1,526 matches
-
ghemui În fața lui și Începu să ia scrum cu lopățica și să-l pună peste cărbune. Făcea aceste mișcări cu țigara În colțul gurii, cu o expresie de maximă concentrare și neplăcere, strîngîndu-și ochii, ținîndu-și capul ei delicat În unghiuri neverosimile - ca o Începătoare, se gîndi Helen, În prima seară liberă a servitoarei. Apoi se sculă În picioare și-și șterse de praf genunchii; ieși pe ușa cu draperie să-și ia paltonul și pantofii. După un minut reapăru Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
trăgînd-o pe Helen de mînă. În timpul celei de-a doua explozii văzuse un fel de zid de protecție construit vis-a-vis de intrarea Într-un birou sau Într-o bancă. Spațiul pe care Îl crea era lat, cu miros de iută, neverosimil de Întunecat: intră În el de parcă ar fi trecut de o perdea de cerneală, și o trase și pe Helen după ea. Rămaseră fără să vorbească, trăgîndu-și sufletul; În spațiul acela tampon, respirația lor suna mai tare decît zgomotele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
drum printre vaci Holstein. Gerul năprasnic a transformat balegile de vacă În mileuri mici, rotunde. Copiii sar pe ele făcând să iasă lichidul verde, scârbos, dinăuntru. Cerul e ca o cârpă de vase: nori amenințători străpunși brusc de raze teatrale, neverosimile, de soare. Tocmai admir lumina pe care o aruncă pe dealurile așezate față-n față când Îmi sună mobilul. Și vacile, și Barbara fac ochii mari, tiviți de gene lungi, ca Elizabeth Taylor când i se indica să pară șocată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
când au realizat că sfârșitul romanilor era aproape. Și-apoi, trei zile mai târziu, În sala de nașteri, mi l-au pus În brațe pe el. Pe el! Ceva atât de mic Însărcinat cu responsabilitatea atât de mare și de neverosimilă de a deveni un bărbat, și l-am iubit. L-am iubit instantaneu. Iar el nu se mai sătura de mine. Nici acum nu s-a săturat. Mama unui băiat de un an este o vedetă de cinema Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
În holul decorat cu alb și crom de la Edwin Morgan Forster, Joseph Aloysius Reddy iese În evidență ca o creatură dintr-o epocă dispărută, primitivă. Trecătorii În costume nu-și pot lua ochii de la el. Prezența lui e atât de neverosimilă Încât ar putea la fel de bine să fie doar un miros urât. Îmbrăcat Într-o haină la mâna a treia cu model În formă de v-uri paralele și cu coada lui de cal Încărunțită ca un fuior de câlți, arată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
cu reverență În căușul palmei un aparat foto digital ca și cum ar fi o bucată din crucea Mântuitorului. Îmi ia un minut să găsesc exact ceea ce căutam. Cea mai recentă, cea mai compactă agendă personală electronică. Un obiect cu adevărat superb, neverosimil de ușor, dar cu o robustețe științifică agreabilă și mai e și haios ca un suport pentru pahar din anii ’50. Memoria de buzunar se vinde Împreună cu o Întreagă gamă de promisiuni: Îți va simplifica viața! Alungă stresul! Îți plătește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
vorbească cu mine dacă se poate. Emily vine la telefon, vocea ei e cumva stridentă de nerăbdare și gâfâită de emoție. De câte ori aud vocea fiicei mele la telefon, mi se pare că o aud pentru prima oară: mi se pare neverosimil că o ființă care a crescut Înăuntrul meu acum nu prea mult timp a ajuns să converseze cu mine, și cu atât mai puțin că lucrul ăsta se face prin satelit. —Mami, ești la America? —Da, Em. Ca Woody și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
voi duce În continuare s-o iau pe Emily de la școală“. Deci chiar se Întâmplă. În viața reală. Lucruri pe care le-ai văzut doar În dramele ieftine de la televizor și pe care ai refuzat să le crezi pentru că erau neverosimile. Numai că de data asta nu ai cum să le refuzi. Și poate că nici nu ai cum să le repari. Acum, lumea e cam cum ar trebui ea să fie, plină de pietre și poate puțin aridă, dar totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
foarte pretențios.) 4. Am bun-simț. Și chiar din belșug. Trebuie să ai tăria de caracter să recunoști singură când ai una dintre zilele acelea când degeaba te-ai chinuit să te machiezi. 5. Sunt absolventă de literatură engleză. Poate părea neverosimil ca o fată obsedată de blugii Chloé, ca mine, să fi terminat la Princeton. Când i-am pomenit de școală unei fete de la petrecerea lui Mimi, a exclamat: „Dumnezeule! Vii din Ivy League! Ești un Stephen Hawking feminin“. OK, probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
