1,735 matches
-
pentru folosire manuală, altele decât cele cu motor, obiecte de absorbit sau curățat praful; fire și pămătufuri pentru perii; tampoane și rulouri pentru vopsit; raclete din cauciuc sau din alte materiale elastice similare: 9603.10.00 - Maturi și perii din nuiele sau alte materiale vegetale legate între ele, cu sau fără mânere p/st 15 - Perii de dinți, perii și pensule pentru bărbierit pentru par, pentru gene sau pentru unghii și alte perii pentru toaletă personală, inclusiv astfel de perii care
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
3 - 3 126. tură Viticultor 611502 2 3 3 - 3 127. Sericicultor 612302 2 - - - - 128. Apicultor 612301 2 - - - - 129. Piscicultor 615102 2 - - - - 130. Grădinar 611102 2 - - - - 131. Pepinierist altoitor 614118 2 - - - - 132. Sortator - condiționer produse horticole 611207 2 - - - - 133. Împletitor nuiele 742403 2 - - - - 134. Arboricultor 611201 2 - 3 - 3 135. Protecționist silvic 614108 2 3**) - - - 136. Ciupercar 611202 2 3**) 3 3 - 137. Orezar 611208 2 - 3 - 3**) 138. Recoltator, sortator și presator stuf 614117 2 - 3 - 3 139. Crescător - îngrijitor
HOTĂRÂRE nr. 844 din 31 iulie 2002 privind aprobarea nomenclatoarelor ocupatiilor, meseriilor şi specializărilor pentru care se asigura pregătirea profesională prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144110_a_145439]
-
36.63 2052 Fabricarea articolelor din pluta, paie și împletituri Această clasă include: - prelucrarea plutei naturale; - fabricarea articolelor din pluta naturală și aglomerată; - fabricarea de împletituri și produse din materiale împletite: rogojini, covorașe, etc.; - fabricarea de coșuri și împletituri din nuiele. Această clasă exclude: - fabricarea de rogojini sau împletituri de materiale textile, vezi 17.51; - fabricarea de mobilă, vezi 36.1 DE FABRICAREA CELULOZEI, HÂRTIEI ȘI A PRODUSELOR DIN HÂRTIE; EDITAREA ȘI TIPĂRIREA PUBLICAȚIILOR 21 Fabricarea celulozei, hârtiei și a produselor
ORDIN nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146638_a_147967]
-
taxării. 86. Panou - planșa de lemn, de carton etc., de mărimi variate, pe care se lipesc afișe, se scriu lozinci etc. 87. Parte - ceea ce se desprinde dintr-un tot, dintr-un ansamblu. 88. Patule - construcție cu pereți din șipci, de nuiele împletite etc., ridicată pe un postament la mică înălțime deasupra solului, care servește la păstrarea porumbului în știuleți. 89. Penalitate - sancțiune băneasca instituită și aplicată pentru depășirea termenelor de: a) depunere a declarațiilor de impunere; ... b) plata a creanțelor bugetare
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
plastic, ceramică, aluminiu, cupru, sârmă, cauciuc, sticla, fibră de sticlă 15. Confecționare flori artificiale și aranjamente florale din flori artificiale 16. Confecționare și/sau reparații obiecte de uz casnic și gospodăresc 17. Confecționare și/sau comercializare obiecte din hârtie, papura, nuiele, trestie, paie, iasca, foi de porumb, ceară, os, sfoară, pluta 18. Confecționare și/sau comercializare garnituri pentru etanșare 19. Confecționare și/sau comercializare obiecte metalice și de mecanică fină 20. Confecționare și/sau comercializare obiecte din beton, marmură, piatra, ipsos
ORDIN nr. 1.773 din 20 decembrie 2002 privind aprobarea Nomenclatorului activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, pentru contribuabilii care îşi desfăşoară activitatea individual. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147024_a_148353]
-
similare; produse din intestine de animale 43. Blănuri și articole din blană; blănuri artificiale Secțiunea a IX-a Lemn, c��rbune de lemn și articole din lemn; pluta și lucrări din pluta; lucrări din împletituri din fibre vegetale sau din nuiele 44. Lemn, cărbune de lemn și articole din lemn 45. Pluta și articole din pluta 46. Produse din împletituri din fibre vegetale sau din nuiele Secțiunea a X-a Pastă de lemn sau din alte materiale fibroase celulozice; deșeuri și
