1,291 matches
-
a dat "jedanaest" 11, "dvanaest" 12 etc.. Numeralele corespunzătoare zecilor mai mari de 10 sunt cuvinte compuse, de exemplu "dva" „doi” + "deset" „zece” > "dvadeset" „douăzeci”. La unele, primul component a suferit schimbări fonetice, de exemplu "šest" „șase” + "deset" > "šezdeset" „șaizeci”. Numeralele corespunzătore sutelor au două variante. Una este un cuvant compus cu numeralul "sto" „sută”. Acesta rămâne cu forma de bază în numerele de la 400 la 900: "četiristo", "petsto" etc., dar ia forma "stă" în "dvesta" 200 și "tristă" 300. A
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
de 10 sunt cuvinte compuse, de exemplu "dva" „doi” + "deset" „zece” > "dvadeset" „douăzeci”. La unele, primul component a suferit schimbări fonetice, de exemplu "šest" „șase” + "deset" > "šezdeset" „șaizeci”. Numeralele corespunzătore sutelor au două variante. Una este un cuvant compus cu numeralul "sto" „sută”. Acesta rămâne cu forma de bază în numerele de la 400 la 900: "četiristo", "petsto" etc., dar ia forma "stă" în "dvesta" 200 și "tristă" 300. A doua variantă este din două cuvinte, cu substantivul feminin "stotina" derivat de la
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
cu forma de bază în numerele de la 400 la 900: "četiristo", "petsto" etc., dar ia forma "stă" în "dvesta" 200 și "tristă" 300. A doua variantă este din două cuvinte, cu substantivul feminin "stotina" derivat de la "sto". Conform regulilor construcțiilor numeralului cu cuvântul din grupul pe care o formează împreună (vezi secțiunea următoare), "stotina" este la nominativ dual în "dve stotine" 200, "tri stotine" 300 și "četiri stotine" 400, si la genitiv plural în celelalte nume de sute: "pet stotina" 500
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
200, "tri stotine" 300 și "četiri stotine" 400, si la genitiv plural în celelalte nume de sute: "pet stotina" 500 etc. Corespunzător lui 1000 este "hiljada", substantiv feminin, lui „milion” - "milion", substantiv masculin, iar lui „miliard” - "milijarda", substantiv feminin. Particularitatea numeralelor "stotina", "hiljada" și "milijarda" este că atunci când constituie singure numărul, iau formă de acuzativ singular în locul tuturor formelor cazuale: "Postoji stotinu razloga za to" „Sunt o sută de motive pentru această”, "Reč je o hiljadu dolara" „Este vorba de o
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
formă de acuzativ singular în locul tuturor formelor cazuale: "Postoji stotinu razloga za to" „Sunt o sută de motive pentru această”, "Reč je o hiljadu dolara" „Este vorba de o mie de dolari”, "Milijardu ljudi gladuje" „Un miliard de oameni flămânzesc”. Numeral + substantiv sau/și adjectiv Numeral + pronume personal. În această construcție, pronumele personal este la genitiv cu toate numeralele, în afară de "jedan": "nas tri" „noi trei”, "ih deset" „ei zece”. Subiect + predicat Când predicatul este la o formă verbală fără participiu, cu
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
tuturor formelor cazuale: "Postoji stotinu razloga za to" „Sunt o sută de motive pentru această”, "Reč je o hiljadu dolara" „Este vorba de o mie de dolari”, "Milijardu ljudi gladuje" „Un miliard de oameni flămânzesc”. Numeral + substantiv sau/și adjectiv Numeral + pronume personal. În această construcție, pronumele personal este la genitiv cu toate numeralele, în afară de "jedan": "nas tri" „noi trei”, "ih deset" „ei zece”. Subiect + predicat Când predicatul este la o formă verbală fără participiu, cu "dva", "dve", "tri" și "četiri
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
