6,174 matches
-
condeiul și cu sapa, Nu are plete lungi și nici pomeți Dar știe cei lopata, dar și mapa. Am o inimă în piept Ca orice muritor de rând, Sfârșitul vieții mi-l aștept Care sigur va veni curând. Cum te neglijăm, Mărite Timp Care curgi în voie printre noi, Tu vii departe, din Olimp Odată cu al anilor șuvoi. Senine ceruri, nesfârșite Prin care priveai în timp. Evitând multiplele ispite Altceva cerem în schimb. Referință Bibliografică: Acesta e poetul / Mihai Leonte : Confluențe
ACESTA E POETUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354795_a_356124]
-
bunătate, spre a nu răni. Și, totodată sfinția sa realiza faptul că păstorul duhovnicesc trebuie să arate în toate bună-rânduială. Fiindcă în bună-cuviință stau toate chipurile unei purtări frumoase. Păstorul duhovnicesc își păzește buna cuviință în relațiile sale când: - nu își neglijează îndatoririle sfinte și apostolia sa; - când își amintește că trebuie să fie, oriunde și oricând, un model creștin, când vorbește și când tace; - când se conformează el însuși responsabilităților care decurg din grija pentru conștiința turmei sale. Păstorul duhovnicesc care
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 601 din 23 august [Corola-blog/BlogPost/355252_a_356581]
-
și apostolia sa; - când își amintește că trebuie să fie, oriunde și oricând, un model creștin, când vorbește și când tace; - când se conformează el însuși responsabilităților care decurg din grija pentru conștiința turmei sale. Păstorul duhovnicesc care nu (se) neglijează și își amintește cele ce se cuvin lui, aflându-se într-o adunare, nicidecum nu se va lepăda caracterul cuviincios, fiindcă acesta este cu neputință de îndepărtat de la el, deoarece nu îi îngăduie aceasta însăși vrednicia preoțească, care este nedespărțită
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 601 din 23 august [Corola-blog/BlogPost/355252_a_356581]
-
la timp, fiindcă în această înasltă funcție nu mai aparții unui singur grup de oameni (care te-au propulsat), aparții întregului popor, ai devenit mediator imparțial. Rămai fluid asemenea apei. Ia forma pe care ți-o cere momentul. Nu-ți neglija pagina de istorie ce se va scrie despre tine. Când te vei retrage din politică, preferă liniștea, că ar fi păcat să pierzi totul numai datorită gurii care te-a ajutat să fii ce ești. Nu lăsa gura să fie
DIN AUZITE ŞI TRĂITE (VREI SĂ AI SUCCES ÎN VIAŢĂ?) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355257_a_356586]
-
istoria acestui continent numindu-se încă „partid comunist”. Cât despre parlamentarii noștri, măcar pentru o asemenea rațiune: De a discuta durerile noastre pe limba noastră - sper să iasă din marasmul precipitatelor lor activități inutile (și inutil plătite de electorat) care neglijează atât prezentul gravelor nevoi populare cât și diacronia afirmării noastre ca societate modernă, aruncând munca lor parlamentară în derizoriu, așa cum vor numai provocatorii de diversiuni naționale. Să evalueze groaznica stagnare socială și pierdere de timp pe care a provocat-o
ZIUA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE SAU ELIBERAREA MINŢII PARLAMENTARILOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355311_a_356640]
-
să ne spele nouă sconcșii, cocalarii, desantații, samsarii și nechezolii nababului din Dușmania petele mai dificile de identitate dupe crierii de român, cu detergenții experimentați cândva cu deosebit succes pe mankurți. Așa că să zidim pe teren propriu tot ce au neglijat alții! Avem, iacă dar, un front de lucru imens și pe plan politic, s-a configurat profetic un ideal, deținem un viitor: întâi Emanciparea Cadrelor Didactice, apoi Luminarea Poporului, de unde vor veni presiuni pentru investiții în Infrastructura Intelectuală și în
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
ei au fixat cu îndărătnicie podeaua. De teamă că nu va mai continua, Gabi a intervenit cu o întrebare al cărei răspuns parcă plutea deja, apăsător, printre rotocoalele mici de fum ce se îndreptau lent către fereastra deschisă: - Și te neglijează când vine, nu mai este drăgăstos cum era înainte? - Nnnnnu, nu aș putea spune... Parcă lipsește ceva, a răspuns Anca fără a-și ascunde oftatul lung ce părea să o contrazică... Mi se pare că nu mai e așa de
ISPITA (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355428_a_356757]
-
normal să încerce să descopere comorile limbii și regulile ei, ale gramaticii românești, de folos toată viața pentru formarea noastră ca oameni întregi, viitoare personalități complexe, în stare să alcătuiască o frază, o propoziție, o sintagmă corecte. Lucru deloc de neglijat. Observăm astăzi peste tot în mass-media, cum se strecoară erori de limbă foarte supărătoare auzului sensibil, cum oamenii dobândesc deformări lingvistice, neglijențe stilistice, cacofonii, tautologii, , nedelicateți stilistice, dezacorduri. Foarte supărătoare pentru cineva care a învățat buchea gramaticii și a stilisticii
