3,831 matches
-
de cuviință morții conform datinii noastre. -Iată ai aici câteva daruri de aur și pietre scumpe, ilustre procurator. Dar facă-se porunca ta, ilustre! Ne vom supune de vei dori altfel. Amândoi, și Iosif și Nicodim se aplecară și rămaseră nemișcați cu capetele plecate. -Într-adevăr Livius, spuse oftând Ponțiu Pilat după câteva clipe, ai avut dreptate căci nu găsesc nici un fel de prefăcătorie în acești oameni. Mi-a plăcut răspunsul vostru, spuse el către cei doi. Luați înapoi și aceste daruri
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
alt animal. Lătra doar dacă cineva se oprea la poartă, iar alergătura ei se transformase într-o plimbare maiestuoasă de-a lungul gardului întreruptă de zgomotul câte unui geam deschis. Ridica atunci o privire plină de echilibru și înțelepciune, rămânând nemișcată și ațintind oamenii ca în așteptarea unui răspuns. Oamenii însă n-o mai luau în seamă. Parcă o și uitaseră. Până într-o dimineață când, intrigați de schelălăiturile ce se auzeau din curtea casei, au rămas uimiți să vadă în jurul
LADY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342299_a_343628]
-
ești bine! Doar n-o să dormi cu hainele de stradă! Uite, îți dau o cămașă de-a mea! Mă simt caraghioasă. Mă schimb în timp ce el, discret, se întoarce cu spatele și mă sui din nou în pat, la perete. Stau nemișcată, inertă, de frică să nu-i vină ceva gânduri.... Se așază și el în pat, cu spatele la mine, însă îi simt căldura corpului. - Pot să te întreb ceva? - Ce? - Câți bărbați ai cunoscut până acum? - Unul, soțul meu. - Este clar. Adormim
SĂGEATA LUI CUPIDON IV (TITLU PROVIZORIU) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342333_a_343662]
-
apasă? - Păi mai e un frate ce nu-l chemi la masă! Stă legat pe cruce, să miște nu poate. Oare pentru ce? A făcut păcate? - N-a făcut, ca tine, lună de curat Și-a primit canonul să stea nemișcat! Primul pas spre rai, mila și iubirea I-au intrat în suflet, urmându-și menirea... Din mâncarea-i duse celui de pe cruce - Haide și mănâncă! Spuse cu glas dulce. Și, minune mare, El se cobora, Mângâia copilul, mânca și zâmbea
SUFLET CURAT de VIOREL CROITORU în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342395_a_343724]
-
Omul nicăieri! Mieună încetișor, parcă chemându-l, apoi mai tare, dar dejeaba - nu-i răspunse nimeni. Străbătu puntea cu pași timizi, simțind că s-a întâmplat ceva rău. Când ajunse la pupă văzu catargul prăbușit și sub el Panait zăcând nemișcat. Se așeză pe pieptul acestuia și începu să toarcă. Văzând că nu mișcă începu să miaune din nou, parcă disperat, din ce în ce mai tare. Auzi, parcă un oftat și văzu pleapele marinarului că se mișcă. Acesta intredeschise ochii și îi închise la
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
Buddle nu mai răspunse la apel. Panait fuse foarte mâhnit din această cauză. Își pierduse poate, cel mai bun prieten-om, care îl avusese vreodată. Îl îngropă în cimitirul din apropiere și deseori putea fi văzut împreună cu motanul negru stând nemișcat ore în șir lângă mormântul acestuia. Anii au trecut. Despre Panait și Ispas-Motan Gras nu mai știe nimeni nimic la Sydney, sau nici macar la Tamarama. Din când în când, lumea vorbește despre paradisul pisicilor din tufișurile care cresc pe coasta
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
frunza-n freamăt” din Făt - Frumos din tei”, când „în mijloc de codru” am zărit o pereche de tineri. Întotdeauna mi-a plăcut să-i iau cu mine, pe urmele lui Eminescu, pe adolescenți. S-au oprit și-au stat nemișcați sub...ploaia de flori: „Cu ochii mari la ea se uită/ Plini de vis, duioși plutind/ Flori de tei în păru-i negru/ Și la șold un corn de-argint.” Fata întinse brațul să prindă o floare în cădere...și
ÎN IAŞI L-AM CUNOSCUT PE EMINESCU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342421_a_343750]
-
pe lume. Am stat la geam și am urmărit stelele. Străluceau cu putere. Luna părea să își fi făcut curățenie generală în casă. Lumina ei aurea narcisele răsărite în curte. Mi-am lipit nasul de fereastră și am stat așa, nemișcată, până la dimineață. Cred că între timp, am adormit. Visam un fluture alb, care îmi zbura pe lângă nas. M-am trezit, încercând să îl prind. Când am deschis ochii, am observat că pomii înfloriseră peste noapte. Plutea un parfum puternic, ca și cum
O FELINA OARECARE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342446_a_343775]
-
