1,257 matches
-
cu baba aceea a fost cel mai mișto. Domnule... a început, apoi a observat că nu eram chiar așa de puriu și a rezolvat impasul, domnuleeee... băiat! cum vă spuneam. Veterinarul era un cap de familie respectabil. Nu-și lăsa odrasla pe mâna oricărui neavenit, care nu corespundea cu ideea lui despre ce înseamnă proză, Cultură înaltă. Câini plimbați, pipă, un birou impozant din lemn de cireș, somn după masă și costum de firmă care să miroasă a tutun fin. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
avea propria gospodărie, propria lume creată mai cu seamă de noi, nepoții, între aceștia eu fiind singura fată alături de cinci băieți. Exista și un oarece impediment, mai cu seamă ridicat de nurori care seară de seară trebuiau să-și adune odraslele din odaia bunicii, unde totul era parfumat și mirosea a șerbet și bragă proaspătă. Ne adunam în jurul ei, și bunica nu mai contenea cu bucatele sale, de fiecare dată altceva și într-o prezentare inedită. Cum să poți refuza raci
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
acasă cu o singură zestre În traista sufletului meu: zelul naiv și entuziasmul in tempestiv al părintelui meu, socialist militant și ateu, abonat la Lumea Nouă, În care am aflat primele mele cunoștinți enciclopedice; părintele, gelos nevoie-mare să și deie odrasla la Kleinkin dergarten și la școala de dans, să-i puie profesor de nemțește și englezește, iar la școala de veloci pedie din bulevard [să-l pună] să Învețe nobilul sport, pe atunci, al bicicletei. Om din prima generație cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pentru reviste], afară numai de Viața Româneas că, revistă magazin care-și plătea colabora torii din abonamente achiziționate cu ghiotura prin cluburi și printre membrii partidului liberal. Tot cam așa Îl descoperisem, pentru Noua Revistă Română, pe profesorul, filozoful, sociologul, odraslă a uni versităților americane Virgil Bărbat, fire, și acela, mai difi cilă, mai prepuelnică decât l aș fi bănuit pe Emanoil Popescu când am dat ochii cu el. Alte vremuri, altă lume! Când se mai Întâmpla uneori ca oamenii de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
este condusă de o clasă politică jalnică și odioasă, descendentă direct din nomenclatura comunistă ceaușistă și dejistă. În vreme ce foștii activiști și foștii securiști au acaparat în bună măsură economicul, politicul, mass-media, în care proliferează cancerigen de douăzeci de ani încoace, odraslele lor își fac doctorate prin Occident și se pregătesc pentru cariere la fel de strălucite și de urât-mirositoare ca și părinții și bunicii lor. Cine le va face vreodată dreptate lui Tudor Greceanu și soției sale Lia, ori tatălui ei, Ioan Tobă
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
-mi îngăduit să-i pomenesc totuși numele și să mă rog pentru sufletul lui). Dar generalilor Nicolae Macici și Radu Korne, străluciți comandanți pe frontul de Est, omorâți în bătaie în pușcăriile noii "democrații populare"? Cât cântărește sângele lor? Oare odraslele de activiști, azi politicieni onorabili, simt mirosul urât din îndepărtatul și rafinatul Occident, de acolo de unde își fac doctoratele? Sunt sigur că nu. În momentul în care domnii care conduc trusturi de presă, mari companii, partide politice ori servicii secrete
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
să se așeze fiecare unde poftește. În glasul învățătoarei, despre care se zvonea c-ar fi fost cândva profesor universitar, era toată bunăvoința intelectualei atinse de o maladie incurabilă și exilată să-și trăiască ultimele zile într-un lazaret pentru odrasle de exploatatori cu șanse minime de a fi recuperate pentru societatea sănătoasă din punct de vedere al originii sociale pe care o edificau în grabă muncitorii și țăranii. Obișnuit de-acum cu ultima bancă, Brăduț s-a dus tot acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cu Raj Kapoor în două serii... De atunci, am rămas cu convingerea că foamea, patriotismul și sexualitatea au ceva în comun. Balul se ținea în cantina unei școli profesionale și dura trei ore. Mămicile vegheau de pe margine și-și împingeau odraslele în ring sau le țineau de fustă, în funcție de impresia pe care le-o făcea lor băiatul. În cele trei ore de dans, simțeam exact ce simțeam și la vârsta de opt ani, când mă jucam de-a mama și de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