mi-o spui - cine altul decât un artist ar fi în stare să-ți aducă în fața ochilor, printr-un simplu desen, marea zbătându-se vie?) De câte ori te întreb ceva, te uiți la mine cu ochii tăi cenușii, de un cenușiu neverosimil, ca și cum ai fi gata să mi răspunzi, dar nu poți. Stai și mă asculți tăcut. Atent, grav, dar tăcut. Hm... Toți tac în preajma mea, iar în foarte rarele dăți când am încercat să exprim vreunul din gândurile care mi se
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
tot timpul cât scrisese lu crarea - o lucrare ce avea să fie premiată - și continuase să plouă și după ce ieșise din liceu și pornise spre casă. Oare scrisese ceva legat de ploaie? Parcă, totuși, era ceva legat de o poveste neverosimilă... Mai știi, poate că totuși își amintise bine mai devreme și scrisese chiar despre ploaie! Un gând ivit din senin o întoarse la geam. Poate că, dacă simțea ploaia, își aducea mai bine aminte de acea duminică îndepărtată și de
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
întorcându-i spatele lui Ion, să nu mai simtă mirosul de vin roșu, și închizând ochii. Dar degeaba făcea eforturi, nu putea adormi. în minte îi stăruia mica galerie a lui Bobo, prin ale cărei geamuri închise păreau să pătrundă, neverosimil și aproape insesizabil, foșnetele mării. Coborî încet din pat și ieși pe balcon, aprinzându-și o țigară mentolată. în întunericul nopții sălășluiau o ceață sti cloasă și o liniște atotcuprinzătoare. Nu se auzea nici un șuierat de vânt. Doar din depărtare
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
încât îl vor podidi lacrimile, atunci când va evoca refrenul despre mazăre și slănină. Chiar după un interval considerabil de timp, revenind, din prizonierat și din străinătățuri, în plaiurile Goldanei, Iuga băgă de seamă că, prin nu se știe ce afinități neverosimile, era în stare să suspine și să lăcrimeze, atunci când fredona, improvizând în limba aceea anevoioasă a invalizilor de război din Klosterholtzen. Despre năravul lui Iuga, deja supranumit Friț de către goldăneșteni, care îndruga, la beție, cântece nemțești, severe și serioase, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
albastră. N-am mai făcut-o: niciodată! Graiul îi era jos, reținut și, firește, cu atât mai melodios. Lui Vladimir i se năzări că încăperea și bolțile culoarelor de marmură ale etajului întreg reluară șoapta ei într-o succesiune de neverosimile ecouri, la fel cu tonalitățile de jos ale unui registru de orgă. De surprindere, aproape că-i scăpă paharul de whisky pe tablaua argintată. Întrebă, cât se poate de contrariat: N-ai mai făcut... sex până acum? Drept orice răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
o consumară în doi, cu deplină camaraderie, dar făcură cum propusese Melanie: ca iepurașii! Apoi, procedară precum hamsterii și poneii, precum buburuzele și cărăbușii, revenind, într-un târziu, la minotauri și la alte specii mitologice. Minunându-se de virilitatea sa neverosimilă, Vladimir întrebă de Melanie dacă mai există vreo femeie la fel de frumoasă și de apetisantă ca și ea însăși în tot hotelul și pe tot cuprinsul Bărăganului. Când primi răspunsul ei plin de modestie că s-ar putea să mai fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
a completat mai multe bilete, dar astea șase amintite mai sus au ieșit câștigătoare, așa că ne-am trezit milionari. Poate că ție, drag cititor, Întâmplarea cu lozul cel mare ți se pare o soluție gen Deus ex machina, artificială și neverosimilă, o rezolvare pompoasă și ridicolă a problemelor financiare pe care le avea din ce În ce mai ambițiosul C.a. Însă, dacă nu vrei să-mi acorzi creditul sincerității, te-aș ruga ca măcar să-ți privilegiezi propriile fantezii. Lasă-le să iasă la iveală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
judecător. Dar cum puteți lipsi de la serviciu tocmai acum În săptămîna mare? - Se mai poate, doamnă... așa cîteodată, zîmbii. Ana mă privea ca din altă lume. - Pari neschimbat! - E o părere, răspunsei și ochii mi se fixară Într-ai ei, neverosimil, neputînd să se smulgă acelei atracții nemaipomenite, din lungimea timpului cînd venisem aici prima dată, Încît se auziră - pentru urechile noastre - Între noi, zgomote de Înnebunite foșniri de mătase. După o oră sau două, imediat după masă, ne duserăm, mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