pentru această”, "Reč je o hiljadu dolara" „Este vorba de o mie de dolari”, "Milijardu ljudi gladuje" „Un miliard de oameni flămânzesc”. Numeral + substantiv sau/și adjectiv Numeral + pronume personal. În această construcție, pronumele personal este la genitiv cu toate numeralele, în afară de "jedan": "nas tri" „noi trei”, "ih deset" „ei zece”. Subiect + predicat Când predicatul este la o formă verbală fără participiu, cu "dva", "dve", "tri" și "četiri", precum și numerele care se termină cu aceste cifre prezente în grupul subiectului, predicatul
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
două cărți”), dar cu cifrele de la 5 la 9 și numerele terminate cu aceste cifre sau cu 0, predicatul este la singular: "Dvadeset pet knjiga nedostaje „Lipsesc 25 de cărți”. La formele verbale compuse cu participiul sunt două situații: Aceste numerale au desinențele specifice adjectivelor cu forma lungă, adăugate la numeralele cardinale. În "peți" „al cincilea”, "šesti" „al șaselea”, de la "deveti" „al nouălea” la "dvadeseti" „al douăzecilea” și în celelalte numerale corespunzătore zecilor ("trideseti" „al treizecilea” etc.), cuvantul de bază nu
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
numerele terminate cu aceste cifre sau cu 0, predicatul este la singular: "Dvadeset pet knjiga nedostaje „Lipsesc 25 de cărți”. La formele verbale compuse cu participiul sunt două situații: Aceste numerale au desinențele specifice adjectivelor cu forma lungă, adăugate la numeralele cardinale. În "peți" „al cincilea”, "šesti" „al șaselea”, de la "deveti" „al nouălea” la "dvadeseti" „al douăzecilea” și în celelalte numerale corespunzătore zecilor ("trideseti" „al treizecilea” etc.), cuvantul de bază nu suferă schimbări fonetice. La "sedmi" „al șaptelea” (< "sedam"), "osmi" „al
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
La formele verbale compuse cu participiul sunt două situații: Aceste numerale au desinențele specifice adjectivelor cu forma lungă, adăugate la numeralele cardinale. În "peți" „al cincilea”, "šesti" „al șaselea”, de la "deveti" „al nouălea” la "dvadeseti" „al douăzecilea” și în celelalte numerale corespunzătore zecilor ("trideseti" „al treizecilea” etc.), cuvantul de bază nu suferă schimbări fonetice. La "sedmi" „al șaptelea” (< "sedam"), "osmi" „al optulea” (< "osam"), "stoti" „al o sutălea” (< "sto"), "hiljaditi" „al o miilea” (< "hiljada"), "milioniti" (< "milion") și "milijarditi" (< "milijarda") au loc mici
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
și lui "dva" există cuvinte cu alta rădăcina: "prvi" „primul”, respectiv "drugi" „al doilea”. Că ultima cifră a unui număr se folosesc aceleași forme că ale cifrelor singure: "dvadeset prvi" „al douăzecișiunulea”, "trideset drugi" „al treizecișidoilea”. Primele două astfel de numerale sunt "dvoje" „doi” și "troje" „trei”. Celelalte se formează cu sufixul "-oro": "četvoro" „patru”, "petoro" „cinci” etc. Se folosesc: Cu aceste numerale, substantivul/adjectivul este la genitiv singular. În această categorie intră trei feluri de substantive, derivate de la numeralele cardinale
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
aceleași forme că ale cifrelor singure: "dvadeset prvi" „al douăzecișiunulea”, "trideset drugi" „al treizecișidoilea”. Primele două astfel de numerale sunt "dvoje" „doi” și "troje" „trei”. Celelalte se formează cu sufixul "-oro": "četvoro" „patru”, "petoro" „cinci” etc. Se folosesc: Cu aceste numerale, substantivul/adjectivul este la genitiv singular. În această categorie intră trei feluri de substantive, derivate de la numeralele cardinale, ordinale, respectiv colective. Numeralele aproximative se formează cu sufixul "-ak" de la numeralele cardinale corespunzătoare numerelor 10, 12, 15, zecilor și sutelor. Astfel
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
