1,324 matches
-
ograda, cum se fac vărzările din foi subțiri uscate sau moi, cu varză, cartofi, bostan, bune în posturi, de ce podul are forma sa și câte altele. Aici am învățat cum se țese, cum se coase. Aici am învățat stelele și nourii cum se numesc, florile și pomii și toate câte le-a făcut Dumnezeu. Aici ne-au învățat părinții și bunicii să dăm „bună-ziua și bună- seara”, să vorbim cu cei cunoscuți, întâlniți pe drum. Aici am mers cu lumină acasă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
afară păgânul? Totul acoperit de o mantie de omăt, totul alb-alb, ca laptele de vacă. Se frecă la ochi, nevenindu-i a crede, în noaptea aceea, a nașterii lui Iisus, îngerii din ceruri au țesut sus, sus o perdea de nouri, pe care au dănțuit cu bucurie, până au căzut steluțe albe. De-atunci e iarna plină de zăpadă. Crăciun e uimit, fugind în odaie. Privindu-se în oglindă, constată că a albit deodată, la cap și la barbă, precum omătul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
trebui să cânți, cu steaua, nașterea băiatului meu Iisus Christos... Auzind toate acestea, Crăciun cel rău și-a îmbunat sufletul și, pe dată a devenit un bun creștin. I-a mulțumit Maicii Domnului, a săturat picioarele Domnului Christos, din iesle. Nourii de ninsoare s-au risipit, cerul s-a deschis și strălucea în lumina dumnezeiască. La poartă băteau trei crai călători. - Mă rog, aicea s-a născut astă-nopate un prunc? - Aici, aici! Se grăbi să le deschidă gospodarul. Cine sunteți? Și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
numai să pomenim că alianța de la Lusc dintre Petru cel Mare și Dimitrie Cantemir ne-a costat domnia națională și un veac de înjosire și de mizerie, iar cea mai nouă alianță dintre Rusia și noi a început a aduna nouri grei deasupra noastră. Basarabia, mănăstirile închinate, mii de oameni pierduți în bătălie, zeci de milioane de lei aruncate în Dunăre și în fine, poate existența poporului românesc pusă în joc, iată binele de care ni se cere a ne bucura
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sursa polemicii, anume secvența din articolul jurnalistului francez care naște controverse: „Dacă fiul împăratului Alexandru ar putea ridica vălul cei acoperă viitorul și-i ascunde pericolul ce amenință siguranța și mărirea Împăratului țarilor poate c-ar vedea cum se grămădesc nourii ca s-aducă furtuna nu pe marginile Senei, ci pe țărmurile Dunării. Vulturul cu două capete va închide armatelor ruse drumul spre Conspantinopole”. Această citare funcționează ca model, ca punct de plecare a discuțiilor ulterioare, a controverselor pe tema politicii
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
frumos ca motor al celor mai importante mișcări din istoria omenirii 99. În ziarul Știrea, la rubrica Însemnări, articolele pe teme culturale sunt semnate de Lucia Oprescu. O rubrică de "Însemnări feminine" apare și în cadrul ziarului Săptămâna, sub condeiul Dhaliei Nour, iar în Informatorul cititoarelor le era adresată rubrica "Colțul femeii", semnată de o anume Nadja. Alte categorii profesionale. Inginerii, economiștii, arhitecții sau înalții funcționari sunt concentrați în capitală sau în marile orașe, aceste profesii nefiind reprezentative pentru localitățile din provincie
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
criteriul semantismului/semnificatului/ denotatului, autorul vorbește de nume cu semantism la vedere și nume cu semantism obliterat 180. În cadrul numelor cu semantism la vedere, o primă subcategorie o formează numele cu sens mai mult sau mai puțin explicit (Păturică, Misticescu, Nour, Topor), porecle sau supranume, al căror semantism vizibil are o explicație naturală (Indolenta). A doua subcategorie este aceea a numelor "realiste", cu sens încorporat, dar neconfirmat de purtători, adică nu e motivat, având doar rolul unui denotat "accidental" (Strâmbu, Nechifor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a desluși ceea ce apare, ochiul rătăcește în adâncul difuz, intuind mai degrabă decât văzând, dincolo de faldurile nevăzutului, lumina unei alte imagini, abia pâlpâitoare: "Iar ochiul meu mai tare se ascuțea să vadă/ Și sfredelea mai aprig în surul minereu/ De nouri ce-ți ascunde filonul de zăpadă.// Fier stins părea alături scânteietorul plai/ Și searbădă a zării lumină rubinie/ Când prin împăturarea de neguri străvedeai/ Regească și senină și amplă armonie" (Ixion). Intuiția străbătătoare prin negurile "împăturate" este străvedere, căutare înfrigurată
