2,234 matches
-
normă, iar personalul sanitar mărit cu încă patru posturi, având obligația de a vizita satele comunei, asta după ce s-a făcut naționalizarea. Dacă dispensarul a funcționat în mai multe case, neadecvate pentru asemenea instituție comunală, din toamna anului 1950, prin naționalizarea clădirii Stoleru, activitatea dispensarului s-a desfășurat în acel imobil. Clădirea având și etaj, la parter erau încăperi suficiente pentru sala de consultații, staționar, punct farmaceutic, casa de nașteri, iar la etaj locuință pentru medici. Doctorul Valentin Șaramet specialist în
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
serie de măsuri: elaborarea primei Constituției democrat-comunistă; planul de stat și bugetul; organizarea organelor centrale ale statului; fixarea politicii externe a țării; controlul întregului aparat de stat și altele. Pentru îndeplinirea sarcinilor propuse, la 11 iunie, prin lege, se face naționalizarea principalelor mijloace de producție din: industrie, minerit, transporturi, sectorul bancar, comerț, asigurări, mai ales că, în martie, țărănimea a intrat în posesia a 1.468.000 ha prin reforma agrară și se trece la o nouă economie planificată. Pentru ca P.C.R.
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
comună a mai primit doi medici, unul pediatru, cu post fix și al doilea medic dentar cu jumătate de normă, iar personalul sanitar mărit cu încă patru posturi, având obligația de a vizita satele comunei, asta după ce s-a făcut naționalizarea. Dacă dispensarul a funcționat în mai multe case, neadecvate pentru asemenea instituție comunală, din toamna anului 1950, prin naționalizarea clădirii Stoleru, activitatea dispensarului s-a desfășurat în acel imobil. Clădirea având și etaj, la parter erau încăperi suficiente pentru sala
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
normă, iar personalul sanitar mărit cu încă patru posturi, având obligația de a vizita satele comunei, asta după ce s-a făcut naționalizarea. Dacă dispensarul a funcționat în mai multe case, neadecvate pentru asemenea instituție comunală, din toamna anului 1950, prin naționalizarea clădirii Stoleru, activitatea dispensarului s-a desfășurat în acel imobil. Clădirea având și etaj, la parter erau încăperi suficiente pentru sala de consultații, staționar, punct farmaceutic, casa de nașteri, iar la etaj locuință pentru medici. Doctorul Valentin Șaramet specialist în
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
gazele naturale de orice fel precum și bogățiile de orice natură ale subsolului. Rămân la dispoziția proprietarului suprafeței: masele de rece comune, carierele, etc”. Pentru a putea ajunge aici, a trebuit modificată Constituția din 1923, prin introducerea art. 19, care stabilea naționalizarea subsolului. Formularea „sunt și rămân ale statului În toată dezvoltarea lor, de la suprafață până la orice adâncime zăcămintele substanțelor miniere” suna straniu față de toate teoriile din 1895 când se punea accent pe drepturile proprietarului. În Expunerea de Motive a legii din
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
în frunte cu directorul austriac. La inaugurarea universității, Regele Ferdinand, Regina Maria și Principele Carol, au rămas profund impresionați de bogăția și varietatea colecției bibliotecii. În calitate de director al acestei biblioteci, Nectarie își dă „în chipul cel mai operant contribuția la naționalizarea fondurilor bibliotecii și la organizarea activității ei pe principii moderne”. Și-a luat astfel angajamentul de a pune temelia viitoarei instituții a bibliotecii. A organizat-o, în cei patru ani ai conducerii sale (1919-1923), într- un institut de înaltă cultură
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
o face și un cititor (din Roman) al ziarului său, care găsește că Albina n-are foiletoane originale...1 Și mai e de observat că, în "cronicile teatrale" ale Albinei, după învinuirile lui Kogălniceanu, în vremea propagandei școlii critice în favoarea naționalizării literaturii - în acele cronici, zicem, nu se atacă deloc multele piese inferioare străine care se jucau în Iași și nu se arată dorința unei literaturi dramatice originale 2. Iar din alt punct de vedere, al simțului critic față de valoarea unei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu există nici un scriitor care să se poată compara cu ei în privința romînității din punctul de vedere al subiectelor, al vieții redate în operă, al sentimentului ori atitudinii și al limbii. Și, încaltea, să mergem până la capăt. Curentele mari de naționalizare a literaturii (ca și a culturii) au plecat aproape întotdeauna din Moldova ori de la moldoveni. Școala critică de la 1840 (Kogălniceanu etc.), "Junimea", mișcarea de la Sămănătorul începută de Vlahuță și ardeleanul Coșbuc (vezi, despre poziția literaturii ardelene față cu această problemă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de fapt, influențele internaționale între romantici sunt din cele mai puternice care s-au exercitat în literatura lumii. Să ne gândim numai la influența lui Byron asupra atâtor literaturi. * Din acest mic istoric al evoluției literare, de la imitație și slabă naționalizare a modelelor până la originalitate prin eliberare de modele și naționalizare prin influența spiritului popular, din acest istoric, în care am citat câteva nume, se vede și mai limpede că originalizarea merge paralel cu recrutarea scriitorilor din clase tot mai aproape de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
