3,243 matches
-
dat, Și-n petale ți-am păstrat Dorul lui, iubirea sfântă; Surioară, nu te uită!... Fată mândră,-ndrăgostită! Eu sunt floarea ta iubită, De o zână sunt vrăjită... Stau cu tine pe-nserat Ca să-mi dai un sărutat.” * * * - Crizantemă, fulg de nea, Păstrează iubirea mea! În petale s-o ții bine, Să nu plece de la mine; Crizantemă, fericire... M-am îndrăgostit de tine! Că-n petale-mi ai iubire, Te rog să rămâi cu mine! Să-mi alinți dorul ce-l simt
DE „ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354990_a_356319]
-
de lună Umbră de salcâm - sticletele cercetând un scaiete mov Bându-și ceaiul singur - în vaza de alături bujorul uscat Sfârșit de brumar - luna în creștere pe-un cer fără nori Frunze căzând de pe ram cate una - primii fulgi de nea Iarna în casă ascultând simfonia - vechiul gramofon Noapte geroasă - țârâitul greierelui în dosul sobei Seară de iarnă - înconjurat de corbi schitul din vale În așteptarea concertului de Anul Nou - ninge cu fulgi mari Plouă peste-oraș - guguștiucii clocesc fără umbrelă Din
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, MARIA TIRENESCU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355384_a_356713]
-
era femeia convinsă că fericirea este o stare de grație... că este atunci când primești o floare fără motiv, când nici măcar ploaia insistentă și rece nu-ți poate șterge soarele din priviri ori când te atinge pe nas primul fulg de nea sau când picotești în cada plină de spumă. Tot drumul, cu metroul și apoi pe jos, până acasă, a trecut în revistă întreaga conversație în care Fănel abordase, printre altele, problema fericirii. Era de acord cu afirmația lui: "sămânța fericirii
ISPITA (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355341_a_356670]
-
să vorbească, sau mai bine zis să aibă glasul răsunător ca al unui clopoțel. Bucuroasă Lăcrămioara a luat bănuții de la ei, mărunțiș mult și de data asta și-a plecat spre casă. Pe drum îi răsunau în urechi vorbele lui nea Barbu cum că bănuții sunt numai ai ei și că trebuie să-i păstreze undeva. Se gândi ea unde să-i ascundă de nu știu cine, dar să știe numai ea. Erau lucruri noi pentru ea și toate astea se întâmplau tocmai
BANUTII LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355440_a_356769]
-
În inima-mi e ceață, e viscol sau e ger... Nici eu nu știu ce e, nu stiu ce poate fi... Știu doar că îmi lipsește enorm iubirea mea... Și-o lacrima fierbinte se scurge-ncet încet... Amestecandu-se ușor cu-n fulg de nea... Ce s-a topit pe-obraz cu-o undă de regret... O noapte-ntunecoasa se lasă peste lume... Sclipiri de diamante apar numai pe cer... Lumini ce ma-nfioara gândindu-mă la tine... Iar luna, prinsa-n ceață, e plină de
SPERANTA de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355475_a_356804]
-
de Filosofie, ambele aparținând Universității bucureștene. Îndată ce Cușa este arestat de către comuniști, el însuși membru activ al Partidului Național Țărănesc condus de Iuliu Maniu, Eugen Ștefănescu împreună cu doi dintre colegii săi, Tiberiu Ionescu și Sandu Ionescu - alt prieten al lui nea Mitică Sinu - părăsesc țara, trecând Dunărea înot, în apropierea localității sârbe Ogradina și ajung în lagărele de muncă și închisorile Iugoslaviei lui Tito. Era ziua de 20 octombrie 1948... Șapte luni în Iugoslavia Așa începe pentru Genu Ștefănescu drumul pribegiei
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
de muncă, dar se vor revedea la Paris. La Trieste, în mintea lor se conturează ideea de a ajunge în Franța, la Paris, pentru a continua studiile. Astfel, după parcurgerea unui traseu pe care deja îl cunoaștem din relatările lui nea Mitică și Tiberiu Cunia, cu un popas la Cinecitta, lângă Roma, și-apoi la Torino, tinerii trec granița italo-franceză. Parisul îi întâmpină cu căminele Armatei Salvării unde sunt găzduiți pentru început și beneficiază de ajutorul organizației pariziene pentru refugiați, IRO
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
se simțea din plin atât din punct de vedere al culturii, atitudinii, cât și din punct de vedere al cunoștințelor profesionale ale absolvenților lor, lucru pe care îl recunoscuse, nu o dată, și Cornel Popa, absolvent de facultate în Canada”. Lui nea Mitică îi plăceau mult dezbaterile pe marginea cărților citite, care se desfășurau de multe ori la el acasă. „Îl invitasem pe Genu la o ciorbă. A venit fără ezitare și, cum a intrat în casă, m-a întrebat: E gata
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
