KorAP: Find »[drukola/base=oaste & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...46 47 48 ...202 >

5,043 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

priceputul în războaie cavaler Terus. Când viteaza ceată latină făcu o ieșire, ea fu ademenită într-o cursă, încunjurată și, cu toată eroica apărare, fu nimicită de covârșitorul număr al inamicilor, care-o potopi. După izbânda aceasta o parte de oaste cumano-romînă de 10000 de oameni se aruncă asupra orașului Apros, îl luă la cel dentîi asalt, îl risipi, trecu sub sabie pe mulți locuitori, pe mulți îi duse în robie și-și exercită dreptul de biruitor c-o neomenoasă și

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
noaptea pe nesimțite de dușmani, luată și nimicită cu totului tot. Nici țărmul mării nu dădea un azil pe corăbii de furia cruzilor biruitori; talazul amar al mării înghițea o mulțime de victime de ale lor. Asemenea unei turbate vijelii, oastea cumană și oastea română bântuiau pretutindeni în lung și-n lat teritoriul romeic, apărat slab sau defel, și nu lăsară nesupărate și necucerite decât două orașe mai importante: Silyvria și Vizia. Ocrotite de ziduri tari și de puternice lucrări înaintate

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
de dușmani, luată și nimicită cu totului tot. Nici țărmul mării nu dădea un azil pe corăbii de furia cruzilor biruitori; talazul amar al mării înghițea o mulțime de victime de ale lor. Asemenea unei turbate vijelii, oastea cumană și oastea română bântuiau pretutindeni în lung și-n lat teritoriul romeic, apărat slab sau defel, și nu lăsară nesupărate și necucerite decât două orașe mai importante: Silyvria și Vizia. Ocrotite de ziduri tari și de puternice lucrări înaintate, prin poziția lor

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
doritori de-a se supune, prin schime ce dovedeau dispoziția de-a se împăca și prin vorbe bune; dar când atacul reîncepu mai cu vioiciune și regele orândui la asalt pe mai mulți îndrăzneți ce se oferiră de voie din oastea sa, atunci asediații aruncară masca sumisiunii, se puseră cu curaj pe apărare, ca dușmani fățiși, împliniră lipsa lor de puteri prin curajul deznădăjduirii, prin fierbințeala mâniei și prin zel plin de sacrificii, văzură în scutul zidurilor lor unica mântuire și

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
nemeritat îndealtmintrelea, căci nu-l câștigase el însuși. Cu toată marea putere de acțiune și vitejia sa, regentul Enric era de firea lui om blând și dispus spre împăcare, încît pe de o parte el, pe de alta ajutoarele de oaste și de bani din Europa apuseană, aduseră în șovăitoarea poziție a latinilor oarecare consolidare și îndreptare; dar cauza lor câștigă și mai mult încă prin respingătoarea și imprudenta purtare a regelui Ioannițiu, dușmanul lor de căpetenie, a cărui cruzime sălbatecă

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
lui Ioannițiu, încît, de s-ar fi întîmplat acestea, urma imediat să amenințe Constantinopolul. La știrea aceasta, confirmată pe deplin de cavalerii rămași în Adrianopole (Orestias), împăratul hotărî să mântui pe cavalerii și compatrioții săi pe cari-i rânduise în oastea lui Wranas și să libereze totodată și rămășițele oștirii romeice cari se refugiaseră în târgușoarele din împrejurimea Adrianopolei. Înaintă dar bărbătește asupra acestui oraș, fără a ținea în samă strivitoarea precumpănire numerică a inamicului și făr-a socoti dezastrul propriilor sale

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
scurte răstimpuri. Între acestea, Ioan Asan, ce scăpase cu fuga pe malul stâng al Dunării, pribegi și mai în adâncul străinătății, până ce-n urmă se ținu ascuns în Rusia, unde petrecu mai multă vreme până la vrîstnicie. Acolo își tocmi o oaste de simbriași ruși, i se puse-n frunte și ceru îndărăt tronul tătîne-său. Refuzîndu-i-se, declară război lui Borilă, îl bate la larg și ocupă cea mai mare parte a țării. Urmărește pe uzurpator până ce acesta se retrage îndărătul tarilor ziduri

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
ci obicinuia a le zvârli pur și simplu în vânt după interese și trebuințe întîmplătoare. Dar urmarea împrotivă la tratate și alianțe aduce mai totdauna dezbinare între aliați; ceea ce se întîmplă și acuma. Theodor Comnen, lacom de țări, tocmi o oaste numeroasă de romei și latini și declară război romîno-bulgarilor. Ocolind Adrianopolul, apucă în susul râului Hebrus (acum Marița) și ardea după o ciocnire în care spera că bulgarii vor trebui să fugă, de nu înaintea romeilor, desigur însă înaintea despărțământului latin