puternice care s-au exercitat în literatura lumii. Să ne gândim numai la influența lui Byron asupra atâtor literaturi. * Din acest mic istoric al evoluției literare, de la imitație și slabă naționalizare a modelelor până la originalitate prin eliberare de modele și naționalizare prin influența spiritului popular, din acest istoric, în care am citat câteva nume, se vede și mai limpede că originalizarea merge paralel cu recrutarea scriitorilor din clase tot mai aproape de popor (Conachi-Alecsandri-Eminescu, Sadoveanu). După această evoluție, se poate spune că
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
himere care închid mici universuri, după legi ce nu țin cont de universul exterior. Ele ilustrează o categorie anume: bolnavul, doctorul, asistenta medicală, nebunul, omul alienat, care nu își mai pot reveni după contactul cu lumea, cu „realul” (bunăoară, momentul naționalizării duce la prăbușirea totală a tatălui din povestirea Iluziile din cais). Nu se petrece de fapt nici o dramă palpabilă, iar limitele dintre bine și rău, iubire și ură, vis și realitate sunt anulate. Toate aceste teme, motive, sugestii, ipostaze vor
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
ne-au pus cote pe oi, lână, brânză, miei... Le-am dat treburile ăstea, da’, atuncea, noi știam că munții erau ai noștri, că era munca părinților, a bunicilor noștri și trăiam și noi din ea... Comuniștii au făcut o naționalizare și ne-au luat munții, nu ne-au mai dat voie să mai păstorim... Și atuncea, umblând pe acolo pă munte cu oile, cu vecinii, ciobanii care erau de prin Nereju, de prin Valea Țării, Poduri, toți au zis: „Măi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fiind citat, de altfel, pentru prima oară și în presa vremii, așa cum va nota el însuși ceva mai încolo. 21. Fierre Joseph Proudhon (1809-1865), reprezentant al socialismului premarxist, micburghez, autorul lucrării Philosophie de la misère (1846), care preconiza reformarea capitalismului prin naționalizarea mijloacelor de producție, lucrare combătută de Karl Marx. 22. Candidații liberali la Colegiul al III-lea de Ilfov au fost, în ultima variantă a listei: George Daniileanu, Remus N. Opreanu, Eugeniu Stătescu, N. Fleva, Ion Câmpineanu, Stancu Becheanu. În prima
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de Nicu (Ionică). 684 Farmacia „Hygiea” din centrul orașului, a aparținut cândva familiei Alecu Blându, fiind vândută apoi farmacistului Schnittel, emigrat În Israel. 685 Mobilierul, din mahon, adus din Viena, cu vitrine de cristal de Murano, făcea faima farmaciei. După naționalizare, a fost Înlocuit cu rafturi comune, nemaiștiind ce s-a făcut cu acel valoros inventar artistic (de interior), care trebuie 1018 2 Carte de vizită (Cluj, decembrie 1974) Vă doresc un an nou, prosper și presărat cu succese, Georgel Țanu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
un mic apartament de două camere și hall într-un mic imobil de patru apartamente. Prin Decretul 92 din 1950, apartamentul nostru a fost naționalizat, călcându-se flagrant art. 3 din decret, care prevedea că funcționarii publici sunt exceptați de la naționalizare; or, ambii soți eram la acea dată în câmpul muncii. Astfel, am fost restrânși la o cameră și hall, a doua cameră fiind repartizată la persoane străine. Timp de 10 ani, am făcut o serie de contestații la diverse foruri
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
schimb, numărul minoritarilor cu cetățenie română crescuse la personalul administrativ de la 30,80% la 58,30%, la personalul tehnic superior de la 32% la 50% iar la personalul lucrători calificați de la 23% la 47,46 %. Criteriul cetățeniei nu a determinat deci naționalizarea reală a personalului între prinderilor, ci a micșorat numai proporția de străini în favoarea minoritarilor, în care intrau însă bineînțeles și evreii. Din acest punct de vedere menționăm că, din cei 203.423 capi de familie evrei supuși revizuirii cetățeniei, conform
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
naționalist (6 Septembrie 1940), - începe elaborarea și aplicarea unui complex de legiuiri și de măsuri administrative, având de scop scoaterea radicală a evreilor din viața economică și implicit românizarea ei. Aceste măsuri pot fi grupate în trei categorii, referitoare la: - naționalizarea capitalului și proprietății; - naționalizarea personalului în întreprinderile economice; - limitarea activității evreilor și în alte domenii ale vieții economice. Analizăm mai jos caracteristica acestor măsuri: I. Măsuri referitoare la naționalizarea capitalului și proprietății. În ordine cronologică s’au promulgat următoarele Legi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
