9,047 matches
-
alinierea la acquis-ul comunitar până în 2007. Autoritatea Navală Română este instituția responsabilă pentru activitățile de control. În februarie 2003, a fost adoptat un Ordin ministerial pentru a transpune regulile UE privind accesul la profesia de transportator de mărfuri pe căi navigabile. În domeniul transportului aerian, România a continuat să adopte și să implementeze legislația în vederea alinierii la cerințele tehnice și procedurile administrative din sectorul aviației civile. În decembrie 2002, a fost adoptată Legea care stabilește sistemul de compensare a pasagerilor cărora
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
a societății în gestionarea căreia se află infrastructura. Au fost înregistrate progrese în ceea ce privește îmbunătățirea situației financiare a companiei feroviare pentru transportul pasagerilor și până la acel moment a fost adoptat un plan de afaceri pe termen lung. În ceea ce privește transportul pe căi navigabile interioare, singurul progres care putea fi raportat se referă la actualizarea registrului navelor sub pavilion român folosite pentru navigația internă. Referitor la transportul aerian, alinierea legislativă a continuat prin adoptarea actelor normative privind restricțiile de zgomot în caz de operare
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
reținere a navelor sub pavilion român, calculată pe un interval de 12 luni la sub 10%, până la 31 decembrie 2004. Acesta era considerat ca un prim pas spre eliminarea de pe lista neagră a Uniunii Europene. În domeniul transporturilor pe căile navigabile interioare, România a preluat cea mai mare parte a acquis-ului comunitar, cu excepția cerințelor tehnice pentru care, în prezent, sunt în vigoare standardele CEE - ONU. Pentru infrastructura de transport, România și-a definit rețeaua de transport în conformitate cu liniile directoare ale Comunității
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
așteptare la frontieră și coordonarea acțiunilor instituțiilor în punctele de frontieră, a fost încheiat, în iunie 2001, un protocol privind cooperarea între MFP (prin DGV), MI (prin IGPF), MLPTL (prin AND și Direcția Generală Transporturi Maritime pe Dunăre și Căi Navigabile, și MAAP (prin ANSV și Direcția Fito-Sanitară). Au fost încheiate acorduri de cooperare în domeniul vamal cu Bulgaria, Serbia, Moldova și Ucraina. Erau în fază avansată formalitățile pentru semnarea acordului bilateral privind cooperarea în domeniul vamal, între Guvernul României și
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
revarsă pe terenurile supuse inundării, stochează apa, fiind depozite de apă dulce; - ecologic: susțin biodiversitatea prin faptul că sunt medii de viață pentru plante și animale; asigură cultivarea unor plante industriale cum ar fi orezul și porumbul; - economic: constituie căi navigabile, surse de material lemnos, au o contribuție importantă în ceea ce privește producția de pește, sunt locuri de agrement și turistice, asigură locuri de muncă. Evaluare. Pentru evaluarea activității fiecare grupă a primit o temă de lucru astfel: - prima grupă: să prezinte trei
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
având forme variate, de la Încoronările din societățile medievale până la Învestirile unui președinte ori a altui lider ales democratic, și inaugurările - de la sfințirea unei catedrale regale la tăierile de panglici și plantările de copaci cu ocazia finalizării unui proiect (baraj, canal navigabil, autostradă, sediu guvernamental, public sau cultural, monument artistic etc.), demonstrațiile și mitingul politic. În aceeași categorie intră și riturile de trecere asociate cu viața liderilor politici (căsătorii, nașteri ale urmașilor legitimi, ceremonii funerare) sau cu viața sistemelor politice (alegerile ca
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din centre ale Europei, precum Scandinavia, Rusia kieveană, Bizanț, Cehia, Bulgaria. Și în alte așezări urbane din Dobrogea întâlnim aceeași vie activitate economică, în secolele X-XI, această regiune era un nod important al comerțului internațional, după cum Dunărea era o arteră navigabilă europeană. Dezvoltarea meșteșugurilor și a schimbului de mărfuri au fost însoțite de amplificarea economiei bănești, a circulației monetare, indiciu al intensității comerțului. În jumătatea de răsărit a Europei, de la sfârșitul secolului al X-lea și începutul secolului al XI-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cel mai bun caz. Pentru determinanții mai profunzi, găsesc că este utilă taxinomia următoare: 1.geografia 2.integrarea (comerțul exterior) 3.instituțiile. Geografia se leagă de avantajele și dezavantajele posedate de localizarea fizică a unei țări(latitudinea, proximitatea de căile navigabile, climatul ș.a.m.d.). Integrarea privește mărimea pieței și beneficiile (ca și costurile ) participării în comerțul internațional cu bunuri, servicii, capital și eventual muncă. Instituțiile se referă la calitatea aranjamentelor sociopolitice formale și informale - mergând de la sistemul legal la instituțiile