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
întîi cu Asan și încheie cu el un tratat de pace în toată forma; apoi îl câștigă aliat în război și izbutesc a căpăta de la cumanii doritori de luptă, nomadizând risipiți prin țară și petrecând ca venituri sălbatice, o considerabilă oaste auxiliară, pusă pe câmpul de război. Bine înarmați, împuterniciți prin ajutorul bulgar și cuman, latinii încep campania contra lui Vatatzes, la care ia parte și Asan în persoană. Agresiunea se începe întîi și întîi contra cetății Tzurulos, asaltată cu vehemență

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Bela IV, și la republica Veneției să îngăduie libera trecere prin țările lor moștenitorului de tron Balduin al II[-lea], care mergea la Constantinopol pentru a lua în primire stăpânirea și cu care se însoțise câțiva tovarăși și oameni de oaste. Cu toate impulsiunile, făgăduințele și pregătirile lui Bela IV, campania ce o avea de gând în contra Romîno-Bulgariei, trăgănată de la-nceput chiar, rămase neîmplinită cu totul, pentru că pe de o parte-l amenința despre Rusia o puternică invaziune tătărească, pe de

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
vasalilor regești, deci și a episcopilor, era neapărată pentru țară, căci aceștia, fiind asemenea vasali, aveau datoria de-a trimite sub steagurile regelui pe vasalii lor inferiori. Curând, și asemenea unei rumperi de nouri, valurile de mongoli rupsese stavilele, nimicise oastea ungurească, inundase Ungaria și o prefăcuse într-un pustiu și-l gonise pe rege afară din țară, unde îmbla cerând ajutor. Bela IV se rugă papei, care însă din {EminescuOpXIV 120} nefericire era rău certat cu împăratul Frideric II și

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
orice punct al țărmului i-ar fi plăcut, el se îndreptă spre Vlachia Mare, după ce prestase solemn și în modul cel mai hotărâtor jurământul său de fidelitate cătră împăratul Ioan Vatatzes. El debarcă la Demetriades, strânse în scurt timp o oaste considerabilă și câștigă în puterea sa orașele Pharsalus, Platamon și Larissa. După aceea se-nvoi cu cei doi frați ai săi, Constantin, despot în Epir, și Teodor, tatăl stăpânitorului din Tessalonic, cu cari se alcătui în bună pace, mulțămindu-se fiecare

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
împăratului, se-ndatori să-i fie supus și-și întări făgăduința, ca și Vatatzes pe a sa, cu jurăminte solemne prestate și primite reciproc, după datoria de atuncea. După ce se restatornicise-n acest chip pacea și prietenia, Vatatzes se-ntoarse cu oastea și alaiul la Niceea și lăsă la Tessaloniki în deplină libertate pe Teodor Angelos lângă fiul său Ioan. Moartea lui Calliman Asan. Invazia lui Vatatzes în Romîno-Bulgaria, cucerîrea multor orașe; încheiarea păcii cu regele român. Teritoriul supus lui Vatatzes în

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
din jos ziduri împrejmuitoare, ci numai în partea lui de sus avea un castel încins cu ziduri, bine apărat și-n stare de-a se-mprotivi, castel a cărui apărare fusese încredințată căpitanului bulgar Dragota, care-ndealtmintrelea își avea scaunul la Melenik. Oastea simbriașă și holota împărătească, deși ușor armate și nedeprinse îndeajuns, pătrunseră cu toate acestea fără greutate în partea de jos a orașului și se mănținură acolo cu atâta succes încît cetățenii îi vestiră împăratului supunerea lor, rugîndu-se să-i cruțe

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
de tratat. Pe când Vatatzes tăbăra în liniște nu departe de zidurile orașului, c-o oștire ce n-ar fi fost deajuns pentru a împresura cetatea, o mână necunoscută deschise dinlăuntru poarta orașului ce ducea spre mare. Vatatzes intră numaidecât cu oastea și, fără lovire de sabie sau vărsare de sânge, puse mâna pe frumosul și bogatul oraș. Dimitrie, despotul trădat, se refugie în citadelă și nu se găsi cine să stăruie pentru el decât soră-sa Irina, soția văduvită a lui

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
său domestic George Muzalon, a cărui vorbă avea mare preț pentru dânsul, hotărî să meargă în persoană contra dușmanului, pentru a înăbuși răscoala cu avânt a bulgarilor, o răscoală care punea în așa primejdie întregul Apus romeic. Strângând repede o oaste cu greu adunată și puțin numeroasă, împăratul trece cu dânsa Elespontul, lasă-n răsărit ca alter ego al său pe marele domestic Muzalon și înaintează repede spre Adrianopol în contra vrăjmașului. Mihail Asan înaintase din parte-i până la râul Hebrus, stătu

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
aceasta, trecu sau sub ascuțișul sabiei sau în prinsoare, iar rămășițele ce scăpară luară lumea-n cap, care-ncotro. Speriată de învingerea ce-o suferise avangarda, învingere ce se cam aflase, dar și mai consternată de furtunoasa înaintare a împăratului, oastea de căpetenie a romîno-bulgarilor nu mai așteptă ciocnirea, ci o rupse de fugă și fugi înapoi în cea mai mare neorânduială și c-o grabă ce se putea astepta numai de la o trupă bătută. Împăratul, ce nu mai găsi decât

