8,673 matches
-
zona Rădulești-Maia-Moldoveni), prezentând uneori o dispoziție în benzi paralele separate de intercalații de nisipuri argiloase sau de argile de culoare cenușie-gălbuie. Pleistocenului Superior (qp33) i s-au atribuit depozitele loessoide aparținând câmpului de la nord de râul Ialomița, în zona nordică a localităților Urziceni-Alexeni. Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), cuprinde depozite loessoide pe întreaga suprafață (Tabelul 5). Descrierea principalelor roci Din analiza hărții geologice s-au identificat, în zona ariilor naturale protejate vizate de planul de management, 4 tipuri de roci
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Belarus, Rusia, Kazahstan. În România, este întâlnită de la nivelul mării (bălțile din Delta Dunării) până la cota maximă de 400 m în Câmpia Transilvaniei (Fuhn, 1960; www.amphibiaweb.org). Conform studiilor genetice recente, există două grupuri delimitate după studiul alloenzimelor: unul nordic, ocupând habitate din depresiuni situate la nord de Munții Carpați, și unul sudic, distribuit de-a lungul câmpiilor danubiene. Aceste două grupuri intergradează probabil la est de Carpați. Populațiile din România aparțin de grupul genetic sudic al speciei (Hofman et
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
pădurea intactă. 7 Fotografii Anexa II Tabelul 29B. Date specifice speciei Dryocopus martius la nivelul ariei naturale protejate Nr. crt. Informație/Atribut Descriere 1 Specia Dryocopus martius 2 Informații specifice speciei Este o specie comună în sit, în special în arealul nordic al sitului. Preferă pădurile bătrâne de foioase, mixte și conifere. 3 Statutul de prezență [temporal] Rezident 4 Statutul de prezență [spațial] Larg răspândită 5 Statutul de prezență [management] Nativă 6 Abundență Comună 7 Perioada de colectare a datelor din teren
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
protejate Nr. crt. Informație/Atribut Descriere 1 Specia Lullula arborea 2 Informații specifice speciei Este o specie cu preferințe ridicate pentru habitatele deschise și semideschise, mozaicate, cu tufărișuri sau arbori izolați. În interiorul sitului are o prezență mai comună în arealul nordic al sitului. 3 Statutul de prezență [temporal] Reproducere 4 Statutul de prezență [spațial] Larg răspândită în arealul nordic al sitului. 5 Statutul de prezență [management] Nativă 6 Abundență Prezență certă 7 Perioada de colectare a datelor din teren Ianuarie 2019
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
ridicate pentru habitatele deschise și semideschise, mozaicate, cu tufărișuri sau arbori izolați. În interiorul sitului are o prezență mai comună în arealul nordic al sitului. 3 Statutul de prezență [temporal] Reproducere 4 Statutul de prezență [spațial] Larg răspândită în arealul nordic al sitului. 5 Statutul de prezență [management] Nativă 6 Abundență Prezență certă 7 Perioada de colectare a datelor din teren Ianuarie 2019 - Mai 2020 8 Distribuția speciei [interpretare] În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată doar în arealul nordic
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
nordic al sitului. 5 Statutul de prezență [management] Nativă 6 Abundență Prezență certă 7 Perioada de colectare a datelor din teren Ianuarie 2019 - Mai 2020 8 Distribuția speciei [interpretare] În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată doar în arealul nordic al sitului. 9 Distribuția speciei [harta distribuției] Anexa 3.4. 10 Alte informații privind sursele de informații Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015. Descrierea speciei Nycticorax nycticorax Tabelul 39A. Date generale ale
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
pentru calitatea habitatelor forestiere. 7 Fotografii - Tabelul 41B. Date specifice speciei Picus canus la nivelul ariei naturale protejate Nr. crt. Informație/Atribut Descriere 1 Specia Picus canus 2 Informații specifice speciei Este o specie comună în sit, în special în arealul nordic al sitului. Preferă pădurile bătrâne de foioase sau mixte. 3 Statutul de prezență [temporal] Rezident 4 Statutul de prezență [spațial] Larg răspândită 5 Statutul de prezență [management] Nativă 6 Abundență Comună 7 Perioada de colectare a datelor din teren Ianuarie
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
6 Abundență Comună 7 Perioada de colectare a datelor din teren Ianuarie 2019 - Mai 2020 8 Distribuția speciei [interpretare] În urma aplicării metodologiilor, specia a fost identificată în mai multe locații din sit. Efective mai ridicate se găsesc în arealul nordic. 9 Distribuția speciei [harta distribuției] Anexa 3.4. 10 Alte informații privind sursele de informații Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015. Descrierea speciei Sylvia nisoria Tabelul 42A. Date generale ale speciei Sylvia
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
