1,673 matches
-
au fost supuse, rînd pe rînd, unui joc al abandonurilor și recuperărilor. Iar dacă abandonul nu a fost total, și nici recuperarea definitivă, înseamnă că acestea au supraviețuit tacit în esență și au trecut doar prin anumite prefaceri de suprafață, nelipsite nici ele de semnificație. Gili Mocanu Absolvent al clasei Mihai Mănescu / Stela Lie, adică al unei clase de grafică, el se așază, oarecum natural, într-o dublă ipostază: mai întîi, în acel spațiu al acuității privirii și al pregnanței expresiei
Dualismul artiștilor tineri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10419_a_11744]
-
privit-o caldeenii. Și Gangele, nisip nenumărat. Chang-Tzu și fluturul care-l visează. Și merele de aur din ostroave. Și pașii rătăcind în labirint. Și pânza negătită-a Penelopei. Și timpul circular gândit de stoici. Și-n gura mortului obolul nelipsit. Și greutatea spadei pe balanță. Și picurii de apă din clepsidră. Și vulturii, legiunile, triumful. Și Cezar la Farsalia în zori. Răsfrânta umbră-a crucii pe pământ. Și jocul șahului ce-a născocit persanul. Și urmele-ndelungilor migrații. Supunerea regatelor cu
Jorge Luis Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/3168_a_4493]
-
Iluzionarea e succedată de dezamăgire (el desengano), iar aceasta din nou de iluzie, într-o serie nesfîrșită. Un mijloc "pragmatic" de-a combate drama lăuntrică este tendința de-a ieși în lume, de-a avea confirmarea tonifiantă a lumii, aspirație nelipsită de riscuri. "Eminescu fusese un mare însingurat. Solitudinea devine la el temă fundamentală a operei, temă-cadru a reflexivității sale Ťmetafiziceť. Macedonski, dimpotrivă, are nevoie de lume, de spectacol, de piața publică, ceea ce înseamnă Ťdramăť și Ťsuferințăť: ŤUnde încetează singurătatea, începe
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
bătrîn nerăbdător, ești, cît de cît, gentil, făcu Durtal, pe un ton insinuant, ca să-l flateze; în plus, îți povestesc de multă vreme ceea ce trec, alții, sub tăcere; tu ești canalul de scurgere al sufletului meu, tu, confesorul neatent și nelipsit de indulgență, care aprobă vag, fără surprindere, păcatele sufletești mărturisite, cu scopul de-a te ușura de ele, fără să te coste mare lucru! În fond, e chiar rațiunea de-a fi, aceasta, ești exutoriul spiritual al unuia ca mine
În obiectiv, pisica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6970_a_8295]
-
pe care ni le prezintă prin intermediul extraselor dintr-un jurnal chiar din 1938, s-a aflat în vecinătatea morții, a bolii și suferințelor insistențe. Fără patetism ori excese, Mircea Ștefănescu descrie această experiență cu o undă de gravitate elegantă și nelipsita de ironie. Ni se sugerează că abia atunci, la 40 de ani, a survenit maturizarea autorului și intrarea existenței sale pe un cu totul alt făgaș, după întîlnirea cu drame ale vietii pînă deunăzi necunoscute. Cu reverența delicată și melancolica
Plăcerea de a consemna by V. Lută () [Corola-journal/Journalistic/17947_a_19272]
-
peste firavele interese ocazionale generate de industria filmului de azi. Acest ritual pare-se a fi dispărut pentru moment, căci din programul la zi al cinematografelor noastre nu reușim a detecta nici măcar cîteva titluri cu adevărat tentante. Abstracție făcînd de nelipsitele continuări (vezi Bărbați în negru II, Stuart Little II, Austin Powers III ș.a.m.d.), am operat o selecție în funcție de gen, am încercat să acoperim o arie tematică cît mai diversă. Ce am obținut? Drame diverse și o comedie rătăcită
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
a trecutului ni-l oferă o carte a unui istoric francez, Simone Bertière, despre epoca lui Ludovic al XIV-lea. Cartea se intitulează „Procesul Fouquet”. Toți vizitatorii minunatului castel de pe Valea Loarei, Vaux-le-Vicomte, pot citi în prospectele sau în albumele nelipsite că a aparținut celebrului ministru (surintendant général des Finances) al Regelui Soare, care, iritat de opulența afișată cu ocazia serbărilor de inaugurare, ar fi ordonat arestarea lui Fouquet și închiderea lui într-o fortăreață. Fouquet și Colbert erau oamenii pe
Regele și ministrul său () [Corola-journal/Journalistic/2888_a_4213]
-
mă refer, firește la filmul lui Giuseppe Tornatore) a videotecilor de la începutul anilor '80 sfârșește însă tot în grotescul apăsat al zilelor noastre. Tehnologia s-a schimbat, dar mitocănia și spiritul gregar continuă să facă legea. Pe vremuri, un personaj nelipsit de la proiecțiile video era un anume Cioată, echivalentul în Epoca de Aur al tatuaților mușchiuloși cu lanțuri groase de aur la gât de astăzi. Acestuia îi era rezervat mereu locul de onoare și, cum nu știa nicio limbă străină, devenise
Teme ale vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7294_a_8619]
-