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vede, ci o vedere care nu pornește din ochi, nu se deschide decât în adâncul luminii înseși 8: "Cad din lumina moale/ reci frunze încă o dată/ când pe o altă mare/ plutește o fregată", "O mare suspendată/ plutește ca un nour/ cad pești de sus ca ploaia,/ doamne, / înaintează o mare suspendată..." 9. Un interspațiu, un peisaj - sau un pasaj - între oglinzi, imaginea pare în suspensie; ea urcă la înălțimea arătării purtată de o lumină nevăzută. Iar ceea ce se pune în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și de neînțeles în dimensiunea vizibilului, care face însă imagine, arată ceea ce poate fi (văzut și înțeles) doar din perspectiva inversă a trupului poetal: "Asemene glorie/ îngerii nu visează,/ asemene aripi/ n-au fulgerele Lui,/ ce răsar din neguri,/ din nouri sâlhui". Aici imaginea nu depinde de nimic pentru a fi; asemenea aripilor ce răsar din neguri și din norii nepătrunși, ea e figura sublimată a trans-aparenței, forma inaparentă a Gloriei în lumina căreia cele ce încă nu sunt se văd
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de cocori prin fruntea mea străvezie/ Nici așteptare nici deznădejde. Un apus./ Și un fluviu nesfârșit, mut" (XX. Cu insula nălucă, în ed. cit., p. 45). 14 "Munți diafani. Munți limpezi. Dincolo de ei/ Ca niște pești subțiri printr-un acvariu: nouri/ Albaștri se străvedeau" (XXIII, în ed. cit., p. 51). 15 "Cunoașterea orientală desemnează o cunoaștere care în loc să fie reprezentativă a obiectului său și obținută pe cale discursivă, o necesitate logică, este prezență imediată, dezvăluire, intuiție a inimii sau a ochiului spiritual
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
din țara lui Brâncuși. Dar timpul a trecut și mărturisesc cu părere de rău că n-am făcut-o niciodată. UN FLORENTIN CIUDAT Am să rămîn veșnic cu convingerea că Bruno Valetti căzuse în clipa aceea din cer, de pe un nour sau de pe coada unei comete, ca să mă salveze pe mine de insistențele exagerate ale italianului deșirat, famelic și beat care mă urmărea de cînd coborîsem din tren. În orice caz, cu o clipă mai înainte, Bruno Valetti nu fusese acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
de sfârșit de noiembrie, două care mari încărcate cu gospodăria meșterului plecau de la Național spre bariera Păcurarilor, luând drumul spre Târgul Frumos. Ziua era cenușie, peste dealuri golașe, pe deasupra întinderilor uscate se învăluiau stoluri de ciori și în înălțimi alergau nouri destrămați. După-amiază începu să fulguiască ninsoare și vântul se coborâse mai jos. Amurgise când am ajuns la Târgul Frumos. Toată iarna am vegetat, meșterul se ținea întruna de chefuri, de cărți și deseori își bătea nevasta. Spre primăvară, am plecat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Când am plecat de acolo știam că mă voi întoarce azi știu că nu am să mai văd acele locuri și acele minuni ale vieții omenești. După sosirea la locul de baștină, luni la rând, pare că eram căzut din nouri. A urmat splendoarea și tristețea solemnă a toamnelor în locul unde era hărăzit să trăiesc. Pe acolo, la noi, toamnele sunt ca un imens oftat al naturii. Aici, la Huși, atelierul meu era o odăiță de 4 x 3,50 m.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
aripi sau prin desfrâul vreunei idei despre POEZIE și moarte Îmi apare EL-negriciosul și preadulcele meu de prieten, amândoi slugi la vreo neisprăvita de cantilena: ,,Ochii doar sunt fulgere Semnul firilor rebele Lacrima În curgere Sparge timpu-n cer cu stele Nourii cu țipete Înnoptează teama-n sine-mi Lângă ani la scripete Nu se mai zărește nimeni” ...Trage-mă dara spre numele tău și Îngăduie-mi să-ți scriu o ninsoare sau o colboasă de lacrima; În jurul gâtului meu versurile tale
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
alături, În același Simposion, o fotografie a lui Alexandru Tăcu Zeletin și un fragment din ,,Braconierii” - al acestuia, din volumul „Omul interzis”: BRACONIERII Hainele cerului viscolesc În geamuri apocrife Și urlă că veacul lupilor cu gura deschisă de la pământ La nouri În care lumea se sparge În țândări și zboară Capul strigoiului vesperal din grota enigmelor Descifrează acel incunabul LOHDAGOA KING Predicții inefabile sugerează că totuși ceva se apropie Academia Kryptia cântă ,,Sup șed cimin” În centuri de castitate Mâine la
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
rețea hidrografică numeroasă și cu un relief înconjurător ale cărui înălțimi trec de 1700-1900 m., aerul trebuie să fie mult mai curat și ozonificat, decât în regiunea Rădiului (Fălciuă unde apa este săracă, pădurea pâlcuită și unde vânturile ridică vara nouri groși de praf. Este de presupus apoi că și apa potabilă diferă mult între cele două regiuni. La Ciocănești și Iacobeni, unde pânza freatică se prelinge printre strate de roci metamorfice (șisturi cristaline), ori de roci sedimentare (gresii) din cuprinsul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și sfârșiră prin a trece împreună, concomitent și aproape îmbrățișați. Vântul de toamnă le-a răcorit fețele. Înviorați, au pornit-o pe mijlocul străzii. Ahile își ridică privirea spre lună care alerga înfășurată în vălurile ei destrămate: Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă / Prin care trece luna, regina nopții moartă", dragul meu Arcadi?" "Eminescu? Ai zis Eminescu?" Și Arcadi recită aceleași versuri în rusă, tradusese poemul cu Margareta! "Aaa, tătar șiret, Eminescu este calul tău troian!" O