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
izbuti la nimic. {EminescuOpXIV 125} Progresele și cuceririle romeilor în anii 1257 și 1258. Dificultate și mai mare a fost pentru romei lepădarea de dânșii a unui trădător ce l-au fost câștigat. Mai sus-pomenitul bulgar Dragota, poruncitor părții de oaste din ținutul Melenik, împins de ură națională contra romeilor și având antipatie contra împăratului, pentru că socotea a nu fi răsplătit îndeajuns din partea acestuia pentru meritele sale, uneltea în gândul său trădare, strânse oști pe sama sa, câștigă pe mulți luptători

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Nestongos și Ioan Angelos, suferi vederat atât prin năvala imediată cât și prin chinuitoarea lipsă de apă de băut. Pentru a mântui cetatea strâmtorată împăratul grăbi să se apropie cu oștirea sa și se crezu dator a purcede în fruntea oștii disponibile peste orașul Serrae, pe care-l ocupă făr-a găsi împrotivire, povățuind campania în persoană. La strâmtoarea de ape Ropelion, unde râul Strymon, înghesuit între doi munți înalți, nu lasă alături cu el un drum mai mare de un stînjin

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
își așeză reședința de iarnă în orașul Nympaeon, unde așteptă liniștit răsărirea soarelui de primăvară a anului 1258. {EminescuOpXIV 126} Alianța lui Mihail Asan cu cumanii și succesul lor la început. Cum sosi timp mai bun, împăratul înmulți și completă oastea într- un mod și într-o măsură arareori ajunse pîn-atunci și, fiindcă nu văzuse încă mijind din răsărit primejdia invaziei mongolilor, își puse iar de țintă eliberarea părții apusene a împărăției. În fruntea unei considerabile oștiri, ca și care nu

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
anevoie-înaintătorilor romei un avantaj de care se folosiră într-un mod escelent. Ei revărsară o ploaie de săgeți asupra năvălitorilor, le omorâră caii, siliră pe călăreți la lupta nepotrivită a unei pedestrimi involuntare și puseră în fine pe fugă întreaga oaste năvălitoare a romeilor. Dintre cei doi strategi, unul, Manoil Laskaris, scăpă la Adrianopol prin ușurința calului său de bătălie, căruia de atunci înainte îi puse numele "picior de aur", [... ], pe când cel de al doilea, Constantin Margarites, căzu, ca multe căpetenii

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cu cumanii, cari locuiau pe malul stâng al Dunării, primi de la ei un contingent auxiliar de 20000 de oameni și, în fruntea lor și a propriei sale oștiri, năvăli în partea romeică a Traciei. Ca o mreajă acoperea și inunda oastea unită a lui Constantin toată Tracia până la țărmuri, cu atâta desime și coeziune încît nici om nici dobitoc nu putea trece neobservat și neapucat prin rândurile oștirii. Toate măsurile acestea erau luate pentru ca împăratul să nu scape de prinsoare, și

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
încît nici om nici dobitoc nu putea trece neobservat și neapucat prin rândurile oștirii. Toate măsurile acestea erau luate pentru ca împăratul să nu scape de prinsoare, și când acesta se-ntoarse acasă prin mijlocul Traciei cu suita sa, cu o oaste considerabilă de apărare și cu sultanul Azatin, trupele romîno-bulgare și cele cumane roiau împrejuru-i în cea mai mare apropiere, cu o necontenită îndărătnicie, și căutau să-l prindă cu oțărîtă poftă de adulmecare. Cu tot meșteșugul războinic, împăratul era urmărit

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
implicată într-un strâns raport cu statul româno-bulgar. Cel din urmă stăpânitor al Epirului, Mihail II Comnen, se lepădă de vasalitate și ridică armele contra împăratului Niceii, suveranului său recunoscut. Mihail Paleolog rândui pe frate-său cu o parte de oști contra lui Mihail Comnen, dar era foarte îngrijit ca acest vasal rebel să nu se unească cumva cu romîno-bulgarii, cari nu trebuiau taxați sub valoarea lor. Pentru a abate această primejdie, împăratul trimise un corp de observație, puțin numeros dar

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
maghiar Ștefan V. Însuflețit de dorința de-a vedea restabilindu-se durabil pacea și liniștea tot în chipul acesta și în regiunea de lângă Em precum și în Macedonia și Tracia, mai cu samă pentru că în decursul unor războaie atât de numeroase oastea romeică suferise nespus de mult, Mihail Paleolog se folosi în acest sens de ocazia săvârșirii din viață a reginei Irina, soția regelui româno-bulgar Constantin Tichus. Veni la acesta solul împărătesc Georgie Acropolita cu propunerea de-a încheia nu numai un

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]