de numerale sunt "dvoje" „doi” și "troje" „trei”. Celelalte se formează cu sufixul "-oro": "četvoro" „patru”, "petoro" „cinci” etc. Se folosesc: Cu aceste numerale, substantivul/adjectivul este la genitiv singular. În această categorie intră trei feluri de substantive, derivate de la numeralele cardinale, ordinale, respectiv colective. Numeralele aproximative se formează cu sufixul "-ak" de la numeralele cardinale corespunzătoare numerelor 10, 12, 15, zecilor și sutelor. Astfel sunt "desetak" „vreo zece”, "dvanaestak" „o duzină”, "petnaestak" „vreo cincisprezece”, "dvadesetak" „vreo douăzeci”, "stotinak" „vreo sută”, "dvestotinak
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
și "troje" „trei”. Celelalte se formează cu sufixul "-oro": "četvoro" „patru”, "petoro" „cinci” etc. Se folosesc: Cu aceste numerale, substantivul/adjectivul este la genitiv singular. În această categorie intră trei feluri de substantive, derivate de la numeralele cardinale, ordinale, respectiv colective. Numeralele aproximative se formează cu sufixul "-ak" de la numeralele cardinale corespunzătoare numerelor 10, 12, 15, zecilor și sutelor. Astfel sunt "desetak" „vreo zece”, "dvanaestak" „o duzină”, "petnaestak" „vreo cincisprezece”, "dvadesetak" „vreo douăzeci”, "stotinak" „vreo sută”, "dvestotinak" „vreo două sute” etc. Se construiesc
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
-oro": "četvoro" „patru”, "petoro" „cinci” etc. Se folosesc: Cu aceste numerale, substantivul/adjectivul este la genitiv singular. În această categorie intră trei feluri de substantive, derivate de la numeralele cardinale, ordinale, respectiv colective. Numeralele aproximative se formează cu sufixul "-ak" de la numeralele cardinale corespunzătoare numerelor 10, 12, 15, zecilor și sutelor. Astfel sunt "desetak" „vreo zece”, "dvanaestak" „o duzină”, "petnaestak" „vreo cincisprezece”, "dvadesetak" „vreo douăzeci”, "stotinak" „vreo sută”, "dvestotinak" „vreo două sute” etc. Se construiesc cu substantivul/adjectivul la genitiv plural. Numeralele fracționare
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
de la numeralele cardinale corespunzătoare numerelor 10, 12, 15, zecilor și sutelor. Astfel sunt "desetak" „vreo zece”, "dvanaestak" „o duzină”, "petnaestak" „vreo cincisprezece”, "dvadesetak" „vreo douăzeci”, "stotinak" „vreo sută”, "dvestotinak" „vreo două sute” etc. Se construiesc cu substantivul/adjectivul la genitiv plural. Numeralele fracționare sunt derivate de la cele ordinale cu sufixul "-ina": "trećina" „treime”, "četvrtina" „pătrime”, "petina" „cincime” etc. Lui „jumătate” îi corespunde "polovina". Substantive formate cu sufixul "-ică de la numeralele colective sunt "dvojica", "trojica", "četvorica" etc. Se folosesc numai cu nume de
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
dvestotinak" „vreo două sute” etc. Se construiesc cu substantivul/adjectivul la genitiv plural. Numeralele fracționare sunt derivate de la cele ordinale cu sufixul "-ina": "trećina" „treime”, "četvrtina" „pătrime”, "petina" „cincime” etc. Lui „jumătate” îi corespunde "polovina". Substantive formate cu sufixul "-ică de la numeralele colective sunt "dvojica", "trojica", "četvorica" etc. Se folosesc numai cu nume de persoane de sex masculin sau cu pronume care se referă la asemenea nume: "nas dvojica „noi doi” (bărbați), spre deosebire de "nas dvoje" „noi doi” (un bărbat și o femeie
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
dvojica", "trojica", "četvorica" etc. Se folosesc numai cu nume de persoane de sex masculin sau cu pronume care se referă la asemenea nume: "nas dvojica „noi doi” (bărbați), spre deosebire de "nas dvoje" „noi doi” (un bărbat și o femeie). Pot înlocui numeralele cardinale, dar față de majoritatea acestora, care sunt invariabile, cele cu "-ică" se declina că orice substantiv de declinarea a II-a. Pronumele personale stau înaintea lor la cazul genitiv, iar substantivul/adjectivul după ele, la genitiv plural: "Došao je s
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
