1,229 matches
-
qui'il a fauchées", John Rea, Postmodernité "que me veux-tu", în: Circuit: musiques contemporaines, vol. 8, nr. 1, 1997, p. 57. footnote>. Un posibil portret-robot al muzicii postmoderne îl putem asambla pornind, spre exemplu, de la cunoscută lista a compozitorului și muzicologului american Jonathan D. Kramer, unde sunt enumerate 14 calități ale muzicii care își asumă într-un mod organic ideologia postmodernă. În opinia lui, muzica postmodernă: (1) nu este o simplă repudiere a modernismului sau o continuare a acestuia, ci (una
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
o primă extrapolare pornind chiar de la lista lui Kramer? Am putea proceda la căutarea unei alte liste, însă una cu titluri și nume concrete, iar literatura despre postmodernitate abundă în asemenea oferte. O asemenea lista o găsim la compozitorul și muzicologul german Claus-Steffen Mahnkopf: "1. Opera muzicală postmodernă este hedonista: ea afișează o bucurie (produsă de) propria imaginație combinatorie cu un anumit aer frivol și unic în cazul muzicii; receptarea acesteia condiționând un anumit grad al plăcerii (e(xempli). g(rația
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
an earlier generation, especially atonal music (în contrast to the postmodern preference for tonal music în the 1970s), în: Claus-Steffen Mahnkopf, Musical Modernity From Classical Modernity up to the Second Modernity —Provisional Considerations, pag. 6. În trimiterea la subsolul paginii, muzicologul ține să comenteze conținutul primelor cinci poziții din această a doua lista: "1. Această lucrare nu reprezintă un simplu agrement muzical, ci simultan, în sensul unei duble codificări, se adresează cunoscătorilor care pot avea plăcerea "descifrând" acest joc al posibilitățăților
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
și implicată în postmodernitate doar în calitate de referent și în limitele procedurii de pastișare. Ca si Reich, Cage ori Xenakis, Schnittke nu ezită să-și formuleze concepția componistica în diverse scrieri și interviuri, aici își spun cuvântul atât formația să de muzicolog, cât și cariera de profesor de istoria muzicii la Școala de Muzică "Gnesina" (Moscova). Înainte de a-l atribui pe Schnittke postmodernității, ar trebui să facem o comparație între semnificația pe care o are tehnică citatului în Sinfonia lui Berio și
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
André, Richard Barrett, Pierluigi Billone, Chaya Czernowin, Sebastian Claren, Frank Cox, Liza Lim, Claus-Steffen Mahnkopf, Chris Mercer, Brice Pauset, Enno Poppe, Wolfram Schurig, Steven Kazuo Takasugi, Franck Yeznikian ș.a. Drept argument în favoarea modernității secunde că și concept (cronologic sau estetic), muzicologul german citează trinomia conceptuală Moderne-Postmoderne-Zweite Moderne, care apare în titlul monografiei lui Heinrich Klotz, apărută în 1994 - "Kunst im 20. Jahrhundert: Moderne-Postmodern-Zweite Moderne" (Munich, 1994). În consistentă ei intimă modernitatea secundă se prezintă că o soluție la problemele nerezolvate ale
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Pagină realizată de Karina Tutinoi Timișoara deține cea mai mare colecție de instrumente tradiționale Muzicologul Ovidiu Papană a restaurat sau recreat piese unice, pierdute în negura timpului Smulse timpului și uitării de profesorul Ovidiu Papană, instrumente tradiționale, unicate, restaurate, salvate, multe dintre ele piese dispărute și recreate alcătuiesc un tezaur față de care colecțiile Muzeului Satului
Agenda2004-11-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282169_a_283498]
-
cât un deget de mic și face exact ca pitpalacul. Obiect cvasidispărut, el era utilizat de păsărari să momească masculii de pitpalac pe care mai apoi îi vindeau, pe vremea când Mehala era o importantă piață de cântătoare. După știința muzicologului Papană, astăzi în toată Timișoara trăiește un singur păsărar dintre cei vechi, căci comerțul de „cântece în colivie“ se face cu păsărele exotice, înmulțite în captivitate. Aceasta este doar una din senzaționalele istorii tăinuite în casa conferențiarului Ovidiu Papană, căci