mult?” - se mirase contrariat, potențialul cumparător. „Da, am lucrat trei ore și viața mea toată”, venise răpunsul pictorului... Adevărata artă, aceea în care artistul își pune tot sufletul, are întotdeauna o valoare incomensurabilă... Cinecitta - Torino - Paris Din Trieste, grupul lui nea Mitică a fost transferat la Cinecitta, unde au stat două luni, timp în care nea Mitică a lucrat la un grădinar. Au trimis apoi un lot și în vest, ca să închidă gurile rele. Pierre Rosetti a fost trimis în Bulgaria
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356813_a_358142]
-
și madam Jorjet s-a ridicat să-l ia de gît și să-l tîrnuiască pe la grajd, că acolo era bălegarul mai puturos și mai proaspăt, da' pe alee, de după casă, apăruse, ca un mort decedat - a apreciat madam Jorjet - nea Ilie Busuioc. Dom' colonel, cînd s-a prins că sînt încercuiți, a spălat putina, a măturat curtea, a văruit pomii din livadă cu var alb - cum zicea el, plin de învățătura științifico-fantastică, a recitat trei capitole din Jules Vernes, plus
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
în biserică, eu îl iau la pumni chiar acolo, pentru că ce mai vrei și mata, domnu' popă, de la umanitatea asta avidă de viață și de muncă?! Zi-ne acolo, pe nas, popește, “se unește roaba lui Dumnezeu cu căruțul lui Nea cutare Pandișpan”, și restul ... ăăă ... ălelalte, le-om știi noi și singuri, cum le-am știutără și pînă azi ... Stai puțin, că nu e drept, m-am gîndit eu imediat, amintindu-mi de sfaturile pe care mi le dăduse CrisLi
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
tren a telefonat părintelui Zăpârțan de la Misiunea greco-catolică română, pe care îl cunoștea, anunțând sosirea românilor. Părintele acesta era omul care deschidea căile Occidentului pentru cei ce ajungeau din România la Paris - era un om minunat! A fost norocul lui nea Mitică și al prietenilor săi! Frânturi de viață la Paris, pe strada Ribera Misiunea greco - catolică unde urma să ajungă nea Mitică împreună cu însoțitorii lui se afla la Paris, pe strada Ribera; era cunoscut de toată lumea faptul că în acel
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
au plătit biletele, și-apoi părintele ne-a dus la Misiunea greco-catolică; am făcut o baie și am dormit în bibliotecă. De-abia așteptam să întâlnesc familia Bunescu, pe Dan Isăcescu, pe logodnica lui Mimi Ștefănescu!” - au fost cuvintele lui nea Mitică, continuând epopeea pariziană. Definiția fericirii în exil sau prima dimineață la Paris „În dimineața acelei zile a fost prima dată când m-am trezit foarte fericit de când eram în exil; am avut un sentiment pe care nu cred că
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
a întâlnit cu nea Mitică și apoi a plecat la Paris. O prietenie pe viață - Sonia și Alexandru Bunescu Reîntâlnirea cu Sonia și Alexandru Bunescu a adus o nespusă bucurie în sufletele acestor oameni de mare caracter și a lui nea Mitică, în aceeași măsură. Se cunoscuseră în lagăr, în Iugoslavia. „Ne-am bucurat când ne-am revăzut și cât am stat eu la Paris ne-am vizitat constant. Mergeam destul de des la dânșii, la hotelul la care locuiau; dacă la
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
rămas prieten toată viața. Când a părăsit Franța și s-a îndreptat spre continentul american, Sonia și Alexandru Bunescu, pe lângă faptul că i-au plătit biletul cu care s-a îmbarcat pe puntea vaporului „Queen Mary”, i-au înmânat lui nea Mitică și o scrisoare de recomandare către Milică Marinescu, un proeminent om de afaceri român din acele vremuri, care era și cel care administra finanțele cunoscutului industriaș român, Nicolae Malaxa. „Am fost un norocos, dar și tupeul a contat!” Era
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
o scrisoare de recomandare către Milică Marinescu, un proeminent om de afaceri român din acele vremuri, care era și cel care administra finanțele cunoscutului industriaș român, Nicolae Malaxa. „Am fost un norocos, dar și tupeul a contat!” Era un norocos nea Mitică, acesta este adevărul! Avea și tupeu, dar mai mult decât atât, știa când, cum și unde să se folosească de el: „Mulți m-au întrebat: dar cum ai ajuns tu să-i cunoști pe toți ăștia? Avusesem norocul să
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
al acestei gesticulații contra ateismului, unul demn de prețuit. Îmi permit să închei aceste fulgurante impresii de lector, cerute cu sinceritate, pledând așadar, sinceritate, cu două ziceri ale unui personaj cu care pare-se, vă simțiți afin-electiv (nota bene): 1. „Nea Mitică Sinu recunoaște că a avut noroc cu carul, și-mi spune zâmbind: „Berzei oarbe îi face Dumnezeu cuib!” 2. Erau toți străini, și eu eram străin pentru ei. Nu mai era nici România ce-a fost odată”... Post coment
DESPRE CONDIŢIA STRĂ-MUTĂRILOR: IMPRESII LA O CARTE A DIMENSIUNII ROMÂNEŞTI A EXISTENŢEI SAU PARABOLA BERZEI OARBE ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356986_a_358315]
-