hidrografică din vecinătate este reprezentată de râul Arieș, care curge la o distanță cuprinsă între 650 și 2200 m spre V-SV de aria protejată și de afluentul de stânga al acestuia, Valea Largă, care mărginește situl R0SCI0040 pe latura nordică. Rețeaua hidrografică din sit include cursuri de apă temporare de tipul unor organisme torențiale (care au apă doar la topiri de zăpezi sau ploi abundente). Cursul principal al Arieșului, cu o lungime de 166 km, și o suprafață de 3005
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
chiar înghețul total al râurilor cu debite mici. În ceea ce privește calitatea apei (conform PMB Hidrografic Mureș, 2011, 2016-2021), potențialul corpului de apă este bun atât din punct de vedere chimic, cât și ecologic. Pârâul Valea Largă, din vecinătatea nordică a ariei, și Valea Lată cel mai important afluent al acestuia, au scurgere de obicei doar în perioada de primăvară și în a doua parte a toamnei, în rest secând frecvent. Cursul de apă principal seacă în medie o dată
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
Aceste spații umede, deși sunt puține, asigură locul de înmulțire pentru o serie de specii de amfibieni și insecte. În concluzie, ariile naturale protejate sunt sărace în resurse hidrice, iar cursurile importante curg la extremitatea vestică (râul Arieș) și cea nordică (Valea Largă), în timp ce stratul freatic important aferent luncii Arieșului se dezvoltă la vest de acestea. Zonele umede - Aceste spații umede, deși sunt puține, asigură locul de înmulțire pentru o serie de specii de amfibieni și insecte. Mai ales
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
sitului în contact cu lunca) cât și antrisoluri caracteristice versanților degradați prin procese erozionale actuale. În clasa protisoluri (PRO), condiționate de topografia terenurilor, regăsim tipuri de soluri aflate în stadiu incipient de formare și anume aluviosolurile. Aluviosolurile sunt caracteristice extremității nordice a sitului, ocupă doar 11,37 ha, la limita cu zona de luncă a Arieșului. Materialul parental specific acestor soluri este reprezentat de către depozite aluvionare. Din cauza depunerilor de aluviuni noi aproape în fiecare an solurile respective fac parte din
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
Am, rezultat din descompunerea acesteia. Gleisolurile sunt bogate în humus, dar limitate productiv de surplusul de apă. Sunt acoperite cu terenuri forestiere, arbuști în partea sudică și terenuri arabile la limita vestică. Pășunile și livezile se întâlnesc în partea central nordică, în alternanță cu terenuri arabile sau alte terenuri agricole abandonate. În clasa antrisoluri (ANT) intră tipurile de sol care au la suprafață un orizont intens modificat antropic de cel puțin 50 cm grosime sau soluri ale căror orizonturi A și
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
și pășuni în amestec cu arbuști în partea central-nordică. În clasa cernisoluri (CER), condiționate de climatul temperat continental moderat, regăsim doar tipul faeoziom, care are acumulare de humus și însușiri fizice și biochimice favorabile. Faeoziomurile sunt caracteristice părții estice și nordice a sitului, pe o suprafață de 127,17 ha, în sectoarele inter fluviale, strâns legate de pedogeneza specifică Câmpiei Transilvaniei. Dintre procesele de solificare se remarcă cele de bioacumulare intensă și formarea humusului de tip mull calcic, migrarea coloizilor de humus
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
în orizontul B. Faeoziomurile au o textură mijlocie (lutoasă) sau mijlocie fină (luto-argiloasă), slab diferențiată pe profil. Faeoziomurile din sit sunt ocupate în momentul de față de păduri și plantații de pin în partea de est și pășuni în partea nordică. Totuși, datorită fertilității bune, ele pot fi cultivate cerealier. Analizând harta solurilor, se poate observa cum distribuția tipurilor de sol este esențial determinată de condițiile morfoclimatice locale. Astfel, în arealul de luncă, de terase și în cele cu declivitate redusă
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
aprilie-mai. În ceea ce privește vântul, direcția vântului la nivelul solului se mulează pe traseul culoarelor de vale, ținând însă cont și de advecția predominant vestică a maselor de aer. Direcția vântului urmează o componentă predominant nord-vestică (18,2 %) și nordică (6,9%) în condițiile obstacolului realizat de Munții Apuseni în calea advecțiilor de aer dinspre vest. Situațiile de calm atmosferic prezintă o frecvență medie multianuală ridicată (50,5 %), specifică regiunilor depresionare, atingând un maxim iarna (63,0 %), în condiții cu frecvente inversiuni de
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
Suprafața tipului de habitat 60,59 ha 5. Perioada de colectare a datelor din teren Mai 2019 - Iunie 2019 6. Distribuția tipului de habitat (descriere) Apare ca două insule izolate în partea centrală a sitului, pe cline cu expoziție nord-vestică și nordică. Această distribuție insulară este tipică pădurilor din silvostepă. Fitocenoza aparține asociației forestiere tipic silvostepice Aceri tatarico - Quercetum roboris Zolyomi (1957) 1958 si se distinge prin abundența speciilor Acer tataricum și Staphyleapinnata tipice pentru habitatul prioritar 91I0*. 7. Distribuția tipului de