Agenda2004-11-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282169_a_283498]
-
energie „riverană“ aptă să se înhame la coordonarea unui zdravăn colectiv de istorici care să treacă mult dincolo de limitele celor câteva albumașe color, tip ONT, ce fac, oarecum jenant astăzi, fala vitrinei celor două librării de pe „faleza“ urbei? Istorici, arhitecți, muzicologi, literați, genealogiști, arhiviști, specialiști în evoluția politicii și artelor românești, plus câțiva fotografi simpatetici, bine struniți de o sfântă determinare aidoma treimii care a păstorit Dicționarul scriitorilor români (Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu) ar face fain-frumos într-un an
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
și muzicologie avea să se formeze în România; în ciuda constrângerii politice care îl determinase să părăsească țara. Acestui avânt creativ îi datorăm revenirea lui Enescu acasă. Comunicări în număr de 48 anul acesta la Simpzionul organizat de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor, Academia Română, Universitatea Națională de Muzică și Societatea Română de Radiodifuziune. Trei serii de teme: Enescu, estetică și stil; Enescu în luminile presei; Documente inedite. Cuprinderea totalității rămâne de a fi estimată în timp. înțelegem aceasta și citind retrospectiva ultimelor două
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
de ani de la moartea lui Enescu) vorbește în aceeași aulă despre om și artist cu înțelegerea intelectualului care a trăit multe experiențe culturale, literare și umane. Au urmat Adrian Iorgulescu (Ministrul Culturii), Octavian Lazăr Cosma (Președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor - rețin propunerea înființării unui ,Institut de cercetări muzicologice"), Valentina Sandu Dediu (Universitatea Națională de Muzică) și Laura Manolache (coordonatoarea ediției actuale; în fine și o altă generație preia unele frâne în familie!). Trebuie citită, pentru a o defini în întreaga
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
și al concretizării parteneriatului cu autoritățile din țară, cu Institutul Cultural Român, cu Institutul ,Titu Maiorescu" din Berlin. în acest cadru, tot la Universitatea de Arte, în diminețile ultimelor zile ale lunii s-au desfășurat lucrările simpozionului organizat de tânărul muzicolog german Joerg Siepermann; alături de eminenți exegeți din țară ai muzicii enesciene, alături de muzicologi sosiți din diferitele centre muzicale din Germania, din Belgia și din Statele Unite, personal am avut bucuria de a fi prezentat o comunicare privind particularitățile diferitelor viziuni regizorale
Prezențe enesciene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10971_a_12296]
-
Institutul ,Titu Maiorescu" din Berlin. în acest cadru, tot la Universitatea de Arte, în diminețile ultimelor zile ale lunii s-au desfășurat lucrările simpozionului organizat de tânărul muzicolog german Joerg Siepermann; alături de eminenți exegeți din țară ai muzicii enesciene, alături de muzicologi sosiți din diferitele centre muzicale din Germania, din Belgia și din Statele Unite, personal am avut bucuria de a fi prezentat o comunicare privind particularitățile diferitelor viziuni regizorale asupra relației dintre personajul titular al operei enesciene Oedipe și Sfinx. Imi permit
Prezențe enesciene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10971_a_12296]
-
a sprijinit financiar realizarea acestei ediții a „Săptămânii...“? Deși reprezintă o podoabă de preț a vieții culturale bucureștene, Primăria Generală a refuzat să se implice! Ministerul Culturii a avut pentru prima dată o participare mai mult simbolică. Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor, căreia i s-au alăturat mai multe donații particulare, au salvat situația! De această dată! Nu poți să nu apreciezi ca fiind cu totul nefirească retragerea semnificativă a sprijinului ministerului de resort în condițiile în care „Săptămâna...“ constituie un act