LEGE Nr. 98 din 23 septembrie 1996 pentru aderarea României la Convenţia internationala privind Sistemul armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor, inclusiv la anexa acesteia, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114579_a_115908]
-
din lemn; pluta și lucrări din pluta; lucrări din împletituri din fibre vegetale sau din nuiele 44. Lemn, cărbune de lemn și articole din lemn 45. Pluta și articole din pluta 46. Produse din împletituri din fibre vegetale sau din nuiele Secțiunea a X-a Pastă de lemn sau din alte materiale fibroase celulozice; deșeuri și rebuturi de hîrtie sau de carton; hîrtie și articole din hîrtie 47. Pastă de lemn sau din alte materiale fibroase celulozice; deșeuri și rebuturi de
LEGE Nr. 98 din 23 septembrie 1996 pentru aderarea României la Convenţia internationala privind Sistemul armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor, inclusiv la anexa acesteia, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114579_a_115908]
-
nivel fonetic, deosebirile sunt relative. Terminația de la singular (echivalentă numai la unele serii de substantive cu dezinența de număr) distinge mai ales substantivele feminine; sunt, în general, specifice substantivelor feminine terminațiile -ă (casă, fată, libelulă, masă), -ea (perdea, stea), -ià (nuia, raia), -à (basma, mușama), -a (substantive proprii: Maria, România). Fac excepție câteva substantive care, deși au aceleași terminații, sunt de genul masculin: papă, pașă, popă, tată, vlădică, vodă, beizadea, Mircea, Zaharia, Toma, Mihăiță, Lică etc. Substantivele terminate în vocala -o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantive masculine: acest-Ø băiat, codru, erou, tei, iepure, papă, ateu, pui etc. aceșt-i băieți, codri, eroi, tei, iepuri, papi, atei, pui etc. Substantivele determinate de adjective calificative sau pronominale cu opoziția dezinențială -ă/-e sunt substantive feminine: aceast-ă fată stea, nuia, basma, vreme, zi etc. acest-e fete, stele, nuiele, basmale, vremuri, zile etc. Substantivele determinate de adjective calificative sau pronominale care combină cele două serii de dezinențe, în sensul combinării unei dezinențe de tip masculin la singular: -Ø cu o dezinență
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
papă, ateu, pui etc. aceșt-i băieți, codri, eroi, tei, iepuri, papi, atei, pui etc. Substantivele determinate de adjective calificative sau pronominale cu opoziția dezinențială -ă/-e sunt substantive feminine: aceast-ă fată stea, nuia, basma, vreme, zi etc. acest-e fete, stele, nuiele, basmale, vremuri, zile etc. Substantivele determinate de adjective calificative sau pronominale care combină cele două serii de dezinențe, în sensul combinării unei dezinențe de tip masculin la singular: -Ø cu o dezinență de tip feminin la plural: -e sunt neutre
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
i ultrascurt postconsonatic (pom-i). Substantivele feminine variabile realizează pluralul prin trei dezinențe generale: -e, substantivele cu singularul exprimat prin dezinența -ă (cas-ă/cas-e), i, substantivele cu -e, la singular (cart-e/cărț-i) și -le, substantivele, cu dezinența Ø, la singular (nuia/nuie-le, perdea/perde-le, zi/zi-le).Dezinența -le caracterizează numai pluralul substantivelor feminine. Dezinența -i exprimă și pluralul unor substantive feminine cu dezinența -ă la singular, fiind impusă de structura fonetică a temei lexicale; primesc dezinența -i la plural majoritatea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
șt: artist/artiști l/Ø: copil/copii, porumbel/porumbei sc/șt: mască/măști s/ș: cosaș/cosași str/ștr : astru/aștri Alternanțe vocalice; caracterizează mai ales substantive feminine și, mai rar, masculine: ea/e: perdea/perdele, stea/stele ia/ie: nuia/nuiele, băiat/băieți oa/o: moară/mori, privighetoare/privighetori a/ă: mare/mări, carte/cărți Producerea alternanțelor fonetice nu anulează regularitatea flexiunii substantivelor. Intră, însă, în subclasa substantivelor cu flexiune neregulată substantivele care prezintă modificări în structura rădăcinii fără legătură
