6,914 matches
-
asemenea demersuri. Oricum o corelare a celor trei antologii de texte ar fi ajutat la evitarea unor repetări, dar mai ales a unor inexactități și ar fi sporit statutul științific al cărților. Subscriu fără nici-o rezervă la formularea autorului monografiei muzicianului, din urmă cu peste 40 de ani, privind perspectivele și necesitatea înscrierii lui Paul Constantinescu „în Pantheonul marilor valori date de poporul român culturii universale”. Cele două cărți apărute între anul centenarului nașterii muzicianului și cel al semicentenarului trecerii la
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
nici-o rezervă la formularea autorului monografiei muzicianului, din urmă cu peste 40 de ani, privind perspectivele și necesitatea înscrierii lui Paul Constantinescu „în Pantheonul marilor valori date de poporul român culturii universale”. Cele două cărți apărute între anul centenarului nașterii muzicianului și cel al semicentenarului trecerii la cele veșnice constituie alte „biografii paralele”, mai bine zis „o treaptă” - vorba poetului - una dintre acelea ce trebuie urcate, pentru a reconstitui dimensiunile reale ale creatorului poemului coral Miorița, a celor 4 Madrigale pe
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
Televiziunea cere rating. Rating-ul cere show. Iar acesta se obține realizând o comunicare cu un public larg, cât mai numeros, divers, public căruia trebuie să-i oferi spectacol! Așa s-a întâmplat și de această dată. Căci în afara tinerilor muzicieni selecționați în etape consecutive - pe parcursul a două etape naționale, a semifinalei vieneze ce a precedat marele concert-spectacol, acesta din urmă a etalat evoluții muzicale-artistice dintre cele mai atractive, de excepțională calitate, de larg interes. Mă refer la evoluția formației orchestrale
"Eurovision Young Musicians" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8479_a_9804]
-
Cu totul promițătoare pentru anii ce vin s-a dovedit a fi violoncelista Anastasia Kobeikina din Rusia, de 13 ani, cel mai tânăr concurent în actuala ediție a concursului, de asemenea pianistul finlandez Roope Gröndahl, de 18 ani, un tânăr muzician ce dezvoltă o excepțională capacitate de concentrare a expresiei, o spectaculoasă comunicare artistică. Trebuie să recunosc, juriile internaționale ale semifinalei și finalei concursului au făcut față unor obligații dintre cele mai dificile. Au trebuit să aleagă tineri ce practicau instrumente
"Eurovision Young Musicians" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8479_a_9804]
-
și au dobîndit același limbaj, același cod. Pe de altă parte, credința nesfîrșită în ce fac pe scenă. Un fel de fanatism care alimentează inepuizabil dăruirea lor formidabilă. Disciplina, rigoarea. Pe fiecare artist, de la regizor la actor, la scenograf sau muzician, îl costă ce face. Îl costă cuvîntul lui Shakespeare, lumea privită de el, convulsiile și tensiunea. Mi se pare, de aceea, că neliniștea creatorului bîntuie fiecare spectacol pe care l-am văzut, împrospătîndu-mă. Am meditat mult la cum înțeleg acești
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
Publicul bucureștean a avut posibilitatea să îl asculte des la clubul de jazz „Grigore Preoteasa” al Casei Studenților. Deschis datorită insistențelor muzicologului George Bălan, acel club a fost și pentru jazz un loc predilect de întâlnire al celor mai valoroși muzicieni, reuniți în formațiile conduse de Alexandru Imre (Electrecord), Richard Oschanitzky, etc. Iancy Körössy a cântat acolo timp de patru ani împreună cu contrabasistul Johnny Răducanu și bateristul Coca Moraru, avându-i ca invitați pe Dan Mândrilă, Bebe Prisada, Dako Pișta, Ștefan
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Marinescu și trombonistul Nicolae Farcaș. Au fost ani în care fenomenul jazzistic s-a dezvoltat rapid datorită climatului artistic relaxat, în care circulația discurilor, înmulțirea localurilor și cluburilor, a emisiunilor de specialitate la radio și televiziune, a turneelor unor mari muzicieni americani la București, organizarea Festivalului Național de Jazz de la Ploiești au oferit posibilitatea jazzmen-ilor români să demonstreze că au fost mereu la curent cu toate noutățile din patria jazzului. Dar, spre deosebire de alte țări foste socialiste, toată efervescența vieții jazzistice românești
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
au fost mereu la curent cu toate noutățile din patria jazzului. Dar, spre deosebire de alte țări foste socialiste, toată efervescența vieții jazzistice românești nu a rămas documentată pe discuri în raport cu valorile acelei epoci. S-au constituit, ca surse de informație, amintirile muzicienilor activi în perioada evocată aici, printre care îi amintesc pe Marius Popp (pian), Johnny Răducanu (contrabas), Nicolae Dumitrescu (trombon) și Eugen Gondi (baterie). Pasiunea lui Iancy Körössy pentru muzică și rigurozitatea în tot ce făcea ca artist erau proverbiale. Atenția
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