drumului, femeile ștergîndu-se cu fustele pe care le poartă, iar bărbații deloc, continuînd-și apoi treaba ca și pînă Înainte. Juponul pe care-l au femeile cu copii este literalmente un depozit de excremente, urmare a felului În care Își șterg odraslele de fiecare dată cînd unul dintre ei trage un vînt. Desigur, turiștii ce călătoresc În vagoanele lor confortabile nu pot decît să bănuiască condițiile În care trăiesc acești indieni, din frînturile pe care le prind În timp ce depășesc În viteză trenul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
jertfesc atât de mult pentru tine. Luptă-te cu vitejie, căci lupți cu Isus împreună și de El vei fi părtaș pentru totdeauna. De ești soție ori mamă anul nou îți spune să fii acea mamă înțeleaptă care își crește odraslele în frica lui Dumnezeu și pentru Dumnezeu. Fii întotdeauna în casa ta semnul de pace și de distrugere a oricărei gâlcevi. Roagă-te pentru bărbatul și copiii tăi. Fii-le reazăm și mângâiere. Nu înceta de a cere de la Domnul
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
cu forța; ,,știu eu mai bine ce ai de făcut”. În alte cazuri din cauza orgoliului și a trufiei, au fost și sunt părinți capabili să inducă minciuni, să-i nedreptățească pe alții pentru a-și pune în prim plan propria odraslă. Practic aceștia 38 sunt capabili de orice, inclusiv de a-și atrage propriul copil în noroi, pe un drum al minciunii, ipocriziei, imposturii, pentru a se făli în fața celorlalți. Un drum al deșertăciunii absolut gratuit ! În armată am fost luați
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
prin muncă se poate asigura rodnicia pământului, că viața nu dă muritorilor nimic fără muncă (Horațiu) și că omul e făcut pentru muncă după cum pasărea e pentru zbor (proverb). Convins de valoarea economică și educativă a muncii, țăranul își deprindea odraslele cu forme ușoare de activitate încă din copilăria timpurie, pregătindu-le astfel pentru viață și ferindu-le de tarele trândăviei, intuind că, așa cum spunea Voltaire, munca îndepărtează de noi trei mari rele: urâtul, viciul și sărăcia. Și mai înțelegea un
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
generate nu de relele tratamente aplicate copiilor, ci chiar din prea multă dragoste și toleranță din partea părinților. Dragostea exagerată a unor părinți prea iubitori față de copil le întunecă rațiunea, astfel încât ei nu mai văd prăpastia spre care li se îndreaptă odrasla și nu își dau seama că ei sunt principalii vinovați în cazul unui eșec. Asemenea părinți nu aplică un principiu fundamental al educației pe care personal l-am numit principiul respectării măsurii în toate. În esență, acesta impune prudență și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și lăudabilă a părinților față de progeniturile lor. Dar... Există și pericolul exagerărilor în satisfacerea dorințelor și pretențiilor uneori aberante ale copilului, al permisivității și toleranțelor fără măsură care duc la apariția extravaganțelor, a lipsei de respect, a lenei și nesubordonării odraslei față de rugămințile și solicitările părinților. Începuturile manifestărilor negative ale copilului se află în nevinovatele capricii acceptate de părinți sub explicația: ce vrei, minte de copil, în poznele aparent inofensive (unele chiar încurajate pentru că ele fac deliciul celor din jur), în
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
dezinteresul față de învățătură și disprețul față de disciplină existente în școli, de la agresiunile verbale și fizice asupra dascălilor, de la utilizarea armelor albe și a altor obiecte periculoase în rezolvarea unor conflicte între adolescenți, de la pătrunderea drogurilor în unele școli frecventate de odraslele îmbogățiților tranziției, drumul până la crime și alte fărădelegi este larg deschis. Pe de altă parte, odată cu instalarea democrației de tranziție au apărut abateri grave de la prevederile codului deontologic al cadrelor didactice: conștiința profesională s-a diminuat, au crescut preocupările pentru
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
iubitoare, ținea casa ca paharul iar copiii curați, bine hrăniți și bine struniți. Îi sorbea din priviri, i se umplea inima de bucurie și fericire văzându-i crescând frumos, jucându-se și chiar certându-se. Și Dumitru Dascălu își iubea odraslele, dar în sufletul lui. Recunoaște că i se topea inima de mulțumire când vedea că vlăstarele se dezvoltau frumos, în atmosfera unei vieți de familie așezate, unite. Mai tolerant și mai îngăduitor cu cei mici, el primea uneori avertizări din partea
