10,006 matches
-
și Pavel” din Ploiești, iar în 1868 a terminat clasa a V-a liceală la București.Viitorul mare clasic a absolvit Gimnaziul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești, pe care l-a numit, în Grand Hotel „Victoria Română”, orașul său natal. Singurul institutor de care autorul Momentelor și-a adus aminte cu recunoștință a fost ardeleanul Bazil Drăgoșescu, acela care în schița memorialistică După 50 de ani l-a primit în clasă pe voievodul Unirii. Adolescentul Iancu a început să scrie
NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 by http://confluente.ro/None_ion_c_hiru_1329291263.html [Corola-blog/BlogPost/346561_a_347890]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > SĂRBĂTOAREA PAȘTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 397 din 01 februarie 2012 Toate Articolele Autorului TRADIȚII DIN SATUL NATAL Paștele, Învierea lui Iisus Hristos, este una din cele mai mari sărbători la români. O sărbătoare care marchează și momentul în care Primăvara își reintră în drepturi, când totul capătă viață și natura renaște după iarna geroasă. La noi, în
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_pastelui_la_purani_de_vid_floarea_carbune_1328100284.html [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
mâncarea, muzica, totul este făcut să trăiești momente deosebite. De-a lungul anilor s-a dezvoltat o paletă foarte largă de obiceiuri și tradiții legate de acest eveniment și aproape că nu seamănă o nuntă cu alta. În Țigăneștiul meu natal, pe vremuri, nunțile începeau din ziua de joi și țineau până marțea următoare, cu alaiuri care se perindau prin sat pe la ginere, mireasa, nași, primărie, biserica, fântâni, fotograf. Astăzi nunțile mai păstrează doar câteva din tradițiile de odinioară. Mă întrebam
NUNŢILE CANADIENE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_nuntile_canadiene_elena_buica_1330084676.html [Corola-blog/BlogPost/346829_a_348158]
-
neelucidate), mama sa supraviețuindu-i, deși era mai în vârstă cu 20 de ani. Peste cîteva luni a fost deshumat și reînhumat la Cimitirul Bellu din București. Bibliografie: - România literară 2001Numărul 4,,Scriitori, intrigi și sfori’’ de Ioana Pârvulescu - Satul Natal anul IV - Apariție trimestrială - Nr. 12 - 2004 Revisă de Cultură editată de Asociația Nova Internațional cu sprijinul Episcopiei Argeșului și Muscelului,,Liviu Rebreanu și satul Valea Mare’’ scris de Elena Rotaru - Posted on februarie 3, 2009 by chintesența ,,Din culisele
4 LIVIU REBREANU SI FANNY de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/4_liviu_rebreanu_si_fanny_mihai_stirbu_1357115064.html [Corola-blog/BlogPost/345702_a_347031]
-
Museum), Irlanda, Germania, Austria, Elveția, Olanda, Mexic. A predat la Pratt Institute of Graphic Art New York și la University Rhode Island. - Am căutat în lucrările dumneavoastră și un sentiment pe care nu l-am găsit însă: dorul, dorul de Japonia natală. - Interesantă întrebare... Am părăsit Japonia cu multă vreme în urmă... Chiar am publicat o carte despre Kyoto, pentru că din acest frumos oraș vin. Am făcut aceasta atunci când l-am avut pe fiul meu - un copil minunat, dar eu aproape am
Interviu cu parfum japonez: „Când am intrat în biserici, am început să plâng” by http://uzp.org.ro/interviu-cu-parfum-japonez-cand-am-intrat-in-biserici-am-inceput-sa-plang/ [Corola-blog/BlogPost/93885_a_95177]
-
și, în consecință, vremelnice, relative. Am intrat de tânăr în casele unor oameni respectați și respectabili : a preoților Spiridon Popescu, Spiridon NIțescu și Ilie Băcioiu, ale învățătorilor Toma Ștefănescu și Dan Rădescu, toți din/fiind la post în satul meu natal, am câștigat la Câmpulung prietenia unor profesori de marcă precum Constantin Capră, Ilie Stănculescu, N.Nicolaescu, Flaminiu Mârțu, mai încoace a familiei prof. univ.dr. Ion Popescu-Argeșel, a familiilor academicienilor Virgil Cândea și Dan Simonescu, a universitarilor Anghel Manolache, Ion Stanciu
AMINTIRI CU GHEORGHE PÂRNŢĂ ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_cu_gheorghe_parnta_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/372793_a_374122]
-