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Franții, mai sunt după opinia d-lui Sturza următoarele alternative. O comisiune riverană, care să gereze interesele navigațiunii, în felul aceleia a Rinului, la care să participe toate statele de la Linz și până la gurile Dunării, adică toate statele de pe parcursul navigabil; întinderea autorității Comisiunii Dunărene, de la Mare și până la Porțile de Fier, cu condițiunea ca fiecare stat să aplice deciziunile acelei comisiuni pe teritoriul său, sub privegherea europeană; executarea întocmai a Tractatului de Berlin, înființîndu-se o comisiune riverană, fără amestecul niciunui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
țării și-n ea agitațiunea antisemitică află pururea nutriment. [7 octombrie 1882] ["DE CE VICLEȘUGURI... De ce vicleșuguri de iarmaroc mai sunt capabili și neprețuiții confrați de la "Romînul"? Într-un număr foaia liberală dădea seamă despre intenția Rusiei de-a ne face navigabil brațul Chiliei, făcea imputări Comisiunii europene că e neglijentă și zicea între altele: Odată acest braț (al Chiliei) devenit mai favorabil navigațiunii, Comisiunea va putea privi din splendidul său palat de la Sulina cum comerțul [î]l ocolește spre a trece
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
altele: Odată acest braț (al Chiliei) devenit mai favorabil navigațiunii, Comisiunea va putea privi din splendidul său palat de la Sulina cum comerțul [î]l ocolește spre a trece pe la Chilia... Altfel, după cum Rusia se gândește azi a face brațul Chiliei navigabil, mâni desigur se va gândi și România a-și face navigabil brațul Sf. Gheorghe. Atunci, pentru marea părere de rău a însuși românilor, Comisiunea dunăreană va pierde fatalmente toată însemnătatea sa. Întreg articolul e ținut pe tonul acesta, pe coarda
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
va putea privi din splendidul său palat de la Sulina cum comerțul [î]l ocolește spre a trece pe la Chilia... Altfel, după cum Rusia se gândește azi a face brațul Chiliei navigabil, mâni desigur se va gândi și România a-și face navigabil brațul Sf. Gheorghe. Atunci, pentru marea părere de rău a însuși românilor, Comisiunea dunăreană va pierde fatalmente toată însemnătatea sa. Întreg articolul e ținut pe tonul acesta, pe coarda, cum am zis, a presei rusești. "Romînul" azi binevoiește a ne
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aceste posibilități utopice În elogiul adus progresului tehnic din Manifestul comunist, unde Marx și Engels vorbesc despre „subjugarea forțelor naturii, mașinism, aplicarea chimiei În industrie și agricultură, navigația cu aburi, căile ferate, telegraful electric, desțelenirea unor Întregi continente, fluvii făcute navigabile, populații Întregi ieșite ca din pământ”. De fapt, această făgăduială, devenită plauzibilă grație dezvoltării capitaliste, era, pentru Marx, punctul de plecare al socialismului, care urma să pună pentru prima dată roadele capitalismului la dispoziția clasei muncitoare. În atmosfera intelectuală de la
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
țării. Forme de relief. Soluri. Suprafața terenului. Climat. Aprovizionarea cu apă; III. Poporul. Naționalități. Limbă. Atitudini. Distribuția populației. Așezări. Sănătate. Structura societății; IV. Economia. Agricultură. Industrie. Afaceri și Comerț. Exploatări miniere. Pescuit; V. Transporturile. Căi ferate. Drumuri. Porturi. Aeroporturi. Căi navigabile fluviale; VI. Geografia militară șdelimitare detaliată pe regiuniț; VII. Sistemul militar actual. Armata: ordinea de luptă; sisteme fixe de apărare, echipamente militare, aprovizionare. Flota militară: ordinea de luptă, flota, echipamente maritime de coastă, spațiul aerian maritim, aviația militară: ordinea de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
administrației romane, inscripțiile arată existența unei asociații profesionale (colegium) de plutași în portul orașului Apulum (Alba Iulia); se transportau pe marele râu, coborând la Dunăre, cereale și materiale grele de construcții. În Evul mediu, în secolele XV-XVI, este descris ca navigabil și aurifer și se numește Marissius, Maruse, mai aproape de numele actual. Dacă indoeuropeanul mari înseamnă apă stătătoare, legătura acestui sens cu Mureșul se poate explica prin marile revărsări și băltiri permanente, care se produceau în regiunea de câmpie de la vărsarea
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și prin slavul Cernavodă. La gura de la Dunăre a acestei văi, se aflau în antichitate, pe înălțimea de pe malul său sudic, cetatea și portul Axiopolis; astăzi, în fața sa, pe malul opus de nord, se află orașul Cernavodă, cu uzina atomoelectrică; navigabil până dincolo de Medgidia de astăzi, spre Tomisul antic, chiar până în secolul trecut. Se pare că la navigabilizarea văii a contribuit o lucrare de canalizare datorată Împăratului Traian 58, aplicată pe râul antic Axios. Decretul de hotărnicie (Horothesia), de la trecerea din
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
