1,749 matches
-
observa, totuși, o dispunere pe zone a unor morminte, formând trei grupuri - unul de NE, altul de S și celălalt de V., cu un spațiu oarecum rarefiat în centru necropolei. Deși nu sunt atât de evidente ca în cele două necropole din sec. II-III d. Chr. de aici, totuși aceste grupuri pot fi considerate ca făcând parte dintr-o organizare bazată pe legături de rudenie. Descoperirile din necropola de la Săbăoani, din sec. IV d. Chr., demonstrează continuitatea culturii materiale și spirituale
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în centru necropolei. Deși nu sunt atât de evidente ca în cele două necropole din sec. II-III d. Chr. de aici, totuși aceste grupuri pot fi considerate ca făcând parte dintr-o organizare bazată pe legături de rudenie. Descoperirile din necropola de la Săbăoani, din sec. IV d. Chr., demonstrează continuitatea culturii materiale și spirituale din primele patru secole ale mileniului creștin, legăturile cu populațiile din jur, mai ales cu Provincia Dacia, dar și direct cu Imperiul Roman în care componenta etnică
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
caracteristicele acestei noi culturi. Lipsa unor materiale de factură sarmatică la care se adaugă o prezență destul de semnificativă a mormintelor de înhumație încă din sec. I î. Chr. - sec. I d. Chr. în această parte a țării, duce la constatarea că necropola din sec. IV d. Chr. de la Săbăoani aparține doar populației gotice și dacice, în care componenta romană ilustrată de mărfurile venite pe cale comercială din Imperiu sau din Provincia Dacia au marcat această cultură. Micile deosebiri constatate între numeroasele descoperiri din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
al acestei culturi. Ambele rituri de înmormântare au fost folosite atât de populația gotică, cât și cea dacică. Noua cultură Sântana-Cerneahov nu este o creație a unei singure populații, ci a mai multor grupuri etnice. Momentul când această așezare și necropolă își încetează existența este mai greu de explicat. De ce a încetat încă din al treilea sfert al sec. IV, în timp ce marile așezări și necropole contemporane din Moldova continuă până la sfârșitul sec. al IV-lea și începutul celui următor? Care a
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
creație a unei singure populații, ci a mai multor grupuri etnice. Momentul când această așezare și necropolă își încetează existența este mai greu de explicat. De ce a încetat încă din al treilea sfert al sec. IV, în timp ce marile așezări și necropole contemporane din Moldova continuă până la sfârșitul sec. al IV-lea și începutul celui următor? Care a fost motivul părăsirii acestui spațiu de către populația care a creat această cultură materială? Prezența ei în zona Culoarului Siretului poate fi o cauză? Descoperirea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de podoabă, dar și obiecte masive (topoare de tip Vidra sau cele cu brațe în cruce. Epoca bronzului (cca. 2000-1150 î.Hr. care reprezintă etapa timpurie a civilizației tracice, este bine documentată de cercetările întreprinse în circa 50 de așezări și necropole, dintre care menționăm Mândrișca Valea Seacă, Răcăciuni, Răcătău, Luizi Călugăra, Itești, Săucești etc. Dintre piesele cele mai importante amintim tezaurul de obiecte de podoabă din aur descoperit la Răcătău, încadrat în cultura Monteoru, epoca bronzului mijlociu, și care a aparținut
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Ardeoani, Pâncești, Itești, Scorțeni, Tamași, Măgirești, Traian, Blăgești etc. În epoca corespunzătoare stăpânirii unei părți a Daciei, în regiunea est-carpatică sunt atestate triburile carpilor (sec. II-III Cercetările arheologice efectuate în județul Bacău au dus la descoperirea a numeroase așezări și necropole carpice în localitățile Măgura, Cârligi Filipești, Mărgineni, Săucești, Dămienești etc., reprezentate în cele două expoziții permanente prin: fructiere, capace, castroane, urne funerare (unele dintre ele păstrând resturi incinerateă, dar și diverse obiecte de podoabă (coliere, fibule, brățări, apliceă, unelte agricole
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
perioada clasică și a carpilor din sec. II-III au constituit factorul etno-cultural de bază al dezvoltării istorice în epoca etnogenezei românilor. Prezența populației autohtone în secolele IV-V d.Hr. în vatra orașului Bacău-Curtea Domnească, Cârligi-Filipești, Horgești, Valea Seacă, precum și necropolele de la Itești și Dămienești. Rezultatele acestor cercetări sunt prezentate în expoziție prin ceramica lucrată la roată (vase de provizii de mari dimensiuni, fragmente de vase-borcan ornamentate cu linii vălurite și incizateă. În expoziție sunt expuse și unele obiecte de factură
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