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
artist/artiști l/Ø: copil/copii, porumbel/porumbei sc/șt: mască/măști s/ș: cosaș/cosași str/ștr : astru/aștri Alternanțe vocalice; caracterizează mai ales substantive feminine și, mai rar, masculine: ea/e: perdea/perdele, stea/stele ia/ie: nuia/nuiele, băiat/băieți oa/o: moară/mori, privighetoare/privighetori a/ă: mare/mări, carte/cărți Producerea alternanțelor fonetice nu anulează regularitatea flexiunii substantivelor. Intră, însă, în subclasa substantivelor cu flexiune neregulată substantivele care prezintă modificări în structura rădăcinii fără legătură directă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
populari sau practicanți ai unor meserii tradiționale: Blănaru Costel, Huminic Costel, Iordache Gheorghe, potcovari; Ocraim Constantin, Fânaru Constantin, fierari; Huminic Gheorghe confecționează mături; Șaim Ion face curățători pentru porumb, fărașe; Mastacan Neculai, Moraru Costică, Bornea Gheorghe, Stamate Vasile, împletitori din nuiele de răchită; Anania Costică, Costraș Mihai, Ciornovalic Costel, Mocanu Mihai, Jitaru Vasile, tâmplari și dogari; Moraru Maricica, Hortu Ileana, Morea Aurica, Obreja Sica, Neagu Mariana, Ciornovalic Geta sunt țesătoare, dar fac și cusături, croșetează. La Puiești există și un pictor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
potrivit scopului imediat, în funcție de calitățile lemnului duritate, rezistență, elasticitate, structura fibrelor, culoare și aplicarea anumitor tehnici de prelucrare și decorare explică, într-o largă măsură, trăsăturile stilistice și calitățile artistice ale obiectelor. O regulă generală pentru toate esențele lemnoase (cu excepția nuielelor care se împletesc) este aceea de a tăia arborii în lunile de iarnă, când aceștia au sevă mai puțină, iar rezistența fibrelor este mai mare, urmând, apoi, uscarea în timp cât mai îndelungat a materialelor. Alegerea, tăierea la timp și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
părerile diferă, cele mai multe plecând de la explicații materialiste, care se înscriu în orizontul euhemerist de la numele gânditorului grec Euhemeres caracterizat prin explicații așa-zis raționaliste, în esență simpliste însă. Se presupune că lutul s-a folosit ințial pentru ungerea coșurilor de nuiele, printr-o întâmplare unul dintre acestea a fost apropiat de foc, s-a întărit, etc. Povestea am auzit-o în școala primară și am reîntâlnit-o în lucrări academice. Ovidiu Drîmba (8) aduce un argument neglijat de etnografi și care
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
fi mai ușor realizabil prin înființarea și la Brăila a unei filiale ANTREC. Susținem această idee bazându-ne pe următoarele argumente: - bogăția valorilor autentice ale etnografiei și artei populare oferite de o serie de sate brăilene: Corbu Vechi (împletituri de nuiele), Gropeni (țesătoare de marame), Gulianca (împletituri din stuf). - importantul potențial balneo-terapeutic oferit de o serie de lacuri sărate din județ, unele deja recunoscute la nivel național (Lacu Sărat Brăila), altele propuse pentru amenajare (Lacu Iazu din comuna Movila Miresii etc
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
se adaugă arhitectura, ornamentația și orientarea locuințelor. Tot din lemn de brad sunt construite și anexele gospodărești (grajdurile animalelor, bucătăriile de vară, saivanele, etc.). Pe cursul mijlociu și inferior al Bistriței se mai utilizează la construcția caselor lutul aplicat pe nuiele, chirpici iar în cea mai mare parte în etapa actuală cărămida. Interioarele caselor vechi erau bogat ornamentate, cu scoarțe, carpete și lăicere aplicate pe pereți care astăzi pot fi vizitate de turiști în muzee și complexe etnofolclorice. Dispunerea satelor pe