începe elaborarea și aplicarea unui complex de legiuiri și de măsuri administrative, având de scop scoaterea radicală a evreilor din viața economică și implicit românizarea ei. Aceste măsuri pot fi grupate în trei categorii, referitoare la: - naționalizarea capitalului și proprietății; - naționalizarea personalului în întreprinderile economice; - limitarea activității evreilor și în alte domenii ale vieții economice. Analizăm mai jos caracteristica acestor măsuri: I. Măsuri referitoare la naționalizarea capitalului și proprietății. În ordine cronologică s’au promulgat următoarele Legi: 1. Decretul-Lege pentru trecerea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ei. Aceste măsuri pot fi grupate în trei categorii, referitoare la: - naționalizarea capitalului și proprietății; - naționalizarea personalului în întreprinderile economice; - limitarea activității evreilor și în alte domenii ale vieții economice. Analizăm mai jos caracteristica acestor măsuri: I. Măsuri referitoare la naționalizarea capitalului și proprietății. În ordine cronologică s’au promulgat următoarele Legi: 1. Decretul-Lege pentru trecerea proprietăților rurale evreești în patrimoniul statului (Monitorul Oficial No. 233 din 5 Octombrie 1940), În virtutea acestei Legi, evreii nu mai pot stăpâni, dobândi sau deține
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în patrimoniul Statului - din 7 Februarie 1941 (Monitorul Oficial No. 32) și - Decretul-Lege referitor la convențiunile de concesionare a vaselor fluviale - din 4 Iunie 1941 (Monitorul Oficial No. 130). În ceea ce privește capitalul mobiliar și proprietatea comercială, evoluția legislațiunei în materie de naționalizare a proprietății evreești se înfățișează prin următoarele legi: 1. - Decretul-Lege pentru înființarea comisarilor de românizare - din 5 Octombrie 1940 (Monitorul Oficial No. 233). Prin acest Decret-Lege Ministerul Economiei Naționale a fost îndreptățit să numească oricând va găsi necesar și la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
birourilor de voiaj și turism - din 20 Noembrie 1940 (Monitorul Oficial No. 274). Acest Decret-Lege prevede suspendarea autorizațiilor de funcționare, numirea de comisari de românizare și nominalizarea acțiunilor acestor întreprinderi, dacă sunt evreești; această măsură este transformată mai târziu în naționalizare totală, prin: 2. Decretul-Lege pentru trecerea în proprietatea și posesia Statului a acțiunilor pe care evreii le au în societățile de voiaj și turism - din 26 Septembrie 1941 (Monitorul Oficial No. 228). Pe lângă măsurile active de expropriere, blocare sau control
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și exploatare locuitorilor români așezați pe terenurile Statului provenite din exproprierea proprietăților rurale evreești. 2. Decretele-Legi din 10 Ianuarie 1941 și 4 August 1941 pentru scutirea de impozit la transmisiunile fondurilor de comerț cumpărate de la evrei. II. Măsuri referitoare la naționalizarea personalului în întreprinderile economice. Acțiunea de românizare a vieții economice s’a exercitat și în ceea ce privește națio nalizarea personalului. Cea dintâi și cea mai însemnată legiuire în această direcție este: 1. Decretul-Lege pentru românizarea personalului din întreprinderi - din 16 Noembrie 1940
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Decretul-Lege pentru reducerea impozitului proporțional de timbru și contribuția excepțională 2% la vânzările de fond de comerț, proprietatea evreilor - din 13 Ianuarie 1941 (Monitorul Oficial No. 10); C/. Centrul Național de Românizare. Prin aplicarea tuturor Legilor de expropriere sau de naționalizare, Statul a de venit proprietarul sau deținătorul unui patrimoniu imens ca valoare și foarte variat în ceea ce privește natura și compunerea lui. Acest patrimoniu fiind ridicat din proprietatea și din posesiunea foștilor proprietari evrei, care cu ajutorul acestui patrimoniu îndepliniseră funcțiuni și servicii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
direct prin Ministerul Economiei Naționale. d. - S’a interzis în practică orice înființare de întreprindere evreească nouă cât și extinderea, transformarea sau strămutarea celor existente. e. - Unele întreprinderi: cinematografe, case de filme, birouri de voiaj au fost expropriate indirect, prin naționalizarea acțiunilor. f. - Toate acțiunile bancare, comerciale și industriale ale întreprinderilor evreești au fost nominalizate iar circulația lor rămâne supusă autorizării Ministerului Economiei Naționale, care poate să exercite și un drept de preemțiune. Ministerul poate extinde sau restrânge acest regim față de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
parte din cele 1533 întreprinderi mobilizate pentru lucru și mai ales din totalul celor aflate în întreaga țară (peste 10.000). Din cele de mai sus și ca încheiere a acestui capitol se desprind următoarele: CONCLUZIUNI ȘI PROPUNERI. Acțiunea de naționalizare economică s’a îndreptat în ultimul an exclusiv împo triva evreilor, ignorând pe ceilalți minoritari și străini. Această acțiune a creat o serie de situațiuni noi, unele aparente - altele oculte, care trebuiesc identificate și studiate cu cea mai mare atenție
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]