1,279 matches
-
de excludere. Pentru a complica și mai mult lucrurile, în populația renală există temerea, în parte justificată, că anumite intervenții terapeutice, altfel benefice în populația generală, pot avea un efect neutru sau chiar advers. în al treilea rând, există un nihilism terapeutic, greu justificabil în secolul XXI, când este vorba despre pacienții renali. Acești pacienți sunt condamnați a priori la o atitudine terapeutică mai conservatoare. E drept, managementul pacienților renali este mai dificil față de cel al populației non-renale din mai multe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
și convulsii, de elanuri frînte și de explozii întîrziate. Pe scurt, tragicul stării de spirit ce caracterizează o atare vîrstă ar fi fost dat de lupta dintre "sensibilitatea metafizică, îndrumată spre recrudescența religioasă, și incertitudinile și anchilozarea în materialism și nihilism"115. Sînt însă semnificative și treptele anterioare acestei stări opționale, prima consemnată la 15 ani, cînd orice adolescent este mai mult sau mai puțin nihilist (astfel el trăiește această etapă a vieții doar cronologic), cea de-a doua petrecută în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh Simptome, Virgil Nemoianu Societatea românească în tranziție. Contribuții la o sociologie a capitalismului actual, Ion I. Ionescu Trei rîuri și-un ocean de poezie, Valeriu Stancu Treptele nedesăvîrșirii, Pavel Chihaia Zece eseuri, Mihai Pricop În pregătire: Nihilismul, Franco Volpi 1 v. Cazul Eminescu. Polemici, atitudini, reacții din presa anului 1998, antologie de Cezar Paul Bădescu, Editura Paralela 45, Pitești, 1999. 2 v. Jacqueline Russ (coord.), Istoria filosofiei, vol. I, Gîndirile fondatoare, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000, pp.
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea Nihilismul, Franco Volpi O țară ideală, Iosif Țon Ok. Pentru America!, Gheorghe Stan Omul cu trei aștri, Yvan Le Page Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian Reîntoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru Țepeneag Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh Simptome, Virgil Nemoianu Societatea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
discursul în stradă dar discursul este polifonic. Nu numai orbi ci și surzi au devenit. Soția primului orb încă mai crede că Dumnezeu nu e orb. Soția doctorului îi răspunde: „Nici măcar el. Cerul e acoperit. Numai eu vă pot vedea”. Nihilismul a încolțit-o oarecum și pe ea. A văzut prea multe. Cu toate acestea, nu renunță la rolul ei de oglindă sonoră care reflectă chipul celorlalți din grup. Întoarcerea la vedere se petrece treptat, ca și orbirea. Și aparent inexplicabil
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ridicându-se la principiul general al democrației. Politologia națională n-ar trebui să-l piardă nici un moment din vedere. Este o adevărată fata morgana a opoziției românești: Numai o organizare politică în care opoziția nu este automat catalogată drept anarhism, nihilism sau mai știu eu ce formă de subversiune, numai un stat de drept în care desobediența civilă este acceptată drept comportament normal și nu este persecutată drept o deviantă maladivă se poate sustrage moștenirii trecutului comunist 20. Operație dificilă, în cadrul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
unde umilințele de acest gen ne pândesc la tot pasul. Având oarecari experiențe editoriale pariziene (și nu la edituri chiar obscure), vorbesc și în cunoștință de cauză. Dar eternul pașoptist din noi se întreabă: ne resemnăm pentru totdeauna la acest nihilism steril și până la urmă monoton? Sau încercăm să facem cât de puțin pentru a deveni totuși europeni (căci despre asta este vorba) și în... România? Și același pașoptist întârziat pe care Sorin Antohi îl cunoaște atât de bine (tip intelectual
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în care ne regăsim), mai poate pune încă o întrebare: în definitiv ce a făcut E.M. Cioran pentru a ne europeniza? A ne scoate din condiția noastră mizeră? De înfrânți și ratați iremediabil? Resping temperamental și ideologic orice formă de nihilism. Spiritul constructiv este nu mai puțin o formă fundamentală de viață și de creație. în toate domeniile. Iar cultura română are nevoie, în primul rând, de elan constructiv și mult mai puțin de nihilisme, care urmăresc, de fapt, în ultimă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
rime à rien) constituie doar o poză snob nihilistă, o afectare negativistă, pe care mulți la noi o mai iau încă în serios. în nici un caz, ea nu constituie o lecție de înțelepciune. Spiritul militant, constructiv, energetic, faustic respinge acest nihilism, pe alocuri chiar de pacotille. în condiții dificile, uneori disperate, se mai poate face câte ceva, ici și colo, intermitent, chiar și la noi. Totul depinde de fapt de schimbarea regimului social și politic. într-un text recent, același E.M. Cioran