universitari Petre Ionescu-Muscel, actrița Magda Ianculescu, dramaturgul Paul Everac ș.a. Mă bucur de prietenia generalului scriitor Victor Atanasiu, a prpfesorilor Gheorghe Bulgăr, Gh.Constantinescu, G.Beldescu, filologi de seamă, a istoricilor Titu Georgescu, Ion Scurtu etc. Mi-am iubit satul natal cu puterea torențială a unei ploi de vară, căzută benefic asupra unui pământ răvășit și supt de o arșiță rebelă, de mult prea mulți ani așteptând trezirea la viață. Pentru el am strâns, cu multă greutate, circa 600 de documente
AMINTIRI CU GHEORGHE PÂRNŢĂ ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_cu_gheorghe_parnta_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/372793_a_374122]
-
-o pe I.N. lucrând necinstit cu conaționalii săi mințind pe bătrânii despre care vă scriu că le va căuta un job mai aproape și mai bine plătit. În prezent Ion cu soția sa se găsesc în România, în țara lor natală. Cu ajutorul lui Dumnezeu și-au construit o casă mică, modestă, de unde - spune Ion - nu-i va mai scoate nimeni afară până la moarte. Aici sunt fericiți chiț că lui Ion durerile nu-i contenesc de la acea neuropatie contactată în America. Și
OCHIUL DRACULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 by http://confluente.ro/Banii_ochiul_dracului_ionel_cadar_1373124495.html [Corola-blog/BlogPost/365337_a_366666]
-
foarte multe distincții printre care "La Medaille Vermeille de la Ville de Paris", titlurile de Ofițer al Ordinului Artelor și Literelor, dar și de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor acordate de către Ministerul Francez al Culturii, respectiv de către autoritățile țării sale natale. În decembrie 2010, Angela a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universității de Arte din Iași și ordinul național Steaua României - cea mai înaltă decorație acordată de Președintele României. În octombrie 2012, artista a primit și decorația regală „Nihil
Andrea Bocelli si Angela Gheorghiu, în topul celor mai buni cântareţi de operă ai tuturor timpurilor! by http://www.zilesinopti.ro/articole/5339/andrea-bocelli-si-angela-gheorghiu-in-topul-celor-mai-buni-cantareti-de-opera-ai-tuturor-timpurilor [Corola-blog/BlogPost/97697_a_98989]
-
ei, inundă paginile antologiei. Un parfum patriarhal, cu accente nostalgice, se desprinde din versurile Annei-Lorei Mainka, Valeriu Cercel, Sorin Olariu, Menuț Maximilian, Mircea Dorin Istrate, Ioan Grigoraș, Marcel Vișa sau ale Crinei Albu. Evocarea părinților, a casei părintești, a locurilor natale vădește o puternică dragoste față de țară, de neam, de limbă. Aici s-ar putea încadra și poeziile semnate de către Lenuș Lungu, Costin David (Miorița, Naiul lui Pan) dar și cele ale Mihaelei Claudia Condrat care, deși departe de țară, omagiază
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/_recenzie_realizata_antologiei_valentina_becart_1327091078.html [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
născut în 1972 la Negrești-Oaș, în nordul extrem al României. Pasionat de fotografie începând din anul 2009, Remus Țiplea este o prezență notabilă în peisajul reportajului fotografic românesc, având în palmares extraordinare documentare despre viața și obiceiurile din locurile sale natale. Abordează fără inhibiții teme complexe, de la taină botezului, la problematicile confesiunilor religioase ale orașului, de la truda, bucuriile și tristețile groparilor din cimitirul local, până la muncă agricolă sau viața crescătorilor de oi din zonă. A publicat fotografii în ziare și reviste
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/salonul-european-de-fotografie/ [Corola-blog/BlogPost/92350_a_93642]
-
cântece religioase adecvate marii sărbători a Bunei Vestiri, poezii dedicate evenimentului religios, creații personale ale tinerilor elevi. Participând la această manifestare religioasă, mi-am amintit că atunci când eram copil, cu puțin timp înainte de 1948, preotul Gavril Apostol din satul meu natal Petia, organiza frecvent astfel de manifestări religioase, care ulterior au fost interzise. În cadrul acestui program emoționant și plăcut credincioșilor, am fost invitat de către preotul Remus CÂTA, să-mi prezint activitatea mea literară pe care o desfășor de mai multă vreme
ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI MARCATĂ ŞI DE BISERICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1395829716.html [Corola-blog/BlogPost/353577_a_354906]
-
o îmbrățișă cu drag și cam bărbătește, Precum acela ce prea de drag nu gândește. Mălin când nu se aștepta pe ea o văzu, Că era Despina pe acolo nici n-o crezu, Cum de-ar pleca din orașul ei natal, Ce-ar fi putut să-i fie acolo obiectival? Încântat o îmbrățișă cam tare că ea țipă, Dar de atâta bucurie ea prietenul calmă, Nu s-au mai văzut de când el a și plecat, Și pe la școli înalte a cătat
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1414123663.html [Corola-blog/BlogPost/384130_a_385459]
-
al mamei și parcă pentru mine a fost o “răzbunare”, hai, nu chiar, o “contrapunere” la invazia de nume exotice ce au împânzit onomastica copiilor noștri de la revoluție încoace, cu patricii, yvonne, alice-ii, eduarzi, roberți, ralphi, dariuși, izabele, tanii și natalii (ăstea două din urmă își aveau cel puțin motivația și tradiția lor istorică, chipurile!)... Americanii, minuțioși și pragmatici cum sunt, au reapartizat fiecăruia, socotit de-al casei, sarcini stricte, pe obiective și ore, minute și chiar secunde, în ce mă
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (6) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_6_.html [Corola-blog/BlogPost/355187_a_356516]
-
numai în dulcele grai strămoșesc. Sufletul lui Iacob Cazacu-Istrati, român din Republica Moldova, stabilit în Canada, oscilează între două doruri: “În prezent trăiește cu și între două doruri: un dor mare când se află în Canada, la copiii săi, față de plaiul natal și de casa părintească, iar când se află acasă, dorul necontenit de copiii și nepoțeii din Canada...” (p. 56) Scrie literatură din dragoste față de țară: “Scriu...Scriu din Dragoste și Dor pentru tot ce mi-i drag și scump, din
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395169273.html [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
din Dragoste și Dor pentru tot ce mi-i drag și scump, din Durerea pentru tot ce mă doare, din speranța pentru un viitor mai fericit pentru urmași. Nu scriu pentru slava mea...Scriu pentru a slăvi Patria și meleagul natal. Scriu pentru și despre voi, Oameni, care-mi sunteți dragi și scumpi, pe care vă iubesc așa, cum îmi iubesc Mama, Limba, și Vatra strămoșească...” (p. 56) Scopul creației sale este formarea sentimentului patriotic în sufletul tinerei generații: “Se aduce
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395169273.html [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
scumpi, pe care vă iubesc așa, cum îmi iubesc Mama, Limba, și Vatra strămoșească...” (p. 56) Scopul creației sale este formarea sentimentului patriotic în sufletul tinerei generații: “Se aduce o contribuție la educarea tinerei generații în spiritul dragostei față de plaiul natal, de limba maternă, de semeni, de simțire și aspirații.” (pag. 55) Poeziile “Azi pentru tine, Țara mea”, “E ziua mea”, “Dorul de sat”, “În limba mea” sunt unite tematic prin sentimentul patriotic care se manifestă față de țară în ansamblul ei
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395169273.html [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
Chipul țării personificate este aureolat de flori, de stele și iubire. Dorința poetului este ca imaginea idealizată a patriei să devină nemuritoare: “Mulți ani! Mulți ani, de ziua ta!...” În poezia “Dor de sat” dragostea poetului se îndreaptă spre satul natal, care din cauza depărtării spațiale și temporale, generează în sufletul acestuia un sentiment curat românesc, profund și dureros, dorul, devenit motiv central prin repetarea lui de nouă ori în întreaga poezie. Fiind o părticică din trupul țării, imaginea satului este asemenea
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395169273.html [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
al Melaniei Rusu Caragioiu, româncă stabilită în Canada, se află pe primul plan afectivitatea față de plaiul strămoșesc. (p. 43) În memoria ei afectivă au rămas viu întipărite câteva elemente definitorii pentru un mod de viață curat românesc, păstoritul și casa natală. Păstoritul, ocupație ancestrală a poporului român, este o expresie a vitalității, a hărniciei, a legăturii omului cu natura și cu frumosul artistic revărsat în glasul fluierului, al valorificării unui teritoriu binecuvântat de Dumnezeu: “Atunci îmi vin în minte bucolice scene