în dar de la Monica Lovinescu - un om ce alesese calea primejdioasă a luptei deschise și inegale cu demonii comunismului. Decizia asumării acestui destin fusese efectul evenimentului tragic al morții mamei, cea care devine prototipul victimei regimului comunist, a cărui cruzime neverosimilă întrecuse chiar și imaginația diabolică din care se născuse. Durerea devine în mâna Monicăi Lovinescu arma secretă de care nu se va dezice nicicând: "Refuz cu îndărătnicie orice narcisism, inclusiv cel al jelaniei. Mă întorc spre semeni și mi-i
Aici Radio Europa Liberă by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/8359_a_9684]
-
o ținută inconformistă, "aristocratică", o conduită de dandy "socialist", pe temeiul financiar creat de copioasele sale compromisuri scriptice, normal, la scara mai mare pe care o făcea posibilă locația sa la "centru". Îl zăream încă în 1954, într-o înveșmîntare neverosimilă, de senior interbelic, la Casa sScriitorilor ori la Athénée Palace, plutind deasupra mizeriilor obștești. Un soi de emulație se desfășura între cei doi, legată de o estetizare a persoanei, de un narcisism scăldat în dezangajarea de fond, amorală. }intind ambii
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
strecurat în urmași", se proiectează o vastă Istorie ereditară, întrețesută cu avatarurile nemuritorului Zogru. Mai puțin reușite (fie din cauza schematismului, fie din cea a dispersiei non-semnificative) sunt cadrele comuniste și postcomuniste. Frumoasa Giulia, figură feminină importantă a romanului, se combină neverosimil cu un țigan poreclit Greață, după care, distrusă, face un avort și aruncă fătul în Lacul Morii! "Către seară, Giulia era altă ființă: veselă, fermă, cu priorități." (p. 215). Episodul nu se integrează nicicum în fluxul și în desenul epic
Un vampir de treabă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8377_a_9702]
-
în care elementele tragice se împletesc cu cele comice. Exemplu: Despot- Vodă de V. Alecsandri - vodevilul - comedie în acțiunea căreia sunt intercalate cuplete satirice. Exemplu: Piatra din casă de V. Alecsandri - melodrama - creație dramatică în care apar situații exagerate, uneori neverosimile, cu deznodământ facil, artificial și cu tendință moralizatoare. Exemplu: Zgârcitul risipitor de V. Alecsandri Probleme ale stilului: limbă, limbaj, stil, stilistică Deoarece literatura este o artă a cuvântului, scriitorul are la dispoziția sa sistemul fonetic, materialul lexical, morfologia și sintaxa
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
spus", zise Căprioara cu o inconștientă detașare de sine: adică auzi ce se poate spune în astfel de situații! Lucru de mirare! Și avu un surâs bizar, parcă n-ar fi fost vorba de ea. Arăta chiar într-un mod neverosimil veselă. Am mai întîlnit la oameni asemenea reacții, nu uit pe unul care povestea în casa noastră cum i s-a întîmplat de-a pierdut un picior, privirea îi strălucea de viață, gura care povestea lăsa să i se vadă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dracu s-a mai căsătorit cu mine... N-a venit. Nu vin, să știi de la mine, nu le aștepta niciodată, fiindcă nu vor veni, în întunericul odăii tale aștepți zadarnic un semn, acest semn nu-ți va fi dat... Pare neverosimil, îți contrazice întreaga ta concepție despre viață, dar e adevărat, așa cum e adevărat că trebuie să mori, nu-i pasă de tine și degeaba nu dormi, chinuit să afli adevărul. Nu există nici un adevăr, nu te înșeală nimeni, nu iubește
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
s-o primesc ca un militar sub arme, venit din campanie, oricum de pe drum, cu pantalonii pe șolduri, cu bustul gol și cu crema de ras pe față. Și să aștepte... Apoi intrarea într-un halat elegant... dar totul era neverosimil, Matilda nu era o fetiță sedusă, care putea fi primită în timp ce îmi rădeam barba, între noi nu se petrecuse nimic... A treia variantă putea fi și cea care avusese loc, minus plecarea ei. Trebuia s-o fac să-mi audă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
umane, încetează să mai existe. Ceva misterios cenzurează activitatea interioară a acestei uzine halucinante care este corpul nostru (poate o supremă armonie? dar cum apare ea? și când apare cum o putem reține?) și iată-ne liberi, descătușați... Îmi apărea neverosimilă violența pornirii mele împotriva lui Petrică... Cum de țâșnise din mine și mă ținuse înlănțuit atâtea luni? O iubeam pe Matilda? Bineînțeles că nu, mi-era străină, dar altcineva de mine, un alt eu însumi îmi șoptise tot timpul că
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]