apărut la editura ieșeană Junimea, în 1977, în colecția Humanitas. Cu părul albit de dorința cunoașterii a tot ceea ce era simplu, natural și de demult în zona DĂNEȘTILOR, colecționarul COSTACHE BURAGA și-a desăvârșit cercetarea prin descoperirea a noi așezări, necropole și puncte arheologice, așa încât putem spune că munca sa nu a fost în zadar și cu siguranță a îmbogățit Repertoriul arheologic al județului Vaslui. Astfel, numeroasele vestigii arheologice pe care le-a descoperit și le-a valorificat științific stau drept
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
un material litic extrem de prețios și o ceramică aparte, alături de o plastică antropomorfă și zoomorfă extrem de interesantă. Pe teritoriul localităților din zona comunei DĂNEȘTI s-au descoperit numeroase vestigii ale epocii bronzului, acest pasionat cercetător punând în evidență așezări și necropole atipice, obiecte de lut ars și din os, sceptre din piatră și topoare din bronz. Toate aceste mărturii denotă un tărâm civilizator, plăsmuitor de viață și eternitate, cu un patrimoniu arheologic bogat și variat. Totodată, prin munca asiduă a lui
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
prin resturi de vase cu marginile subțiate și evazate, lucrate la roată; La Tufari. Pe partea stîngă a văii pîrîului Fundăturii, la cca. 700 m. nord de sat, pe proprietatea lui N. Didilescu în marginea pădurii, a fost descoperită o necropolă din sec. III-V e.n. în unul din morminte sa găsit în stare fragmentară o urnă de incinerție în care se aflau două mărgele de fildeș și una de cornalină alb cenușie, toate cu urme de trecere prin foc. Cel
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Printre cei 197 participanți la al III-lea Sinod ecumenic de la Efes (431), care au semnat actele și hotărârile acestuia, se numără și episcopul Timotei de Tomis din Scythia Minor, căruia i-a fost dedicată și o inscripție găsită în necropola Tomisului. Solicitat de împăratul Leon, printr-o scrisoare, să-și spună părerea cu privire la al IV-lea Sinod ecumenic de la Calcedon, din anul 451, „smeritul episcop Teotim II al regiunii Scythia” răspunde că el „nu crede și nu consimte nici mai
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
lor fiind condiționată de modificarea factorilor etiologici, variabili în timp. Între aceștia, mortalitatea infantilă foarte crescută și durata medie de viață mult scăzută au influențat cu siguranță structura nosologiei psihiatrice. Astfel Olga Necrasov și Maria Cristescu, studiind 103 schelete din necropola de al Trușești (satul Țugueta), aparținând culturii Noua, au ajuns la concluzia că din "populația necropolei de la Trușești majoritatea subiecților au depășit vârsta adolescenței, dar 37% au atins vârsta maturității și numai 8% au ajuns la bătrânețe. Perioada cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și durata medie de viață mult scăzută au influențat cu siguranță structura nosologiei psihiatrice. Astfel Olga Necrasov și Maria Cristescu, studiind 103 schelete din necropola de al Trușești (satul Țugueta), aparținând culturii Noua, au ajuns la concluzia că din "populația necropolei de la Trușești majoritatea subiecților au depășit vârsta adolescenței, dar 37% au atins vârsta maturității și numai 8% au ajuns la bătrânețe. Perioada cea mai critică, din punctul de vedere al mortalității, a fost prima copilărie"1. Rezultă deci că bolile
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în față.” În această statuie, stelă sau sicriu coborât în mormânt, în acest epitaf reprezentat de statuile înălțate de la pământ sau îngropate, semne ale unor posibile reveniri, omul își află limitele și reperele. Aici se ascunde secretul ctitoriilor noastre. Cimitirul: necropola sau primul nostru oraș - orașul-matrice, ca să spunem așa - în care se înscrie raportul fundamental dintre vii și morți. Epitaful („aici zace...”), ca marcă a unui loc al trecerii, dar și a unui loc al posibilei apariții a strigoilor, morți care
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de termeni în forme dialectale, în intenția de a reabilita autenticitatea voinței auctoriale. Este o ediție criticată ("atelier anarhic" Perpessicius); în ciuda faptului că era prima ediție critică (1933), autorul ei este calificat drept un "autoritar fără autoritate". Calificată drept o necropolă de Pompiliu Constantinescu, ediția Botez are obsesia manuscriselor supuse măsurii mecanice a lui I. Crețu. Șerban Cioculescu o acuză de provincialism și spirit arhaizant. Același critic demască lipsa de deontologie a ediției girate în 1937 de Mihail Dragomirescu, în ciuda strălucitelor
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
pe locuitorii din jur, al căror spirit de pietate se cunoaște, dar și români de oriunde, unii ca slujitori ai sfântului locaș, alții ca închinători de ocazie, atrași de frumusețea locurilor și mai cu seamă de vestigiile cuprinse în venerabila necropolă domnească. De la marile morminte ne vin îndemnuri de tărie morală și de credință. Putna a fost, de la început, un asemenea izvor de învigorare, istoria ei confundându-se în bună măsură cu stăruințele depuse de acest neam pentru a-și păstra