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
fermă și o rimă întâmplătoare. Dar păstrează epicul povestirii și acel realism magic specific poveștilor de azi. Aceste jocuri didactice și încă altele, la fel de interesante și folositoare, pot servi copiilor la învățarea cu ușurință a Limbii Române, lucru deloc de neglijat pentru orice om normal care dorește să-și dezvolte armonios personalitatea. Cartea beneficiază de ilustrațiile și coperta executate de renumitul pictor și grafician Teodor Vișan, care dau un plus de consistență, expresivitate și farmec volumului și-i ajută pe copii
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
din actualul județ Argeș. La mixtarea școlilor la 1 septembrie 1956, școala de fete venea cu un inventar precar în valoare de 10.509 lei, obiecte ce pot fi enumerate pentru curiozitate, fiindcă școlile de 4 ani au fost întotdeauna neglijate în problema înzestrării cu material didactic necesar. Inventarul ei cuprindea 81 volume cărți pentru bibliotecă, 6 hărți, 77 planșe diferite, un glob pământesc, 44 bănci, 6 scaune, 5 dulapuri și 6 sobe de teracotă. Pe lângă școala generală nr.1, în
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XVIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356800_a_358129]
-
a privi lumea cu mai multă înțelegere... Mulțumesc celor doi viceguvernatori, întregului cabinet, precum și echipei de președinți de cluburi ai acestui an, pentru toată activitatea depusă. Mulțumesc familiei mele și în special soțului meu, Florian, pe care uneori i-am neglijat dedicându-mă muncii pentru „Lions” de dimineață până seara târziu. Florian a fost mâna mea dreaptă: deosebit de ambițios în a face noi cluburi, chiar bolnav fiind în anumite perioade... Un bun consilier, un bun observator și cunoscător al vieții lionistice
GUVERNATOR 2010-2011 „DISTRICT LIONS 124”- ROMANIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356739_a_358068]
-
ezita să treacă din nou prin aceasta. În al doilea rând, dacă viitoarea mamă muncește, situația ei tinde să fie percepută la locul de muncă drept un soi de handicap, un inhibitor al performanțelor și avansării profesionale. Nu este de neglijat nici impactul descurajant al gravidității și nașterii asupra veniturilor familiei. Ei bine, toate aceste elemente formează un fel de sistem contraceptiv ad-hoc și probabil neintenționat. Confruntată cu această perspectivă, virtuala mamă va șovăi, se va clătina și, nu de puține
INTERVIU CU AMBASADORUL MARIUS LAZURCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356498_a_357827]
-
cu treabă, ca toate muierile... Da’ce? Face copilu’ prostii, ori nu învață? a întrebat Vasile bănuitor și încrâncenat. - Ar fi bine să vă arăt catalogul, să‑i vedeți notele, nea Vasile. Știu că aveți multă treabă, dar ați cam neglijat băiatul acesta. Cel mare a fost... - Lasă‑l pe acela, că știu eu cum a fost, tovarășa, dar ce e cu ăl mic? N‑am nevoie să vin la școală dacă vorbim acu’ și aflu ce trebuie. Ia să vedem
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
curând. Cum istoria Ciprului a devenit cu fiecare zi petrecută aici tot mai incitantă, făcând o reală pasiune pentru a ști cât mai multe despre aceste locuri - atât cât mi-a fost permis, nici cea a capitalei nu era de neglijat; așa că m-am trezit din nou printre file prăfuite încercând să găsesc răspunsuri la câte și mai câte întrebări se zbăteau în mintea mea... Istoria Nicosiei, filă cu filă Dacă potrivit legendei zeița-simbol a Ciprului, Afrodita, a apărut din spuma
NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
-
se găsesc mărturii ale evenimenteloe din anii '50, perioada frământărilor din preajma obținerii independenței de stat. Muzeul Etnografic și Centrul de meserii tradiționale sunt alte două locuri ce merită vizitate. Nici alte etnii care conviețuiesc în capitală nu au fost sunt neglijate: în Nicosia funcționează Arhiepiscopia armeană, un mic templu budist, Arhiepiscopia maronită și o mănăstire în care a fost găzduit însuși Suveranul Pontif în timpul vizitei efectuate în Cipru în anul 2010. Nu am reușit să ajung peste tot și să vizitez
NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
-
insula de-a lungul secolelor - se regăsesc în tot ceea ce ți se oferă. Aici găsești un mix de culturi și civilizații străvechi care te ține cu adrenalina sus, indiferent în ce parte din insulă ai ajunge. Însă nu se poate neglija nici un alt aspect, foarte agreat de vizitatori - oferta gastronomică a Ciprului turistic - care este fabuloasă. Am amintit pe parcursul incursiunii mele în tainele insulei de bucătăria cipriotă, pentru că aici poți deveni un răsfățat fără pereche al celor mai diversificate și atractive
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