tom. VII, secț. II, seria I, 1884-1885 (p. 324). 55 Martonne Em. de, La Valachie, Paris, 1902. 56 Densușianu N., Dacia preistorică, București, 1986 (p. 294). 57 O reconstituire arheologică umanizată, în anexa 1. * Latină populară. 58 Botzan M., Canalele navigabile ale Împăratului Traian, la Dunărea de Jos, Hidrotehnica, 1, București, 1978. 59 Botzan M., op. cit., 1989. 60 Popescu R., Graiul gorjenilor de la munte, Craiova, 1980. 61 O reconstituire arheologică umanizată în anexa 2. 62 Rosetti Al., Istoria limbii române, București
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
ei pat, cel adevărat, e ud fleașcă. I s-a rupt apa... ...ân timp ce pe gheață, În larg, farurile Packardului se aprind mai tare cu fiecare accelerație, când din baterie curge mai mult lichid. Sunt de-acum pe canalul navigabil, la distanță egală de cele două maluri. Cerul Îi acoperă ca o cupolă neagră, imensă, găurită de focuri celeste. Deja nu mai țin minte pe unde-au venit, câte cotituri au făcut, care sunt locurile cu gheață subțire. Terenul Înghețat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
nepregătit. ― N-am făcut un secret din asta. ― Nu? spuse Zizmo. Nu te-am auzit niciodată spunând-o. ― De unde ne tragem noi, toată lumea ți-e văr, Încercă Lefty să glumească. Apoi: ― Până unde mai mergem? ― Până-n cealaltă parte a canalului navigabil. Suntem Încă pe partea americană. ― Cum o să-i găsim În pustietatea asta? ― O să-i găsim. Vrei să merg mai repede? Fără să aștepte un răspuns, Zizmo apăsă pe accelerație. ― Nu, e bine așa. Mergi Încet. ― Încă un lucru de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
în volumul Studii istorice dobrogene, coord. Valentin Ciorbea, Editura "Ovidius" University Press, Constanța, 2003. Slăvescu, Victor, "Corespondența lui Ion Ghica cu Dimitrie Sturdza (1860-1880)", în Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice, seria II, tom XXV, Academia Română, București, 1943. Stoenescu-Dunăre, V., "Canalul navigabil de la Cernavodă la Constanța între Dunăre și Mare", în Analele Dobrogei, an IX, vol. II, Cernăuți, 1928. Stoicescu, D., "Învățătorii dobrogeni", în Analele Dobrogei, an IX, vol. II, Cernăuți, 1928. Sturdza, Dimitrie, A., "Suprafața și populațiunea Regatului României", în Buletinul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1. Explicați sensul expresiilor și cuvintelor scrise cursiv. 2. Integrați-le în noi enunțuri. Mureșul „Între toate râurile Ardealului, locul de frunte îl are Mureșul. După ce scapă dintre munții de la răsărit, el curge domol pe podiș, iar pe la Uioara ajunge navigabil, atingând lățimea de peste 100m. Cu ape tulburi și line, el înaintează leneș ca un adevărat râu de șes. Abia mai jos de Alba Iulia intră iarăși într un ținut muntos, în care priveliștea se schimbă ca prin farmec: la miazăzi
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
moyens juridiques, pour éliminer, dans l'esprit de la justice de notre époque, cette anomalie et desavouer une pareille anachronique attitude dans les rapports internationaux. 1. Având o lungime de 2860 km, din care, pe o distanță de 2400 km, este navigabilă; fiind, ca lungime, al doilea fluviu european după Volga, în mod evident, Dunărea rămâne cel mai însemnat, vital chiar, curs de apă curgătoare din Europa (o arteră de interes european) pe care o brăzdează, dar o și unește, legând centrul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
anumite categorii art. IX și XIII), al Tratatului cu privire la neproliferarea armelor nucleare (când amendamentele trebuie să fie aprobate de toate statele posesoare de arme nucleare pentru a intra în vigoare art. VIII) ș.a. Dacă cel mai lung segment de Dunărea navigabilă se află pe teritoriul României (traversând ori separând teritoriul său de cel al altor state), din cât constituie Dunărea navigabilă internaționalizată, apare firesc ca sacrificiul și contribuția țării noastre (sub aspectul întinderii teritoriului asupra căruia se aplică internaționalizarea și asigurarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
statele posesoare de arme nucleare pentru a intra în vigoare art. VIII) ș.a. Dacă cel mai lung segment de Dunărea navigabilă se află pe teritoriul României (traversând ori separând teritoriul său de cel al altor state), din cât constituie Dunărea navigabilă internaționalizată, apare firesc ca sacrificiul și contribuția țării noastre (sub aspectul întinderii teritoriului asupra căruia se aplică internaționalizarea și asigurarea navigabilității) să fie luate în considerare, spre a se evita situația ridicolă, când votul României este egal cu cel al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
se dau directive și se controlează navigația și tot ceea ce este în legătură cu ea, influențând, de la timona pe care o manevrează, în funcție de interesul Federației Ruse, și totodată, pe seama statelor riverane, când prin această prezență insolită, nu numai navigația pe întregul curs navigabil al Dunării, ci și politica acestor state riverane? Federația Rusă, ca și orice alt stat neriveran la Dunăre (precum Suedia, Japonia, Chile și altele), nu este îndreptățită la mai mult decât la beneficiile pe care le presupune pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]