propriu-zis pe cel relațional, iar adjectivul cu un înțeles mai restrâns pe cel cu un înțeles mai larg: "moderan italijanski školski brod" „navă-școală italiană modernă”, "poznata beogradska operska pevačica" „o cunoscută cântăreața de operă din Belgrad”. Atributul adjectival exprimat prin numeral ordinal stă de obicei înaintea substantivului, ca orice atribut adjectival ("peți razred" „clasa a cincea”), dar cu numele de monarhi se plasează după acesta: "Petar Prvi „Petru I”. Dacă substantivul mai are un atribut adjectival, numeralul stă înaintea acestuia: treći
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Atributul adjectival exprimat prin numeral ordinal stă de obicei înaintea substantivului, ca orice atribut adjectival ("peți razred" „clasa a cincea”), dar cu numele de monarhi se plasează după acesta: "Petar Prvi „Petru I”. Dacă substantivul mai are un atribut adjectival, numeralul stă înaintea acestuia: treći svetski rât" „al treilea război mondial”. Atributul adjectival al numelui predicativ stă după verbul copulativ dacă nu este scos în evidență: "Kinezi șu čudni ljudi" „Chinezii sunt oameni ciudați”. Pentru a fi scos în evidență, se
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
pentru cine?; pentru ce?"Cazul Dativ: "cui?"Complementul indirect poate fi exprimat prin: Complementul indirect arată obiectul asupra căruia se răsfrânge indirect acțiunea exprimată de verb. Se clasifică în: Complementul indirect în dativ (cui?) se exprimă prin substantive, pronume sau numerale în cazul dativ. Exemple: (vb. subst.) (pron. dem. D vb.) Complementul indirect cu prepoziție (pe ce?, pe cine?, cu cine?, cu ce?, de cine?, de ce?, pentru cine?, pentru ce?, despre cine?, despre ce?) se exprimă prin: a) substantive, pronume sau
Complement indirect () [Corola-website/Science/311116_a_312445]
-
în cazul dativ. Exemple: (vb. subst.) (pron. dem. D vb.) Complementul indirect cu prepoziție (pe ce?, pe cine?, cu cine?, cu ce?, de cine?, de ce?, pentru cine?, pentru ce?, despre cine?, despre ce?) se exprimă prin: a) substantive, pronume sau numerale in cazul acuzativ cu prepoziție; Exemplu: (vb. prep. + pr. pers. Ac.) b) verb la un mod nepersonal; Exemplu: (vb. vb. la supin) c) adjectiv precedat de prepoziție; Exemplu: (adj. Ac.) Există un tip special de complement indirect în genitiv, exprimat
Complement indirect () [Corola-website/Science/311116_a_312445]
-
prepoziție; Exemplu: (vb. prep. + pr. pers. Ac.) b) verb la un mod nepersonal; Exemplu: (vb. vb. la supin) c) adjectiv precedat de prepoziție; Exemplu: (adj. Ac.) Există un tip special de complement indirect în genitiv, exprimat prin substantive, pronume sau numerale precedate de prepoziții. Exemplu: (vb. pron. dem. G.)
Complement indirect () [Corola-website/Science/311116_a_312445]
-
și 50 nordice. Primul volum conținea 273 termeni - de înrudire, denumiri de animale, atât sălbatice, cât și domestice, de păsări, fenomene naturale ș.a.m.d.; într-un lexicon special erau prezentate 149 limbi. Al doilea volum conținea denumiri ale câtorva numerale cardinale în 222 limbi. În anii 1790-1791 dicționarul a fost reeditat într-o formă revizuită și completată. În această ediție cuprinsă în patru volume, erau prezentate 272 limbi și dialecte, printre care 30 limbi africane și 23 amerindiene. Conform propunerii
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
c) pronume de orice fel,în aceleași cazuri ca si substantivul: Pronumele personale pot fi și în Dativ posesiv precedate de prepoziție cu regim de Genitiv: d) adjectiv pronominal posesiv în Acuzativ precedat de prepoziție cu regim de genitiv: e) numerale diferite în aceleași cazuri ca și substantivul: f) verb, la modurile infinitiv, supin, participiu, și gerunziu acordat: g) adverb sau locuțiune adverbială: h) interjecție Numele predicativ mai poate fi exprimat și prin locuțiuni corespunzătoare unora dintre părțile de vorbire menționate
Predicat nominal () [Corola-website/Science/312343_a_313672]