nu-ți voi împărtăși nici un secret, nu te voi influența cu nimic. Rămâi să-ți asculți singură cuvântul în liniștea dimineților de vară, melodioase între malurile rotunjite ale buzelor. Pe sub pomii încercați de rod, urcă seva din rădăcini și rămâi nemișcată, cu năzuințe prin crugul de foc alergi fără să vrei spre țintă. Referință Bibliografică: Seva rădăcinilor / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 321, Anul I, 17 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate
SEVA RĂDĂCINILOR de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342522_a_343851]
-
pe rând, să plângă. La un moment dat, în timpul altercației, Teșcuțoaia s-a înfuriat atât de tare, încât i-a tras o palmă zvravănă peste obraz ofițerului neamț. Acesta, uluit de curajul nebunesc al femeii, s-a uitat la ea nemișcat, preț de vreo câteva secunde lungi și treptat, uimirea din ochii lui albaștri s-a transformat în admirație, sfârșind prin a izbucni în râs.... Au râs și soldații care asistaseră la scenă. Apoi, ofițerul neamț a îmbrățișat-o cu afecțiune
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
impiedic de ghetele puse frumos pe prag. Ce-mi veni să le pun, precum copiii? Uite un șoarece că iese din una din ele! ,,Ău!”,îmi aud glasul și fug repede înapoi în pat, trag plapuma pe mine și stau nemișcată ca nu cumva să mă găsească mica dihanie. Sună telefonul. Îl deschid sub adăpost. - Ce faci, Anuță? A venit Moșul la tine? L-am rugat să lase iubirea mea în ghetele tale. - Da, am văzut. Iubirea ta are o coadă
ÎŢI MULŢUMESC , DOAMNE! de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342681_a_344010]
-
necredință și nepurtare de grijă, nelucrători ai poruncilor se lipsesc de lumina și de ajutorul Duhului Sfânt. Prin voia noastră deci putem deveni „mădulare ale Domnului Iisus Hristos“ și „temple ale Duhului Sfânt“, sau să facem această prezență nesimțită, nelucrătoare, nemișcată în viața noastră, iar noi, devenind în acest fel neputincioși, să ne împărtășim de har și neîmpliniți duhovnicește. La începutul lucrării noastre duhovnicești, ne învață Sfânta Biserică, harul Duhului Sfânt ne dă imboldul, nădejdea și puterea să pornim pe calea
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
Prea multe, nu prea sunt de spus, Chiar dacă mă agat de noapte, Să îți pot scrie cât de orb am fost Ca te-am pierdut, regret acum și fără rost. Muzeul vieții mele, s-a închis demult, Statui de piatră, nemișcate stau în beznă, Liniștea sumbră e nevăzuta și parcă doarme Mirosul de culori, din vechi tablouri simt. Am fost un orb și voi rămâne, cred,așa, Pleoape greoaie mi se-nchid, chiar dacă, Ochii îi vreau să-i țin deschiși, Ca să
AM FOST ORB de COSTI POP în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341553_a_342882]
-
Sus, când Domnu-ți dă binețe”(De spui o rugăciune-n șoaptă). Un portret admirabil îi face poeta unui pelerin în rugăciune care stă prosternat la poarta mânăstirii, acolo unde se unește cerul cu pământul: “Lângă poarta mânăstirii, / pelerin în rugăciune / Nemișcat cum e, ai spune / că-i o stană fără nume // Printre șoapte, el coboară / între palmele lui, Cerul / și, pătruns de-a lui văpaie, / îi absoarbe tot misterul // Soarele se-ndepărtează, / nu e vipie, e seară, / dar în sufletu-i
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
se mai întâmple și anume că altul se hotărâse ca și el să scurteze din drum tăind prin cimitir și... să cadă exact în aceeași groapă!!! S-a făcut și mai mic și primul lui gând a fost să rămână nemișcat; dacă scot un singur cuvințel, ăsta, cine-o fi el, se uită la mine și e în stare să facă trei infarcturi unul după altul. Și pe întunericul ăsta nici gând să-l recunosc. Zis și făcut. L-a urmărit
RĂMÂI CU MINE de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340729_a_342058]
-
să desprindă miriștea de cer... Se aude doar păcănitul tractorului ce trage după el, ca o cometă, praful câmpiei... Mut privirea și o văd pe Rușița, mare, ciolănoasă, pășind rar, rupând iarba cu un zgomot sacadat, rap,rap,rap, aparent nemișcată, silueta sculpturală terminându-se cu o coadă în veșnică zbatere, plesnind coastele unde zumzăie tăunii; uneori se lovește cu piciorul din spate sub burtă, acolo unde coada nu ajunge, sau întoarce capul brusc spre coaste, lingând locul unde un tăune
CÂNTEC de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341111_a_342440]
-
maro, părul ca fuiorul de cânepă din pod, ochii ca două pete albe, buzele ating apa prea repede și mâlul de pe fund face explozie, schimb locul, sărut apa și văd cum gângănii mărunte se împrăștie în toate părțile prin apa nemișcată, sorb, un gust de coclit, de fier, de cauciuc, de amar și durere mă inundă dar sorb, înghit, sorb, înghit... Mă ridic. Vara lâncezește între miriște și cer, un avion lasă deasupra două șanțuri albe, ca în oglindă, aud ticăitul