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
2019 8. Distribuția specie (interpretare) Există trei populații separate înșirate în lungul muchiei interfluviale, dinspre nord-vest spre sud-est. Populația 1 de 197 indivizi separată de populația 2 de 268 indivizi de o distanță de 550 m alcătuiesc un prim areal nordic. Populația 3, din treimea sud-estică a sitului se află la o distanță de 3,42 km în linie dreaptă de acest areal nordic. Totalul indivizilor identificați în sit este de doar 676 indivizi, o cifră mică și care atestă existența unor
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
indivizi separată de populația 2 de 268 indivizi de o distanță de 550 m alcătuiesc un prim areal nordic. Populația 3, din treimea sud-estică a sitului se află la o distanță de 3,42 km în linie dreaptă de acest areal nordic. Totalul indivizilor identificați în sit este de doar 676 indivizi, o cifră mică și care atestă existența unor populații vulnerabile în opinia noastră. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Conform Anexei A.3.12-a Harta distribuției speciei Crambe tataria 10. Alte informații privind
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
superioară a acestora, spre interfluviul din partea estică. Cele mai întinse suprafețe forestiere aparțin comunei Luna, 172.38 ha, apoi comunei Chețani 84.76 ha, în timp ce comunei Viișoara îi corespund 32.84 ha. Partea median inferioară a versanților, precum și partea nordică a sitului o reprezintă suprafețele acoperite cu pășuni, supuse în parte suprapășunatului ovin, care dezechilibrează solurile și versanții. Din cele 213.16 ha, cele mai mari suprafețe corespund comunei Viișoara 142.68 ha, iar comunei Luna 65.08 ha. Arbuștii și perdelele antierozionale
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
cu cele mai mari suprafețe aparținând comunei Luna - 83.98 ha, apoi comunei Viișoara, cu 62.288 ha, în timp ce comunei Chețani îi revin suprafețe infime, 1.28 ha. Terenurile arabile și arabile abandonate ocupă suprafețe periferice sitului, în partea vestică sau nordică, în număr de 14.52 ha, cu arabilul corespunzător comunei Luna valorizând 12.43 ha. Tot aici avem și cele mai multe terenuri arabile abandonate. Arabilul din comuna Viișoara însumează 1.98 ha. Livezile înregistrează valori reduse, 14.52 ha, toată suprafața aparținând comunei
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
suprafața cea mai mare din cadrul sitului, 336.68 ha, ceea ce reprezintă aproape 50% din aria protejată. Aici întâlnim cea mai mare suprafață acoperită cu pădure, adică 172.38 ha, în mare parte corespunzând plantațiilor cu pini, și care străjuiește partea nordică a sitului, până pe culmea interfluvială. Următoarea categorie de folosință a terenului este asimilată arbuștilor și vegetației arbustive, cu aproape 84 ha. Arbuștii ocupă sectoarele marginale pădurilor și fac trecerea spre pășuni și terenurile arabile din bază. Pășunile ocupă treimea
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
descris activități de recoltare masivă a speciei, cu tot cu rizom /rădăcină, efectuate de o firmă farmaceutică neprecizată din Oradea la începutul anului 2000. Acesta se pare că este motivul pentru care Crambe tataria lipsește pe vaste suprafețe în partea nordică și centrală a sitului. De asemenea, este de reținut că specia este total comestibilă fiind foarte asemănătoare verzei. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor F.1 Specia Pseudophilotes bavius hungarica; cod EUNIS: 90590 F.2 Localizarea impacturilor
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
1. Prezentarea generală a bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Olt Caracteristici fizice ale bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Olt Bazinul hidrografic Olt este situat în partea centrală și de sud a României și se întinde între 43°47' și 46°45' latitudine nordică și între 23°35' și 26°24' longitudine estică, fiind delimitat la nord și nord - vest de bazinul hidrografic Mureș, la vest de bazinul hidrografic Jiu, la sud de fluviul Dunărea, la est și sud - est de spațiul hidrografic Argeș - Vedea, iar
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
a bazinului hidrografic respective, raportată la insuficiența infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor. Astfel, în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt, în Ciclul I, au fost definite 6 proiecte integrate majore (PIM-uri): – Amenajarea complexă a afluenților Oltului de pe rama nordică a Munților Făgăraș cu potențial de risc la inundații din viituri rapide ... – Amenajarea hidrotehnică a pârâurilor Luncavăț, Râmești și Urșani în vederea apărării împotriva inundațiilor a localităților riverane, județul Vâlcea ... – Amenajarea hidrotehnică a pârâurilor Bistrița și Iazul Morților în vederea
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]