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în viața unui neam. A le aminti acum, în plin efort de reconstrucție, e la fel cu a spune că durata unei opere e în raport direct cu dimensiunea ei spirituală. În cazul de față, venerabila ctitorie, menită a fi necropolă dinastică, și-a sporit mereu încărcătura axiologică prin asocierea generațiilor succesive. Repozitoriu de valori incoruptibile, Putna a participat din plin la procesul renașterii noastre. A făcut-o mereu, dar abia în timpurile moderne, de la Vartolomeu Măzăreanu încoace, a ajuns să
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
unor așezări datând încă din neolitic și din perioada culturii Cucuteni, așa cum o dovedesc mărturiile arheologice și cercetările istorice. Săpăturile arheologice de la Podei, Viișoara, Gura Văii, Târgu Ocna, Onești și Căiuți aduc probe concludente (mai ales ceramică, locuințe de suprafață, necropole și monede) în această privință, pentru epoca bronzului și a fierului, pentru perioada daco-getă, ca și din cea a migrațiilor, când pe aceste meleaguri au poposit ori s-au aflat în trecere pecenegi, cumani, tătari și uzi, amintirea lor fiind
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
un castel din secolul al XIII lea, biserica St. Cristine renumită prin ,, miracolul’’ Ăîn 1923 o picătură de sânge ar fi apărut pe ostie). Tot aici s-a descoperit urmele orașului etrusc Volsinies, o așezare din epoca bronzului și o necropolă din secolul VII î.H. BRACCIANO - lac vulcanic de tip calderă situat la 25 Km de Roma. Este situat la 164 m altitudine și este drenat de râul Arrone spre Marea Tireniană. Pereții calderei abia ajung la 150-200m. BUCURA - cel
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
să refacă totul și astăzi încă merge pe același drum.20 Dintre numeroasele mențiuni, cea mai importantă pare să fie următoarea, care se constituie într-o veritabilă declarație de poetica: Desișul meu este Sicilia; un desiș care închide civilizații și necropole străvechi, si cariere de piatră, si telamoni fărâmați în iarbă.21 Conform propriei declarații sensibilitatea să creatoare e triplu condiționată: în primul rând de sentimentul de apartenență la spațiul copilăriei, la insula natală, Sicilia; în al doilea rând, de umbrele
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de imaginație, pornind de la imaginea insulei natale, Sicilia: desișul meu este Sicilia declară poetul, evocând Infinitul leopardian: Dintotdeauna mi-a fost dragă această / colina însingurata și desișul ( Infinitul). Declarația lui Quasimodo continuă astfel: un desiș ce închide străvechi civilizații și necropole și cariere de piatră și telamoni zdrobiți în iarbă, și mine de sare și sulf și femei ce își plâng de veacuri fiii uciși și manii înfrânate sau dezlănțuite, fugari de dragoste sau de justiție. Insula, spațiu intim al primilor
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
capitol, „bilanțul” înregistrat de orașul Bacău nu se aseamănă nici măcar cu cel al Târgului Trotuș, acolo unde cercetările arheologice efectuate în anii ’70-80 ai secolului al XX-lea au dus, printre altele, la descoperirea unui număr de 214 morminte din necropola aflată în imediata vecinătate a vechii biserici ortodoxe - secolele XV-XVII. În mod logic, registrul explicativ pentru situația înregistrată de orașul Bacău nu suportă decât una din cele dou) „soluții” posibile: fie Bacăul a avut în mod constant, de-a lungul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cimitirul comunității ortodoxe - cimitirul comunal - înființat „odată cu finalizarea construcției bisericii <<Sfânta Treime>>, a cărei sfințire a avut loc la 14 octombrie 1885”76. Odată cu darea în folosință a cimitirului comunal, comunitatea locală a abandonat practica înhumării persoanelor decedate în mica necropolă din apropierea bisericii Precista. Metamorfoza citadină a vechilor târguri pe baza acordării unor drepturi sau privilegii de către factorul de putere politică poate fi urmărită și în cazul altor orașe din Moldova - Târgu Ocna, Piatra Neamț, Botoșani ș.a. În Botoșani, de pildă, în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cetăți blamul moral, ceea ce-l determină pe narator să-și tempereze entuziasmul estetic, mai ales că strălucirea de odinioară (din tabloul celebrului pictor) contrastează violent cu aspectul deprimant al ruinelor scăldate de apele pestilențialei lagune. În realitate, Veneția rămâne o "necropolă a unei slave trecute", victimă (morală) a superbiei sale nemăsurate de altădată, iar naratorul lovinescian se arată dezgustat de spectacolul decrepitudinii, cu farmecul morbid-decadent al obsolescenței, vădind o receptivitate mai curând "antiestetică", de burghez pragmatic (nu trebuie uitat că, în
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]