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
că doar nu ați muncit pe degeaba. Vă dau de mâncare, iar voi nici brânză nu ați vrut să mâncați. Ei, poate mâine o veți dori! Și pune strachina cu brânza din ea neatinsă, cu grijă, într-un coș de nuiele, alături de câteva firimituri de mămăligă. - Haideți, băieți! Haideți, băieții mamii, mergeți acasă, la bunica voastră, că doar ați mâncat! Mura aștepta somnul, care spală și curăță ochii de tot ce nu place privirilor de peste zi, într- o ușoară legănare a
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
Rizea. Cu mine n-a vorbit, n-a venit la mine. L-am așteptat la primărie și n-a venit. Primăria-i aici, nu la doamna Rizea...” Am început să înțeleg dușmănia absurdă. Iubește-l pe aproapele tău! Gard de nuiele cioplite. Cu măr la poartă, casa Elisabetei Rizea este învelită cu țiglă, are pereți văruiți cu sineală. Mai la vale, pe malul Râului Doamnei, este proprietatea învățătorului Arnăuțoiu. Bătrâna mă vede și începe să plângă. În fața suferinței, trebuie să te
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
de corni înfloriți. Totdeauna m-a minunat mirosul lor amar, vestitor de primăvară și de drum nou. Dintr-o cișmea veche și năpădită de rugină, țâșnește un izvor rece. Am băut și ne-am așezat alături pe o bancă de nuiele. Doar cucul, pupăza, turturica și grangurul mai radiază prin zumzetul molcom al bondarilor de prin păpădiile galbene. Cucul cel sfânt pentru țăranii mei ochește presurile, coțacii, privighetorile când se depărtează de cuiburi. Și vine cuculeana mută și își părăsește oul
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
etajul acestui pavilion au fost puse în funcțiune săli cu toate cele necesare și instructori de ergoterapie, pentru învățarea de meserii, două ateliere de croitorie cu mașini pentru băieți și fete, un atelier de broderie pentru fete, un atelier împletituri nuiele, un atelier cizmărie, un atelier tâmplărie, un atelier tapițerie și unul de zidărie. La fel, într-un pavilion a fost organizată Școala specială cu 8 clase pentru 200 de elevi, unde o parte din copii erau instruiți și învățau 51
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
germani, din Renania. Spărturile arheologice din satul Glodbach, au dat la lumină urmele a 16 case, de formă rectangulară, cu dimensiuni variabile, la cele mai mari, cu latura de 6-7 m, la cele mici, 3-4 m, construite din bârne și nuiele lipite cu lut, unele parțial îngropate, cu acoperiș de trestie sau paie și, cu toate că erau dispuse neregulat, erau apropiate, dând aspectul unui sat grupat . Pentru perioada amintită, spațiul românesc prezintă mai mult asemănări cu spațiul germanic, și mai puțin deosebiri
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
căror laturi nu depășeau 6-7 km în zonele cu locuire mai densă și 10-15 km unde era o slabă concentrare demografică. Oricât de modeste ar fi fost locuințele, colibe, bordeie semiîngropate, construite din lemn și pământ cu pereți împletiți din nuiele lipite cu lut, caracteristica principală a societății românești din secolele IX-XI și următoarele, până la întocmirea statelor românești, este viața așezată în locuințe care puteau fi mutate în cadrul unor hotare stabilite, având, desigur, ca repere elementele naturale, veșnice în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
trăiască în bună înțelegere, dar ei nu-i dădeau ascultare. Atunci le ceru să-i aducă un târn și le spuse: Rupeți-l! Se tot străduiră feciorii, dar nu-l putură rupe. Tatăl desfăcu târnul și le ceru să rupă nuielele una câte una." (Lev Tolstoi, Tatăl și feciorii) (d) "De îndată ce doamna Corry se uită în altă parte, Jane profită de ocazie și-i oferi domnișoarei Annie batista ei. Lacrima o udă leoarcă, încât domnișoara Annie trebui să o stoarcă înainte de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]