coda la fel de cluster-izată. În mod dorit, dar surprinzător de ingenios, ultimul acord este cel concluziv, din melodia lui McHugh. Originalitatea discului comentat aici, s-a vădit încă din titlul-declarație: Identification. Iancy Körössy dovedise pe parcursul primelor patru piese, cine este. Dar muzicianul de jazz atât de puternic legat de melodica, armoniile și ritmurile folclorului românesc a înțeles atunci, la prima ieșire în lumea jazz-ului vest-european, în preziua intrării în Statele Unite ale Americii înțesată de pianiștii performanți ai locului, că atuùl său
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Alex Vasiliu - Convorbire cu Iancy Körössy. Înregistrare audio, iulie 2007 footnote> În afara legăturii puternice a jazzman-lui Körössy cu tradiția tarafurilor românești, a avut importanță opinia prestigiosului promotor american al jazz-ului, Willis Conover. Cunoscând la fața locului realitățile și speranțele muzicienilor de jazz din țările comuniste, admirându-l în mod deosebit pe pianistul român, Conover a explicat, cu ocazia unei anterioare vizite la București (1967) ce se așteaptă în Statele Unite: nu numai un pianist din România sau de oriunde altundeva, imitator
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
pe pianistul român, Conover a explicat, cu ocazia unei anterioare vizite la București (1967) ce se așteaptă în Statele Unite: nu numai un pianist din România sau de oriunde altundeva, imitator perfect al stilurilor reținute de istoria jazz-ului, ci un muzician stăpân pe limbajul originar, dar capabil să exprime specificul național propriu. Înregistrând în anul 1969 discul Identification, Körössy a făcut o superbă demonstrație: a) că stăpânea „dialectele” (stilurile) importante ale limbii jazz-ului american b) că a înțeles ce înseamnă
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
cât a mai durat perioada americană a vieții sale, Iancy Körössy a avut prilejul să cânte cu jazzmen intrați în istorie: Ray Brown, Connie Kay, Lee Konitz, Milt Jackson, Zoot Sims, Percy Heath, Phil Woods. Jazzmen pe care mai toți muzicienii români de gen i-au ascultat pe discuri ori i-au văzut pe ecrane. Înregistrările existente dau imaginea unui sideman și improvizator cu un interplay, cu un simț al echilibrului potrivite conținutului muzical și spiritului fiecărui combo, dar mai puțin
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
meditație, de probă a ideilor pe claviatură au fost înregistrate, acasă ori în localul unde era angajat, iar ulterior, selecția încredințată tot memoriei magnetice. Este un serial ce se constituie în volume de teme și variațiuni care dezvăluie un alt muzician. Mult mai introvertit, profund meditativ, ce parcă a renunțat la virtuozitatea instrumentală, în favoarea conținutului ideatic și a climatului spiritual-sufletesc. Acum, nu mai ascultăm invențiuni în sens jazzistic. Este o muzică în mare parte atemporală, dar cu repere geografic-culturale recognoscibile. Primul
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Bartòk. The Story II este împărțită în trei secțiuni, să le numesc așa, 3 D: Dusk, Down, Dance. În același balans ritmic subtil, neântrerupt, variațiunile își păstrează cântul polifonic. Fără a operá comparații și evaluări inoportune în cazul unor mari muzicieni, aici între Keith Jarrett și Iancy Körössy, îmi exprim preferința pentru variațiunile neântrerupte ale pianistului român pentru că melodica și armoniile ies sensibil mai mult din zonele abstracte, sunt conectate la un spațiu tradițional ce nu-mi poate fi indiferent. Menținându
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Locul cu totul special în care a fost organizat recitalul a impus un program alcătuit exclusiv din compoziții românești. Dintre ale sale, Körössy a ales trei. For Oscar a fost recunoașterea influenței lui Oscar Peterson asupra stilului de cânt al muzicianului român. Tema definitorie din anii ’56-’57, La horă, a rămas din nou o demonstrație de comuniune a melosului românesc tradițional cu melodica de tip jazzistic. Alegând un tempo mai așezat decât în recitalurile anterioare și din anii următori, ca
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
liniște variațiunile lui Körössy, prin care am descoperit necrezute frumuseți melodice și alternative armonice, ascunse în motivul de inspirație. Maestru și discipol Ultimul capitol al acestei miraculoase legende muzicale a fost scris de Iancy Körössy împreună cu Ramona Horvath. Încă un muzician tânăr care s-a afirmat datorită lui. La fel cum, în tinerețe, i-a propus lui Theodor Cosma să-l coopteze pe basistul Johnny Crețu Răducanu în formația Electrecord, așa cum, peste ani, a lucrat cu eleva de liceu Aura Urziceanu
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