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nevoia omului de a trăi în conformitate cu simbolul, cu arhetipul". "În măsura în care omul societăților moderne se regăsește pe sine în simbolismul arhaic antropocosmic, redobândește o nouă dimensiune existențială. Așadar, regăsește un mod de a fi autentic și major, care îl apără de nihilismul istoricist fără să-l scoată totuși din "Istorie". S-ar putea, chiar, ca Istoria să-și reveleze adevăratul ei sens: de epifanie a unei condiții umane "glorioase""). Eliade vedea lumea grea, încărcată de semne, cifru al altei realități transcendentale; căutarea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Teoria limbajului și lingvistica generală. Cinci studii, Editura Enciclopedică, București, 2004. Crohmălniceanu, Ovid S., Literatura română între cele două războaie mondiale, Editura Universalia, București. Culianu, Ioan Petru, Mircea Eliade, Editura Nemira, București, 1998. Culianu, Ioan Petru, Studii românești I, Fantasmele nihilismului. Secretul doctorului Eliade, Editura Nemira, București, 2002. "Dosarele" Mircea Eliade, vol. I (1926-1938), Curtea veche, București, 1998, cuvânt înainte și culegere de texte de Mircea Handoca. "Dosarul" Mircea Eliade, vol. II (1928-1944), Cu cărțile pe masă, Curtea veche, București, 1999
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Fânaru, op. cit., p. 221; Christian Ionescu, op. cit., p. 208: gr. mauros, de culoare închisă, negru. 48 Sabina Fânaru, op. cit., pp. 214, 221. 49 Mircea Eliade, op. cit., p. 32. 50 Ibidem, p. 16. 51 Ioan Petru Culianu, Studii românești I, Fantasmele nihilismului. Secretul doctorului Eliade, Editura Nemira, București, 2002, p. 243. 52 Ioan Petru Culianu, Mircea Eliade, Editura Nemira, București, 1998, p. 285. 53 Wolfgang Iser, Actul lecturii. O teorie a efectului estetic, traducere din limba germană, note și prefață de Romanița
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
modern, ca și omul societătilor arhaice, nu poate exista fără mituri, recte fără povestiri exemplare" (Mircea Eliade, Jurnal, vol. I, Editura Humanitas, București, 1993, p. 210). 60 Wolfgang Iser, op. cit., pp. 63-64. 61 Ioan Petru Culianu, Studii românești I, Fantasmele nihilismului. Secretul doctorului Eliade, Editura Nemira, București, 2002, p. 247. 62 Nicolae Manolescu, Desenul din covor, Editura Cartea Românească, București, 1988, p. 162. 63 Ibidem. 64 Monica Lovinescu, "Ghicitor în pietre", în Ființa Românească, nr. 2/1964, p. 112, apud Ioan
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pp. 236-237. 10 Acad. Al. Graur, Nume de persoane, Editura Științifică, București, 1965, p. 51; Sabina Fânaru, op. cit., p. 231. 11 Christian Ionescu, op. cit., p. 38. 12 Liviu Petrescu, op. cit., p. 122. 13 Ioan Petru Culianu, Studii românești, I, Fantasmele nihilismului. Secretul doctorului Eliade, Editura Nemira, București, 2000, pp. 248-249. 14 Oswald Ducrot, Jean-Marie Schaeffer, Noul dicționar enciclopedic al științelor limbajului, Editura Babel, București, 1996. 15 Toma Pavel, în op. cit, pp. 54 și 61. ------------------------------------------------------------------------- PROZA LUI A. SOLJENIȚÎN Relațiile interpersonale
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
exil, Pavel Chihaia Mit, magie și manipulare politică, Nicu Gavriluță Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea Nihilismul, Franco Volpi Ok. Pentru America!, Gheorghe Stan Omul cu trei aștri, Yvan Le Page Simptome, Virgil Nemoianu Societatea românească în tranziție, Ion I. Ionescu Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viață privată, Alina Hurubean (coord.) Trei rîuri și-
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Modelul metaforic pe care se întemeiază denumirea de anatomie este "disecție" (cf. gr. άνατομή, - ñς). Față de limbajul științelor socio-umane, unde titlul/ denumirea indică parametrii estetici (Expresionismul, Impresionismul), curentul (Realismul, Romantismul), temporalitatea, în sens istoric (Istoria Evului Mediu), orientarea filozofică (Idealism, Nihilism), științele exacte, medicina, economia etc. au o situație aparte, prin faptul că numele subdomeniului/ al ramurii este în general, o metaforă formată în baza unor tipare preconceptuale asociate. De aici derivă caracterul criptic al acestor limbaje. Metafora-titlu Fizioterapie "tratamentul cu
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
intelectualii cu adevărat "fasciști" nu formează decît un grup restrîns din care se desprind cîteva personalități strălucite ca Drieu La Rochelle și Brasillach, dar alături de fasciști declarați există și o nebuloasă de intelectuali influențați de fascism, unii susținători ai unui nihilism violent antisemit ca Céline, alții susținînd pur și simplu o apropiere de dictaturi dintr-o pasiune pentru ordine și pentru anticomunism (acesta este cazul majorității reprezentanților intelectualității tradiționale), în sfîrșit alții dornici să introducă în Hexagon unele elemente de inspirație