și suma locurilor prin care s-au perindat ,,argonauții” în căutarea ,,lânii de aur”, a fericirii. Celebra lână de aur! Mit și adevăr, pentru care românul și-a părăsit vatra și înfruntă destinul mioritic. Toți indivizii, românii din anturajul lui Nea Mitică, personajele lui Octavian Curpaș, au aventura prinsă cu o cocardă tricoloră, direct pe inimă. Nu le pasă că au îmbătrânit biologic, ele caută încă libertatea prin care, sărac sau bogat, celebru sau anonim, devii nemuritor, pentru că porți în genă
FRAGMENTARIUM AL EXILULUI ROMÂNESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356985_a_358314]
-
biologic, ele caută încă libertatea prin care, sărac sau bogat, celebru sau anonim, devii nemuritor, pentru că porți în genă ceva din patria-ți de obârșie. Începută ca o poveste de viață, cu nostalgii, mai mult ghicite decât declarate, narațiunea lui Nea Mitică, personajul dinspre care pornesc și la care se întorc mai toate întâmplările de față, face față construcției literare și acțiunea cărții prinde forță, accelerază, pagină după pagină, adună personaje diverse ca tipologie, dar care, împreună, formează acel eșantion care
FRAGMENTARIUM AL EXILULUI ROMÂNESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356985_a_358314]
-
Îmbină cu afinitate certă, seriozitatea documentaristului cu patosul unui vântură-lume, în sensul frumos al cuvântului. Octavian Curpaș, el însuși este un om cu biografie în oglindă. Un om trăindu-și visul între America și România. Folosindu-se de amintirile lui nea Mitică, reușește un exercițiu perfect de readucere în prim plan a unor efigii de români care au biruit în viață, prin ei înșiși. Cu șira spinării verticală, ei sunt eroii care fac legământul cu țara de naștere și cu cea
FRAGMENTARIUM AL EXILULUI ROMÂNESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356985_a_358314]
-
darurile. Cu nespus de multă gingășie, autoarea ne introduce în universul copiilor, al tristeților și bucuriilor acestora în toate anotimpurile, dar mai cu seamă, în anotimpul cel mai frumos al copiilor, iarna, pentru că atunci, pot prinde în palme fulgii de nea, să-i ascundă-n căuș, chiar dacă vor rămâne puțin triști și dezamăgiți că în locul lor, vor găsi doar câțiva picuri de rouă. Pătrunzând cu sfială în această lume minunată, îți descoperi dorul de drag, de acel meleag care, de când lumea
CALEŞTI CU POVEŞTI ÎNGEREŞTI. MARIA DOINA LEONTE, POVESTIRI PENTRU FABIAN (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356995_a_358324]
-
vii! Amintiri frumoase, dar mai ales valoroase, atât sub aspect informativ, cât și prin profunzimea detaliilor. Este uimitor drumul străbătut timp de 63 de ani de octogenarul stabilit astăzi la Phoenix Arizona. Din mărginimea Sibiului până în capitala Arizonei, aventura lui nea Mitica trece prin supliciile lagărului iugoslav, prin munții Italiei, spre libertate. Orașul luminilor - fastuoasa capitală a Franței - este pentru Mitică Sinu o țintă intermediară, un răgaz înainte de aventura peste Atlantic. Anii petrecuți în Canada, la Montreal, întoarcerea la Paris și
O FRÂNTURĂ DIN ISTORIA EMIGRAŢIEI ROMÂNEŞTI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356529_a_357858]
-
popas, Grigore Coroiu stă un timp aici, și-apoi pleacă mai departe, înspre Canada. Aici, Coroiu s-a revăzut cu nea Mitică și s-a numărat, chiar, printre apropiații lui. Omul era simpatic și în special cei mici, copiii lui nea Mitică, se simțeau confortabil în prezența lui. Grigore Coroiu știa să gătească la fel de bine ca un bucătar profesionist. Avea însă, și el, o meteahnă: era un împătimit al ruletei și pierdea astfel toți banii, pariind la curse sau la jocuri
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]
-
Nu te fă gazdă că ploua Pune palinca pa masă Vinul ni-l da bun, de casă. Nu ne privi cu dojana Că nu ne dai de pomană Nu ne privi cu ochi răi C-azi suntem doar gostii tăi. Neaua-i mare, sătul lung Mulți din urmă ne ajung Că am fost la multe casă Cu gazdă mai generoasă. Unii vin mai cătinuș Alții doar aduși pa sus Da colindu-l nu-l uitarăm Chiar de ne mai afumarăm. Vești v-
CINSTIŢI GAZDE VESTEA BUNA... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356580_a_357909]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > SUFLET DE COPIL Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 299 din 26 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Ninge Ninge, ce minunăție, Nu poți ca să faci un pas Neaua-ți întră-n ochi, în nas Sau se-așează peste glie. Albul parcă-i o poveste Ce din `nalturi se deșiră, Mii de fulgi cu câte-o veste, Copilașii toți se miră. Că tot curge fără-oprire, Cade albul peste alb
SUFLET DE COPIL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356626_a_357955]