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395169273.html [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
al valorificării unui teritoriu binecuvântat de Dumnezeu: “Atunci îmi vin în minte bucolice scene/ Cu ciobănași șezând în culcușul ierbii,/ Cu spatele proptit de o tulpină rugoasă,/Mușcând din de brânză,/Privind la odihna fluierului...” (Până adorm, p. 45) Căsuța natală, cuibul copilăriei, impresionează prin frumusețe vegetală, cromatică vie și relaxantă: “Căsuța albastră, cu ochi de mușcate,/ Cu iederi suite pe poartă.” (Din lumea mică, p. 45) Liniștea vieții este însă stricată de un vârtej care se ivește pe drumul din fața
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395169273.html [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
îmi pare orfelinat fără copii./[...]/ Ori murmurul albaștrilor Bucegi, și-al Vârfului cu Dor.” (Lăsați părinții, p. 113) Sufletul poetului oscilează între dorul față de Țara Vârfului cu Dor și revoltă față de cei care i-au distrus Universul sacru al patriei natale: “Lăsați măcar acum părinții-n pace,/Nu puneți taxe pe tăcerile și bezna din mormânt;/Plânsa viață-n trupul țării se desface,/ Iar voi demolatori de oameni, v-ați împărțit și cerul sfânt.” (Lăsați părinții, p. 113) Pentru a-și
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395169273.html [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
Într-o lume în care valorile și simțămintele naționale încep să se degradeze, cartea doamnei Ligya Diaconescu oferă exemple profunde și răscolitoare de dragoste de țară manifestată într-o diversitate de nuanțe: mărturisiri ale legăturii cu patria-mamă, descrieri ale locurilor natale, sentimentalism, dor, revoltă, sacrificiu de sine. Elena Trifan Referință Bibliografică: SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1173, Anul IV, 18 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395169273.html [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
Erau ingenioși, impulsivi, inovatori. „Sportul” unanim practicat la București în anii optzeci era de fapt un slalom permanent, o luptă continuă pentru supraviețuire, un lanț de delicte mai mult sau mai puțin cavalerești. Obișnuită fiind cu ordinea nemțească din burgul natal, îmi venea greu să mă adaptez traiului pe muchie de cuțit. Noi, ardelenii, suntem uneori cam căpoși. Iau ca exemplu situația clasică de a întreba în autobuz unde trebuie să cobori pentru o anumită adresă. Mi s-a întâmplat la
BUCUREŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 by http://confluente.ro/In_vizita_acasa_bucuresti_gabriela_calutiu_sonnenberg_1343997263.html [Corola-blog/BlogPost/340894_a_342223]
-
Dar noaptea... tot românește visezi! Parol! Veronica IVANOV: Migrația este apanajul celor care au un vis... acela de a vedea o lume nouă... Cum este să muncești și să trăiești în Australia? George ROCA: Mulți emigranții și-au părăsit țara natală pentru o viață mai bună. Mulți de frica unui sistem totalitar. Australia este o țară „eminamente” de emingranti. Majoritatea au venit aici cu o bocceluță de haine și cu un sac enorm de vise și speranțe... Majoritatea au rămas pe
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Veornica_ivanov_1397223351.html [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
Căci nu le poți porunci să te urmeze. Au servicii, au și ei copii... case, împrumuturi la bancă, rudenii noi, prieteni... cunosc locul, și mai apoi, mulți sunt născuți aici, pe meleagul emigranților, aici unde „ei” o numesc țara „lor” natală! Așa că... țineți legătura cu țara strămoșilor pe toate căile posibile până sunteți în putere fizică și mentală, iar când obosiți de atâta viață bună și frumoasă... căutați-vă un loc de veci, prin apropiere, pentru ca să fie ușor pentru urmașii cei
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Veornica_ivanov_1397223351.html [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]