noștri sunt mereu la fel: apăsări ușoare ale clientului pe mâna întinsă a vânzătoarei - încheie afacerea. Ele nu trebuie să fie prea puternice, dar nici prea superficiale. O apăsare normală înseamnă un franc, cenții se reglează cu degetul. Există, desigur, nelipsitele „la revedere” și „pe mâine”. Iată, cumpărăturile au luat sfârșit. Azi clientul are o reclamație. Și-ar dori ca măcar o dată să cumpere bomboane adevărate. De două, trei ori, el a furat zahăr din sufragerie, doar câteva bucăți, ca să nu
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
erau mai mult întâmplătoare, Nu cred că erau puse la cale de amanții Din orașul iubirii - un oraș zidit În numele dragostei. Așa o văd acum: Măslinie, cu dinți albi, într-o rochie de vară Cu dungi verzi și albe, și nelipsita bobiță De aur din ochi. Așa am purtat-o cu mine Ani și ani de zile. Ochiul aștepta! Apoi în alt oraș, în același aer greu În mijlocul unei despărțiri, în același dormitor, Cu cearșafuri ponosite, aceeași oliță albă sub patul
Centenar Lawrence Durrell by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/4513_a_5838]
-
strecoare în intimitatea epocii și să pigmenteze narațiunea prin încrucișarea a două orizonturi distincte, jocul limbajelor asigurând echilibrul dintre sublim și grotesc, dintre tragic și comic, "arta iubirii" evgheniților, melancolia, tandrețea, senzualitatea, romantismul fiind deliricizate mai ales prin replicile țiganilor, nelipsiți din preajma boierilor. Umorul sănătos, tonic, greu de redat altfel decât prin citate, este salvator: " - Priveala, Ioniță, priveala poate să te îmbogățească. Totul respiră în jur, natura, culorile toamnei, viile... Trase aer în piept, închise ochii, întinse cu delicatețe mâinile și
Prin lumea evgheniților by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8983_a_10308]
-
nu e decât un pas pe care l-am făcut pe urmele Tatei, un preot căruia i se părea de neînchipuit să ia bani pentru slujirea sfintelor Taine. În rest n-a mai fost decât conservarea propriei definiții, e adevărat, nelipsită de un soi de obositor maniheism, dar și de liniștea pe care o dau lucrurile hotărâte o dată pentru totdeauna. Așa cum mi-ar fi fost mai greu să scriu ode lui Ceaușescu, decât să refuz s-o fac, mi-ar fi
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
nu numai cu deznădejde, ca pe o fatalitate, ci și cu atenție și curiozitate, ca pe un mecanism cine știe dacă nu obiectiv. Aș vrea să observi că nu vorbesc despre ele cu severitatea lui Titu Maiorescu, ci cu înțelegerea - nelipsită de tristețe, dar nici de speranță - pe care mi-o dă perspectiva secolului pe care îl am în plus. Noi românii, am avut întotdeauna privirea ațintită spre Occidentul de care - din motive uneori subiective, dar mai ales obiective: turcii, rușii
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
Ștefan Cazimir Romulus Vulpescu a fost un vizionar. Într-o vreme cînd frecventarea poeților „damnați”, adică marginalizaț i de regimul totalitar, reprezintă un gest nelipsit de primejdii, Vulpescu nu ezita să-l facă. A participat bunăoară, în februarie 1952, la înmormântarea lui Constant Tonegaru. A doua zi a trecut pe la mine și mi-a depănat unele impresii de la ceremonia din ajun. „Așa piere poezia românească
Tinerețea lui Vulpescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2579_a_3904]
-
nu, este vorba de o privire de pe malul istoriei, din afara ei. Și, dacă încercăm să găsim în toate acestea un sens mai profund decât simpla descărcare psihologică ("Suntem osândiți la sens", spune Merleau Ponty), vom descoperi că noțiunea de bășcălie, nelipsită din nici o epocă a istoriei noastre, își schimbă modul de întrebuințare de la o epocă la alta. în timp ce în epocile negre se poate transforma într-o alunecoasă manta de vreme rea care ne ajută să ne strecurăm sub lovituri, ne apără
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
aveau și pianist live, mi s-au părut întotdeauna o exagerare pencilensiană: patroane parfumate și îmbrăcate extravagant, care te ciupeau de obraji și îți dădeau chipsuri din cartofi și limonadă; bărbați cu cravată, roșii la față, în barurile „private", și nelipsitele momente intense dintre bunicul meu și vreo chelneriță, recunoașterea subtilă a unor plăceri potențiale, care mă făcea să mă întreb când o să-mi vină și mie rândul. Înclinația mea pentru straturile de jos ale societății poate fi considerată un moft
Hanif Kureishi - Am ceva să-ți spun by Ariadna Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6143_a_7468]
-
dificile pentru că articolele vitriolante ale polemistului nu i-au ocolit pe conducătorii și colaboratorii respectivelor publicații. Eu însumi pe vremea în care conduceam revista "Cuvântul" m-am văzut pus în situația ingrată de a arbitra în paginile publicației o polemică nelipsită de accente ireverențioase între Cristian Bădiliță și regretatul Adrian Marino. În mod surprinzător, jurnalul lui Cristian Bădiliță este un pas în spate în raport cu opera scriitorului. El nu amplifică, ci estompează sensul și, mai ales, stilistica marilor polemici, trece în revistă