CÂNTEC de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341111_a_342440]
-
miriștea de dincolo de pădure, nearată și cu iarba până la glezne... Cum am dat cu ochii de miriște aproape că am rămas înlemnit, nea Tache coborâse din cotigă, stătea în picioare lângă ea, măgarul era legat de o hulubă și stătea nemișcat în soare, cu urechile pleoștite și cu buza de jos atârnând, moțăia și visa grăunțe cred, capra era legată de suian cu o sfoară lungă, se plimba prin iarbă și alegea numai vârfurile înspicate de mohor, nea Tache era ca
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
urlet lugubru de se cutremurară umbrele pădurii și o dihanie se aruncă asupra lui, îl trânti la pământ, apoi îl ridică în aer cam la un stat de voinic și-l azvârli de trunchiul unui stejar. Câteva clipe bărbatul zăcu nemișcat apoi se ridică încet. Principele îl sfătui cu blândețe: - Nu-l mai deranja. Vrăjitoarea a făcut o înțelegere cu el ca să fie martor la operațiunea noastră. La urma urmei el rămâne paznicul de temut până la ruperea vrăjii. - Nu-i place
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
introducere, după câteva clipe. -Ce amestec ai cu tâlharii prietene? Vreau să aflu imediat asta. Boriel își ridică capul vizibil surprins și întâlni privirea împietrită și încruntată a prietenului său. Tăcu un timp fără să spună nimic, în timp ce Hasim aștepta nemișcat privindu-l insistent. Așteptarea deveni dintr-odată încordată. -Prietene...! începu fariseul cu o voce nehotărâtă... -Spune tot ce ai de spus fără ocolișuri! îl întrerupse Hasim pe a cărui frunte apăruseră picături de sudoare. Fariseul se frământă un timp strângând
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]
-
foarte rar, tâlharul sosea incognito la Ierusalim și îi cerea să-l ducă acolo unde era aurul său ca să se asigure că acesta se află acolo. Conveniseră și un plan de urgență după cum ai să auzi. Hasim din Rekem asculta nemișcat istorisirea fariseului. Își dădu însă repede seama că dacă ceea ce aflase era adevărat, atunci bătrânul fariseu Boriel pe care el îl socotise ca pe propriul său tată, îl împrumutase cu bani după dezastrul din Gaza, de fapt din averea de
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]
-
socotise ca pe propriul său tată, îl împrumutase cu bani după dezastrul din Gaza, de fapt din averea de care fusese jefuit! Ar fi vrut să spună ceva însă cei doi ciraci care aștepau cu mâinile încrucișate pe piept vegheau nemișcați în spatele său. Era conștient că la cel mai mic semn de împotrivire aceștia l-ar fi imobilizat. Realiză apoi că nici măcar nu-și luase la brâu pumnalul yemenit, Jambia, de care se despărțea foarte rar și care era o excelentă
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]
-
umăr. Beth luă poziția unei dansatoare, grațioasă ca o lebădă. Leon privi scurt către Alma și înclină din cap. Ea aprobă. Puștiul atinse ușor clapele. Notele muzicale se acordau perfect cu vioara mânuită de Eduard. Invitații se priveau uluiți și nemișcați. Dansul lui Beth era întregirea acelui moment unic și eteric prin perfecțiunea sunetului, formelor de exprimare. A artei în stare pură Geniul lui Mozart era omagiat cu cinste prin interpretările lui Leon și Eduard. Lady M.Jopseph ignoră lornionul căzut
MY LORD (4) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341186_a_342515]
-
naibii, ucrainenii ne iau sturionu și petrolu’...Și ei?!... Ei, în loc să pună mâna pe rame și să-i înghesuie pe toți „ăștia” în năvoade...ei... ...în fine, i-am găsit pe toți resemnați într-un birt de patru mese. Stăteau nemișcați (de mii de ani pe aceste meleaguri, ar zice poetul) câte unu, maxim doi, la masă. Erau la fel de tăcuți,ca pe canale când te duc să vezi pelicanii. Unu’Mutu’, gâjâit ca motorul de doi cai când se prinde în
Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Ficțiune cu români () [Corola-blog/BlogPost/338043_a_339372]
-
Delivery. Scanam oamenii 3D, îi printam pe loc și le dădeam propria lor statuetă, portretul lor 3D în plastic. Și le arătam cum evoluează tehnologia și că la fel a fost când s-a inventat fotografia și trebuia să stai nemișcat câteva minute pentru o poză. Am folosit asta pentru a-i obișnui cu fabricația digitală și pentru a-i provoca la o discuție culturală legată de tehnologie”, spune Ioana Calen. Bienala de la Veneția și primul mare succes În 2012, s-
GENERAȚIA B. Doi tineri și-au investit banii de casă într-o nebunie SF care a creat o nouă piață în România () [Corola-blog/BlogPost/337760_a_339089]