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
idei și de punere în aplicare a acestora. Spiritul contestatar al ordinii stabilite și violent antiburghez al primei faze a fascismului continuă în toată perioada si inspire un anumit număr de intelectuali care aderaseră la ideologia fasciilor, din admirație pentru nihilismul său regenerator, Aceștia sînt fie naționaliști futuriști ca Mario Carli, Ardengo Soffici și Marinetti, fie foști "internaționaliști de stînga" ca Malaparte. Toți își leagă disertațiile de idealurile "revoluționare" ale fascismului și denunță evoluția conservatoare și îmburghezirea unui regim, care totuși
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
atît, unele discursuri postmoderniste poartă pecetea înfrîngerii după deceniul șase. Opiniile postmoderniste cu privire la fragmentarea individului și îndoielile cu privire la eficacitatea practicii politice sînt, în bună parte, efectul experienței fragmentării mișcării politice a vremii și a dezintegrării politicilor revoluționare și a indivizilor. Nihilismul postmodern enunță experiența înfrîngerii, a dezamăgirii, a disperării cu privire la eșecul mișcărilor din anii '60 de a transforma într-un mod mai radical viața culturală și socială. Există totuși și o versiune mai optimistă a teoriei postmoderniste care transpune unele din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
descris numai problemele urbane și de a nu fi oferit și soluții, iar această poziție pare întru totul rezonabilă. L-am putea totuși critica pe Lee pentru faptul de a fi demolat politicile moderne drept futile și irelevante, exprimîndu-și astfel nihilismul postmodernist 20. Oricum, anumite aspecte ale filmului înscriu această perspectivă din DRT ca pe o expresie a unui pesimism întunecat, postmodernist, care ar afirma faptul că politicile negrilor moderni de felul lui Malcolm X ori Martin Luther King sînt depășite
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în ultimă instanță o poveste morală, politica lui Lee identificîndu-se cu politica negrilor care își caută identitatea proprie, politică ce nu poate fi încadrată nici în sfera pozițiilor moderne specifice (ca cele ale lui Martin ori Molcolm), nici în sfera nihilismului postmodernist. Molcolm X ca poveste morală Din perspectiva interpretării mele a filmului DRT, am putea argumenta că X poate fi înțeles ca o poveste morală care pune întrebări în legătură cu "ceea ce se cuvine" să fie făcut pentru negri în societatea contemporană
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dea termenului de "postmodern" vreo substanță oarecare. Voi argumenta, în continuare, că Lee își exprimă opiniile politice și strategiile estetice de pe o poziție modernistă, nefiind, decît într-o foarte mică măsură, postmodernist. 11 Desigur, există o multitudine de politici, de la nihilismul formulat de către Baudrillard în perioada imediat următoare anilor '80 și pînă la reformismul pragmatic al lui Lyotard și Rorty și teoria identității culturale, susținută de către grupurile feministe și alte grupuri de minorități postmoderniste; vezi analiza lui Best și Kelner, 1991
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
se mai întîmplă și ceva pozitiv în comunitatea lor, dar nu este clar la ce se referă și, în absența unei dezvoltări a opiniilor ei politice, nu putem decît să ghicim sensul replicii sale. 20 Exact de acest tip de nihilism îi avertizează Cornell West pe negri să se ferească. 21 A fost, de obicei, trecut cu vederea de către comentatori faptul că o mare parte a filmului Jungle Fever era axată pe atacul împotriva vînzării drogurilor, descriind-o ca pe o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
exploda în orice moment, îndreptîndu-se spre violență și haos, un om ale cărui norme morale, cu grijă construite, se pot dizolva în orice moment o figură tăcută, încărcată de tragism, care s-ar puea ușor prăbuși în haosul violenței și nihilismului care amenință limitele și identitățile în lumea fragilă și instabilă din Miami Vice. Crockett și Tubbs, spre deosebire de Castillo, își schimbă în permanență înfățișarea, stilul și comportamentul. La începutul sezonului 1988-1989, Crockett apărea cu părul lung pînă la umeri, uneori strîns
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ontologică de fapt, avem de-a face tocmai cu viziunea oferită de Baudrillard, prezentată însă într-o formă literară foarte atrăgătoare. Așadar, ambii descriu o lume în care individualitatea, realitatea și identitatea sînt puse sub semnul întrebării, dar Gibson evită nihilismul pronunțat al lui Baudrillard și aduce în prim-plan o căutare a valorilor, a identităților și a modurilor de expresie a unor calități umane, căutare ce reprezintă forța ce structurează și motivează acest univers. În vreme ce (anti)teoreticianul Baudrillard tinde să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]