Cipru, primul lucru care te întâmpină și-ți amintește locul unde ești, este aroma inconfundabilă de souvlaki!” Și așa este, te înnebunește aroma aceea! Carnea de porc și miel au întâietate în topul preferințelor localnicilor, dar nici puiul nu este neglijat. Carnea de vită, însă este mai puțin agreată. Și ciprioții mănâncă bine nu numai la petreceri, ci în general, pentru că bucătăria lor este o adevărată artă. Nici vegetarienii nu sunt păgubiți de plăcerea degustării celor mai variate și sofisticate meniuri
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
și sinecure la prostime. Mitopolitul la fel, își cumpără postul și hirotonisea pe bani (simonie). După 1774 tarul rus, ajuns protector al ortodoxiei, se implica direct la înscăunarea domnitorilor la București și Iași. La înscăunarea dinastiei germane, Moscova a fost neglijată, cu atât mai mult s-a implicat după 1944 cu Ana Pauker și după 1989 cu Ion Iliescu, care au avut și acordul occidenatal în lichidarea lui Ion Antonescu și Nicolae și Elena Ceaușescu. România este o țară ortodoxă unde
MARILE PUTERI ŞI DEMOCRAŢIA 2012 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355235_a_356564]
-
sectorul public și al celor asistați social este de peste două ori mai mare decât numărul celor care muncesc în sectorul privat.” (Croitoru) Exact pe dos că la anglo-americani sub Thatcher și Reagan, unde 2/3 din alegători își permit să neglijeze interesele a 1/3 de asistați social. Vor reuși rușii și asistații sociali să-și impună voința celor ce muncesc? În România pe lângă (1) drepturi de proprietate precare, (2) afaceriști cu imunitate parlamentară dependenți de jaful de la bugetului de stat
MARILE PUTERI ŞI DEMOCRAŢIA 2012 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355235_a_356564]
-
fie prin ogradă ajutându-i pe cei mari. Viața era mai grea, știința de carte mai puțină dar sigur, oamenii erau mult mai sănătoși ca astăzi. Evident că soluția nu ar consta la reîntoarcerea către economia patriarhală, dar nici să neglijăm sănătatea care este cea mai mare comoară a omului după viață, pentru satisfacția unui câștig efemer și care nu este nici măcar onest. Am cam bătut câmpii cu de toate dar am lăsat special la urmă partea care îl privește pe
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
pe care le ai; oricât de mici ar fi, ele pot fi încălzite, pot să lumineze întreaga-ți ființă. În momente de entuziasm, atunci începe cunoașterea propriei tale ființe, începe lupta între binele care exista în tine și care era neglijat, disprețuit poate, și mizeria morală, răul care tindea să acopere în cele din urmă, să distrugă totul din om ... Dumnezeu te-ar fi putut lăsa, dar în marea Sa bunătate te-a înțeles! A înțeles că această ființă trebuie ajutată
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
de admitere era dificil pe atunci. Locuri puține și pretenții mari. Reușita Silviei a adus în casă nu numai bucurie și mulțumire, dar și acel echilibru și stabilitate de care familia avea nevoie. Tatăl ei începuse să calce strâmb, să neglijeze nevasta și copilul, iar o parte din salariu se cheltuia în afara casei. Nu‑și explica Silvia la 12‑13 ani acele probleme, dar știa că mama ei plângea adesea, că tatăl nu venea în unele nopți acasă și aveau destul de
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
precum și alte nume strălucite ale culturii și științei românești, ca să evidențiem valoarea educativă a instituției. “Matematica e ca o fată frumoasă - spune Doina Nicula, cu nostalgie în glas -, dacă ești atent cu ea, atunci te place. Dacă două zile o neglijezi, îți întoarce spatele. Totodată, matematica formează caractere!” Accentuând faptul că făgărășenii erau oameni isteți și ambițioși, cărora le plăcea cartea, Doina Nicula mi-a spus că este mândră de generațiile care i-au trecut prin mână. Unii dintre elevii săi
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355682_a_357011]
-
urmare a instaurării regimului de dominație fanariotă, aceste forme de integrare au fost parțiale și vremelnice, neajungând vreodată la forme de simbioză inter și intraculturale care să fi pervertit în profunzime zăcământul spiritual tradițional și formativ. Desigur, nu poate fi neglijată orientalizarea în materie de mod de viață, habitat, de alimentație și îmbrăcăminte la nivelul elitelor însă, la nivelul maselor și al structurilor administrative de jos, locale, inclusiv a instituției școlare, acestea și-au urmat mersul lor firesc, chiar daca nu atât
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
val ca valul trece”. Atâta originalitate și spontaneitate în sistemul gândirii, rar mi-a fost dat să întâlnesc, poate doar la Petre Țuțea, la Eugen Ionesco (de altă factură!), la Cioran și la Nae Ionescu. Și bineînțeles, să nu-l neglijăm pe Noica. N. Steinhardt evocă atmosfera Bucureștilor de altădată, un „paradis general” spune el, citându-l pe Cezar Petrescu. Și mai face o afirmație cutremurătoare, de această dată: „Bucureștiul a murit. Nu cred să fie numai o impresie, nu cred
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]