Je est un autre? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9601_a_10926]
-
Tudorel Urian Le vedem pozele în paginile revistelor glossy. Prezența lor este nelipsită în talk-show-urile și emisiunile de divertisment ale televiziunilor. Toată lumea știe cum se îmbracă, ce mănâncă, unde își petrec serile, la ce magazin cumpără hrană pentru pisici, cu cine trăiesc și cu cine își înșală partenerul/ partenera mai mult sau mai
Clasicii decerebrării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10067_a_11392]
-
proceselor, de regulă formale, de sinistra Securitate și de către zeloșii ei colaboratori, informatorii, cunoscuți mai ales cu numele de turnători, care erau plantați din aproape în aproape, cu timpul parcă înmulțindu-se geometric, peste întreaga suflare a țării. îi găseai nelipsiți în întreprinderile industriale, în administrația și instituțiile de stat, în armată, vai, în biserică, în cultură, în învățământ, în presă, până pe scara și palierele blocului. Nu te puteai mișca. Ei pândeau și aflau totul, alimentând sute de mii, dacă nu
Securiști pe metru pătrat by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/6842_a_8167]
-
ați scris prin ziare, zilele astea, m-a durut o singură afirmație a dvs.: "Am 68 de ani!" Nu vreau să pară că vă propun o consolare puerilă, dar Manoel de Oliveira face film la 93 de ani, și e nelipsit de la Cannes! Cred că, în loc de explicații, autobiografii, scrisori, memorii, proteste, lamentații, amenințări, revendicări - oricît de justificate ar fi ele! - ar fi bine să vă continuați, aici și acum, drumul imperial, comme si de rien n'était! Ar fi momentul să
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]
-
De pildă, cenaclurile „Pavel Dan”, de literatură „pe bune”, și „H. G. Wells”, de literatură SF, își aveau propriile suplimente anuale. Esperanto - limbă creată artificial, pentru a garanta democrația în comunicare - avea rubrică dedicată frecvent. Literatura în limbile minorităților era nelipsită, cu sau fără traduceri ale versurilor și prozei publicate. Cât despre cronica muzicală semnată Ioan Băcălete, nu exista trupă mai mult sau mai puțin la modă care să nu urmărească, gelos, reflectarea forumistă. De la Festivalul de jazz de la Sibiu și
Agenda2003-19-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281004_a_282333]
-
Covrig Roxana Dacă până în luna august ploile au fost nelipsite în fiecare săptămână, din a doua săptămână a lunii canicula a pus stăpănire pe țară. Agenția Națională de Meteorologie (ANM) a realizat o estimare a evoluției valorilor termice și a precipitațiilor până la 1 septembrie. Miercuri, țara este împărțită în două
După caniculă, vin ploile. Prognoza meteo până la 1 septembrie by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/75387_a_76712]
-
Să se bucure și ei. Până acum, de când mă știu, nici la loz în plic n-am câștigat“. Marele premiu Cuvinte precum destin, soartă, noroc, Fortuna, simboluri ca potcoava, hornarul, trifoiul cu patru foi... și enumerarea ar putea continua, sunt nelipsite din folclorul autohton, întrucât atunci când se întâmplă ca fericirea să ne copleșească sau dacă ne ajunge necazul, trebuie să „dăm vina” pe ceva/cineva. Oricum, se spune că atunci când s-a deschis cutia Pandorei de au scăpat toate relele, oamenilor
Agenda2006-12-06-1-castigatorii () [Corola-journal/Journalistic/284871_a_286200]
-
după familiaritatea ostentativă cu care-i tratează. Asistăm și noi smeriți la toate repetițiile în mijlocul a zeci de profesioniști aplecați cu pietate asupra partiturilor deschise, la concerte avem bilete preferențiale în primele locuri, suntem veșnic în centrul atenției generale și nelipsiți din preajma Maestrului care ne oferă, în mod evident, un tratament privilegiat. Un mic glas obscur din interiorul meu întreabă însă nedumerit din când în când: la asta se va reduce oare totul ? Lenny e de o exuberanță de nedescris ("am
Amintiri cu Leonard Bernstein by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7576_a_8901]
-
frustă, adesea traumatiza(n)tă, asupra lumii înconjurătoare. Dincolo de aceste semne certe de localizare în timp, din Singura critică nu lipsesc referințe pe care le credeam tabu pentru vremea respectivă. Într-un articol cu tentă vag polemică la adresa lui Nicolae Manolescu, nelipsit de câteva fine malițiozități, Singularitatea unui alergător de cursă lungă, Mircea Martin scrie la un moment dat: Sigur pare să fie oricum faptul (repetat, deci ușor de verificat) că prețuiește (Nicolae Manolescu - n.n.) mai mult pe Vasile Nicolescu decât pe
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]