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
gros ca mierea, unduirile vocale premerg valurile ce tresaltă spre muzica ritmului perfect: "Cântați Domnului în strune,/ În cobuz de viersuri bune,/ Și din ferecate surle/ Viersurile de psalmi să urle./ Cu bucium de corn de bour, / Să răsune până-n nour". Cine spunea că prin versurile lui Dosoftei din Psaltire, într-o nouă epifanie, Elohim capătă dimensiuni carpato-zamolxiene avea dreptate și că poezia lui avea să pregătească cerul astrelor din literatura română. "Casa Dosoftei" din Iași își așteaptă oricând vizitatorii pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
din acele manevre care i-a reușit de multe ori. O întrunire intimă a majorităților din Cameră și din Senat e convocată în sala de ședințe a Senatului. Acolo, Ion Brătianu rostește un discurs plin de îngrijorări patriotice, spune că nouri groși se îngrămădesc la orizont, că un război amenință și că România poate să fie în primejdie. Brătianu lasă să se înțeleagă cum că războiul ar putea izbucni între Rusia și Austria din cauza Bulgariei, ceea ce ar trebui să ne îndemne
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
afară se dedeau lupte între agenții acesteia și forțele polițienești. în sfârșit, pentru a împrăștia mulțimea care nu voia să golească Piața Teatrului în ciuda șarjelor jandarmilor călări comandați de maiorul Fănuță, fură aduși măturătorii primăriei cari, cu măturile lor, înălțară nouri de praf în văzduh. Mulțimea asfixiată se împrăștie repede și manifestația încetă. Dar Clubul conservator întreținea și mișcarea printre studenți. mișcarea studenților La Facultatea de Medicină din București o mișcare de nemulțumire se manifestă în contra unora dintre profesori, mai ales
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
luptător, luptați, luptați fără preget și, când cea din urmă cetățuie va fi luată, când cel din urmă voinic va cădea, când ultima armă va fi frântă, femeile și copiii să se urce pe culmile munților ca Luând fulgerul din nouri Și de sus din înălțime Să-l arunce-n ungurime Comitetul studenților bucureșteni I. M. Iancovescu-Smeurat, Vasile Cârlova, Constantin Bacalbașa, Emil Frunzescu, Theodor Canari, Ghica-Simionescu, Const. Iliescu“ Din acești 7 studenți au murit 4. Astăzi, la 1927, mai trăiesc doi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
nu duceam lipsă de nimic. Era un om cu judecată, un om chibzuit, nu risipea nici un leu. Toți banii erau aduși acasă și destinați familiei. Se părea că era liniște și pace. Dar, din nefericire, ambele erau doar aparențe înșelătoare. Nourii amenințători ai războiului se profilau la orizont. Începea cea mai mare conflagrație mondială din secolul al XX-lea. Apocalipsa nazistă și comunistă: holocaust, genocid, gulag, pogrom, deportări, lagăre de concentrare. Milioane de vieți nevinovate suprimate planificat, cu sânge rece, criminal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
pârâul Negru ș-au trecut la Stânișoara, suind și tot suind, până au ajuns sus pe culme, la Crucea Talienilor... Acolo, oprindu-se și adulmecând zările, Sadoveanu a ascultat tăcerea de deasupra prăpăstiilor și a citit pe vânturi și pe nouri întâmplarea năprasnică a lui Nechifor Lipan, în cele mai mici amănunte. Nici nu coborâse bine și imaginația lui declanșată îl și îngropă pe cioban..." (Note la Opere, 1957, vol. X, p. 692). Durabil modelat de anii formării sale în colegii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Baia Mare (Ștefan Buteanu, Cornel Osanu, Ioan Tamaș, Ioan Ilut, Vasile Șchiopu, Vasile Măgureanu, Ioan Stăncoiu, Martin Alexandru, Florian Săsăreanu); Gheorgheni (Nelu Man, Mircea Antal, Mihai Iscu, Constantin Arominesei, Lucian Gheorghiu, Ioan Băncilă, Alexandru Natea, Iustin Sava); București (Aurel Obreja, Mihai Nour, Alexandru Spânu, Gheorghe Gorunescu-devenit Penciu după eliberare-, Emil Maranduc, Enache Manea, Ioan Negoiță, Constantin Negoiță, Constantin Benescu, Trușcă, Pieptan, Stoicescu, Dincă, Constantin Popescu, Gheorghe Soare, Gheorghe Radian); Urziceni (Petre Ichim, Gheorghe Dumitreasa, Paul Mihăescu, Constantin Popescu, Nicolae Gheorghe); moldovenii (Titi
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]