Săptămâna Internațională a Muzicii Noi... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7230_a_8555]
-
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 Alexandru I. Bădulescu A devenit deja o frumoasă tradiție ca, începând din anul 2009, anual, în jurul datei de 20 iulie, un reprezentativ grup de renumiți muzicieni: compozitori, muzicologi și critici muzicali, soliști, instrumentiști și lirici, jurnaliști din presa scrisă, audio și video, alți oameni de cultură și artă etc, din București și Ploiești, precum și din alte centre culturale românești și din spațiul european, să fie prezenți la casa
O prestigioas? manifestare artistic? ?intea muzical? - edi?ia a IV-a - 2012 by Alexandru I. B?dulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
Prin uriașe eforturi, surorile Teodorescu - folosind cu talent, pricepere și perseverență, multiple procedee și modalități specifice organizării unor ample manifestări artistice - de reală ținută artistică și științifică, au izbutit să obțină colaborarea efectivă și sprijinul material benefic a multor compozitori, muzicologi și critici muzicali, jurnaliști din presa scrisă și audio, postului de radio România Muzical, Akies Music Today, Muzeului Paul Constantinescu, precum și unor oameni de suflet din Câmpina, familiei Ion Simion - S.C. Confind SRL Câmpina și alții. Ca și la edițiile
O prestigioas? manifestare artistic? ?intea muzical? - edi?ia a IV-a - 2012 by Alexandru I. B?dulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
Balint, Sorin Lerescu și Cătălin Crețu - România, Sebastian Dumitrescu și Adina Dumitrescu (România- Finlanda), Stefano Bonilauri (Italia) și Drew Wilson (Anglia). După amiază, artiștii interpreți, muzicienii și jurnaliștii oaspeți din țarăși străinătate au participat la primul workshop de compoziție, moderator - muzicolog Irina Vasilescu de la Radio România Muzical. Tema scrisă în program s-a referit la muzica compusă pentru acordeoane. Au fost abordate, în discuții, tehnici noi utilizate de compozitorii români și străini în lucrările audiate în deschiderea concertului, dar și alte
O prestigioas? manifestare artistic? ?intea muzical? - edi?ia a IV-a - 2012 by Alexandru I. B?dulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
oferite publicului din opera celor patru renumiți compozitori ai școlii muzicale franceze: Claude Debussy - de la a cărui naștere se împlinesc azi, 22 august, 150 de ani (aniversare pe plan UNESCO), Francis Poulenc, Maurice Ravel, Erik Satie, au fost susținute de muzicologul dr. Monica Isăsescu, de la Radio România Muzical. Soliști concesrtiști: Duo pian - Corina Răducanu și Eugen Dumitrescu - doctori în muzică, profesori de pian la Colegiul Național „Dinu Lipatti”, soprana Cristina Radu, de la Opera Română din Brașov, pianista Ana Bondue - stabilită în
O prestigioas? manifestare artistic? ?intea muzical? - edi?ia a IV-a - 2012 by Alexandru I. B?dulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
parte a secolului al XIX-lea l-a avut în dezvoltarea și promovarea muzicii franceze, precum și importantele date despre creația compozitorilor aflați în programul concertului: Maurice Ravel, Erik Satie, Claude Debussy și Cecile Chaminade au fost prezentate asistenței de reputatul muzicolog german dr. Adalbert Grote. A fost, fără îndoială, o excepțională comunicare din punct de vedere muzicologic. Lucrările înscrise în program: pentru recitator și pian, pentru violoncel și pian, pentru pian la patru, cinci și opt mâini etc. au fost remarcabil
O prestigioas? manifestare artistic? ?intea muzical? - edi?ia a IV-a - 2012 by Alexandru I. B?dulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
