele sudoripare și vasele musculaturii striate, precum și cele de la nivel cerebro-spinal. În sistemul nervos central, acetilcolina este fie difuz distribuită la nivel cortico-subcortico-spinal, fie sub formă de nuclei cu structură și funcții distincte (nucleii bazali, cuneiform, ai septului, nucleul bazal Meynest etc.). Acestea sunt principalele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]