au cunoscut, la intervale mari de timp, prin înregistrările sau recitalurile pianiștilor Vagif Mustafa Zadeh, Harry Tavitian, Armen Donelian, Aziza Mustafa Zadeh și saxofonistului rus Anatoli Vapirov, stabilit de mulți ani în Bulgaria). Paradoxurile lui Iancy Körössy Explicabil, evoluția unui muzician impune parcurgerea etapelor de început, de tatonări, de imitare a unor modele. În cazul lui Iancy Körössy, primul paradox s-a impus celor care l-au ascultat înaintea venirii sale la București, imediat după stabilirea în capitală, și, acum, celui
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
pe parcursul deceniilor. Aici apare al treilea paradox: Iancy Körössy mi-a declarat că studiul său a fost preponderent de autodidact, susținând, în contradicție cu prietenul său, Dan Mizrahi, că norocul lui a fost că nu a urmat cursurile unui Conservator. Muzicieni cu studii de specialitate, practicanți ai genurilor clasice europene și ai jazz-ului, cum este compozitorul Sabin Păutza, mare admirator al lui Körössy, nu cred în exclusivitatea educației, a studiului său individual autodidact, argumentând că invenția spontană înglobând concepții componistice
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
așa cum împrăștii molozul. Un dialog cu diaspora înseamnă să schițezi o icoană a sufletului celor pribegi. Dar și un fructuos și necesar exercițiu pentru spirit. Or, așa cum le-a înfăptuit Sebastian Crăciun, deopotrivă icoana și exercițiul semnalizează ceva din neastâmpărul muzicienilor români trăitori pe alte meleaguri. Mărturisirile lor demonstrează că sunt egali în felul cum trebuie să slujească muzica și nu după cum se aseamănă unii cu alții. La mulți dintre ei se simte cum, părăsindu-și matca, reclamă un fior existențial
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
an a fost foarte greu" (Corina Belcea); "Mai întâi am avut probleme de supraviețuire, dar drum de întoarcere nu aveam" (Alexandru Ianoș); "Eu nu mă consider plecată, sufletul meu a rămas în România" (Clara Cernat); Cred că marea majoritate a muzicienilor români care au ales calea exilului au reușit să reprezinte cu mare cinste țara" (Liviu Câșleanu); Nu m-am dus în Occident ca să iau, ci ca să dau" (Gigi Căciuleanu); Libertatea există doar în măsura în care interior poți să ți-o imaginezi" (Violeta
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
școli" (Remus Azoiței); Când am avut onoarea să mă întâlnesc pentru prima dată cu Keiko Abe și am auzit primele trei măsuri din Concertul ei pentru marimbafon, am hotărât ce este pentru mine important" (Bogdan Băcanu); Cred că la fiecare muzician de jazz pot fi percepute sonoritățile zonei de unde vine" (Peter Herbolzheimer); "Barcelona e mai aproape de senzațiile vizuale decât de cele auditive" (Cristian Florea). Același traseu ne livrează opinii despre tradiții (cutume) și modernități (temerități): "Societatea germană respectă mai mult această
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
care nu concepeam să se ajungă" (Lili Dușescu); "Publicul de muzică clasică este un public în formare" (Sergiu Năstase). Și tot traseul marcat de Sebastian Crăciun ne transportă printre criterii și mentalități: "Selecția muzicală a fost întotdeauna exclusivistă și mulți muzicieni străini nu au putut rezista în Franța" (Costin Cazaban); Foarte puțini tineri mai sunt dispuși să facă o carieră muzicală" (Constantin Sandu); În momentul de față jazzul suferă, nu are un public foarte numeros"(Marian Petrescu); "Ministerul Culturii din Cehia
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
și dirijori foarte buni" (Eugen Bold); Era o vreme când tot ce venea din blocul de est era primit aici, inclusiv eu, cu brațele deschise" (Alexandru Lascae). Dar și printre apatii și neglijențe: "România este mai cunoscută prin interpreți, prin muzicieni de calitate, însă compozitorii români sunt foarte puțin cântați. Probabil nici autoritățile culturale românești nu au pus acest domeniu printre prioritățile lor" (Marian Mitea); Viața muzicală în general în Europa a devenit din ce în ce mai complicată, sunt din ce în ce mai puțini bani pentru artă
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
poată să-mi pună o etichetă" (Costin Miereanu); Ca factor de promoție trebuie să cunoști foarte bine ce propui și să prinzi din zbor nevoile celor interesați" (Radu Stan); "Pentru mine cea mai importantă este durata în timp a unui muzician" (Silvia Marcovici); "Am fost întrebat dacă se simte că vin din România. Cu siguranță. Dacă cineva stă și analizează înlănțuirile armonice, aluziile sonore, acestea mă dau de gol" (Vasile Șirli); "Matematica și informatica sunt niște moduri de a gândi asupra
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
care le-am susținut în țară au fost întotdeauna ca o miere pentru inima mea. Eu am rămas româncă" (Lola Bobescu); "M-am găsit în sala Ateneului în fața unui concert cu o muzică pe care nu puteam să o definesc. Muzicienii cântau la instrumente necunoscute mie, îmbrăcați în haine de epocă, purtau peruci. Am ieșit de la acest concert cu totul nelămurită, nedumerită, dar încântată" (Mira Glodeanu); Uneori cântam pentru cinci persoane, era și foarte frig și noi totuși cântam ca și când ar
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]