8. Conf.dr.ing. Sorea Niculai - inginer energetician, Facultatea de Inginerie Electrică, Automatizări și Calculatoare a Universității “Ștefan cel Mare“ din Suceava 9. Conf.dr.ing. Tiperciuc Gheorghe -inginer mecanic, Facultatea de inginerie Mecanică a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu 10. Conf.dr. Bucescu Florin - muzicolog, Facultatea de Interpretare Muzicală a Universității de Arte “George Enescu”din Iași 11. Dr. Nandris Gheorghe -doctor în medicină, cercetător științific principal gr.I la Centrul de Sănătate Publică Sibiu 12. Prof. Muntean George - critic literar, cercetător științific principal la
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93339]
-
citesc Întrun trimestrial o trecere-n revistă a montărilor cu Oedipe al lui Enescu. Vorbind și despre spectacolul Operei Române din București, criticul se-ntreabă dacă montarea aparține lui Enescu sau lui Ionescu ( regizorul)? Interogație falsă, de mirare la un muzicolog cu vechi state, cum e semnatarul studiului : e la mintea cocoșului că opera Îi aparține lui Enescu și spectacolul lui Petrika Ionesco. Ce-ar fi să ne mai punem și Întrebarea : Scrisoarea pierdută aparține dramaturgului sau regizorului? Da’ Traviata - lui
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
ce se pretindea editor al corespondenței dintre Celibidache și Eugen Trancu-Iași, vorbea în dodii de simpatiile legionare ale dirijorului. Este adevărat că perioada berlineză a lui Sergiu Celibidache din anii războiului mondial a rămas, până nu de mult, total necunoscută muzicologilor. Se știa că ea corespundea epocii în care Celibidache a fost student la Conservatorul din Berlin. În ultimii săi ani la München, Celibidache povestea el însuși că a fost epoca în care a învățat mare parte din repertoriul ce avea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
mare parte din repertoriul ce avea să contribuie la celebritatea lui și, cumva în apărare, că nu a condus nicio-dată o orchestră germană în orașe ocupate sau din zona frontului. Întrebările despre această perioadă i-au frământat nu doar pe muzicologi, dar și pe alții, unii din cercul de admiratori ai dirijorului. În anii münchenezi, câțiva dintre ei l-au urmat pretutindeni pe Sergiu Celibidache, de la lecțiile de dirijorat până la turneele din Spania sau Extremul Orient. Ocazie de a înregistra pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
de manele (acuzații) vorbesc despre manele, adică despre meseria lor, la care se pricep - atât cât se pricep. Intelectualii, la rândul lor, vorbesc și ei despre manele, la care nu se prea pricep, fiindcă rareori se nimerește printre ei vreun muzicolog autentic. Dar de câte ori ați văzut un intelectual care să declare că nu se pricepe la ceva? Doar e intelectual... Nu asta deranjează însă cel mai tare. Există milioane de oameni convinși că se pricep la orice și totuși nu pretind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
și cvartet de coarde, op. 146, a rămas practic neinterpretat în spațiul francofon. Iar fenomenul este aproape identic pentru muzica de cameră a lui Fauré în spațiul germanofon: ocazie de a organiza în cadrul festivalului o dezbatere publică, cu sprijinul unor muzicologi elvețieni, pe marginea întrebării formulate succint: „Barieră lingvistică sau culturală?“. O altă conferință prizată a fost cea pe tema „Poetul și moartea“, având ca punct de plecare un cunoscut lied și cvintet schubertian. Model și idee pentru festivaluri similare l-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
muzicală și, în general, culturală românească. De ce, după atâta vreme, nu există, de exemplu, un Institut George Enescu la București? De ce nu există un Muzeu al Muzicii românești, depozitar al mărturiilor scrise istorice, al iconografiei muzicale, al corespondenței compozitorilor și muzicologilor, cu o bibliotecă reunind contribuțiile internaționale despre muzica românească? De ce la Praga sau Budapesta este posibil, și la București nu? O ultimă contribuție, care mi-a stârnit gândurile acestea, a apărut în numărul 51 (iarna 2007) al publicației britanice „Classic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]