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Clasa a III-a, începută la Craiova, am terminat-o la școala noastră dragă, în condiții extrem de grele, determinate de războiul devastator. *** Pe toată durata anilor de școală, dar mai ales când copiii erau în cursul inferior, părinții își vizitau odraslele în zilele de duminică sau alte sărbători, pentru a-i vedea, pentru a se informa despre mersul lor la învățătură și pentru a le mai aduce câte ceva de mâncare. Aceste vizite erau așteptate cu înfrigurare și constituiau un eveniment fericit
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
care ne ducea până la Oravița. Din Oravița urma să ajungem la Anina cu binecunoscutul tren de munte. Dar surpriză, la Reșița în gară ne aștepta tatăl unuia dintre băieții din Anina. Acesta cu un camion “Molotov ” venise să-și ia odrasla. Când ne-a văzut cât eram de obosiți de atâta drum l-a luat în cabină pe fiul său și pe profesoara Ruman, iar pe noi sus în ladă împreună cu profesorul din Anina. Acest profesor a fost cu noi
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
vede o țară întreagă la televizor și pentru asta ar fi dispuși la orice. Chiar săși umilească propriul copil. Aceasta dacă e să ne referim la ce se întâmplă atunci, pe loc, căci nu mai vorbim de cum își pregătesc ei odrasla pentru viață sădind în ea toate chestiile acelea. Își „formează“ copilul pentru emisiunea lui Ianțu și nu mai con tează că, după ce se termină emisiunea, el va trebui să se comporte (și) ca un om normal. Cine știe? Poate că
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
că nu sunt la curent cu tot ce se întâmplă în viața ta. - Caut un locușor pentru a-mi planta o floare. Umblând prin cimitir cu ea de mână o duse exact la locul cu pământul galben, unde își îngropase odrasla. - Uite, aici e locul tău! Acum când îl privea era exact locul visat cu pământ galben, cu un liliac la capătul mormântului, iar alături de cruce, la celălalt capăt un pom fructifer. La această amintire nu putu să se abțină și
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
dezvolte, e greu de spus. Probabil că au loc ambele fenomene, și de aceea ne este atât de greu astăzi să distingem cât anume a fost viciat și cât a fost vicios de la bun început. Da, domnul Bebe este o odraslă a epocii de aur. Și încă una care ne va mai bântui o vreme de acum încolo. Teatrul, filmul și povestea cu realismul (dialog cu Liviu Ornea) Alex. Leo Șerban : Dragă Liviu, știu că ”pe vremuri” (și ce vremuri !) erai
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
e bine? Nu! Că tu n-ai ce cîștiga. Ba dimpotrivă: ți-ai creat noi dușmani. La cabana aceea merg mulți... Și noi am fost o dată, Ioane, îți amintești?, dar nu ne-a lăsat să intrăm, că-și serba ziua odrasla unuia de pe la municipiu... Ascultă, deșteptule! țipă la mine Ion, învăluindu-mă în privirea lui tristă, injectată de furie. N-o mai fă atîta pe indiferentul... Azi te-ai zbătut de ceasul morții să dai de urma tabelului cu numele tău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
singură. Îți aștept veștile cu îngrijorare. Sunt fericită să te știu acolo și nefericită că nu te am cu mine, în imensitatea asta albastră. Seara e cam răcoare; la Delureanu, cinci mese de 8-10 persoane, câteva mese de doi plus odrasla, eu - singură, iremediabil singură. Când am ieșit, strada neagră, urcând în pantă, clipea cu ochi de ciclop la răspântia dinspre „Roza Vânturilor“, care era închisă. M-am întors acasă și-ți scriu cu inima plină de tine; te iubesc, scumpa
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mă scol ca să mă duc la școală. Draga mea, mi-e inima grea și tristă; îmi lipsești; te ador; nu reușesc să scad intensitatea durerii și singurătății mele. Curti îmi face iar de-ale lui: mi-a trimis cele două odrasle, mi le-a lăsat în grijă, fără de-ale mâncării, fără bani. Cum nu am o perspectivă reală, i-am cerut 12 mii pe lună, dar aș obține [oricum] același rezultat: prețurile nu mai corespund celor inițiale. De data asta
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
pentru faptele sale, mai ales în situația asta: despărțite, de doi ani încoace. Scumpa mea, dulcea mea copilă mult iubită, le-am mai spus și că, orice ai face, n-am să te reneg niciodată și că ai să rămâi odrasla pântecelui meu, a sângelui meu, a creierului meu, a inimii mele: copilul visat. Nici lașitate, nici „salamalec“, nici înjosire ca să-mi scap pielea. Strivită fizic, dar cu fruntea sus, cu capul sus. Și așa are să fie până la sfârșit, sper. Îmi
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]