1,653 matches
-
Nicolae Constantin Dică (n. 9 mai 1980, Pitești) este un mijlocaș ofensiv român de fotbal, în prezent antrenor secund al echipei la care s-a consacrat, Steaua București. Dispune de un joc ofensiv și deține o rată bună de transformare a loviturilor libere și a penalty-urilor. Nu este un jucător rapid, însă
Nicolae Dică () [Corola-website/Science/298735_a_300064]
-
Nicolae Constantin Dică (n. 9 mai 1980, Pitești) este un mijlocaș ofensiv român de fotbal, în prezent antrenor secund al echipei la care s-a consacrat, Steaua București. Dispune de un joc ofensiv și deține o rată bună de transformare a loviturilor libere și a penalty-urilor. Nu este un jucător rapid, însă compensează prin acuratețea paselor sale. Fotbalist cu o viteză extraordinară de execuție și cu un bun joc de cap, Dică și-
Nicolae Dică () [Corola-website/Science/298735_a_300064]
-
a achiziționat clubul și la salvat de la faliment investind sume mari de bani, la numit antrenor pe Arrigo Sacchi și a semnat cu internaționalii olandezi: Ruud Gullit, Marco van Basten și Frank Rijkaard. Trio-ul olandez a adăugat un impuls ofensiv echipei, si a fost completată de internaționalii italieni: Paolo Maldini, Franco Baresi, Alessandro Costacurta și Roberto Donadoni. Sub conducerea lui Sacchi, Milan a câștigat primul său Scudetto după nouă ani în sezonul 1987-88. În anul următor clubul a câștigat prima
AC Milan () [Corola-website/Science/299639_a_300968]
-
fost fondată în Winterthur, locul de naștere a lui Joan Gamper. Înțelesul etimologic al acestui cuvânt derivă din "cul" care literal înseamnă "fund" în catalană (pronunțat /kuˈles/). O traducere aproximativă a acestui termen ar fi "funduri". Departe de a fi ofensiv sau jignitor pentru fanii lui Barça, acest termen a fost creat la începutul secolului XX, când, fanii care se așezau în cea mai înaltă poziție a stadionului permiteau persoanelor din afară să le "admire" posterioarele. Acest termen relativ umoristic a
FC Barcelona () [Corola-website/Science/299667_a_300996]
-
numirea [[Marele Duce Nicolae|Marelui Duce Nicolae]] ca Șef al Marelui Stat Major al Armatei. Marele Duce, văr al țarului, era un individ competent, dar nu a reușit să participe la elaborarea strategiei sau la numirea comandanților. La începutul războiului, ofensiva rusă din [[Prusia Orientală]] a atras suficiente trupe germane de pe frontul de vest pentru a permite francezilor, belgienilor și britanicilor să oprească ofensiva germană. Una dintre cele două armate rusești a fost aproape distrusă în [[Bătalia de la Tannenberg (1914)|Bătalia
Istoria Rusiei, 1892-1917 () [Corola-website/Science/299170_a_300499]
-
rusesc către Austria. Au fost lansate noi atacuri asupra Prusiei . Austria, cu toate acestea, la fel că majoritatea participanților, se confrunta cu o criză financiară gravă și a trebuit să micșoreze dimensiunea armatei sale, ceea ce a afectat foarte mult puterea ofensivă. După susținerea unui război lung, administrația sa era dezordonată. Confruntările s-au desfășurat la Dresda, în părțile sud-estice ale Saxoniei, în regiunea Glatz și în sudul Sileziei. Însă fără sprijinul Rusiei ce nu a mai fost acordat, perspectiva victoriei era
Războiul de Șapte Ani () [Corola-website/Science/299171_a_300500]
-
oportună și clară a ordinelor de acțiune către unitățile subordonate și lăsarea inițiativei comandanților subordonați privind modul de ducere la îndeplinire a acestora. Astfel se explică modul disciplinat și eficient în care a luptat Armata de Nord atât pe timpul operației ofensive în Transilvania (15 august - 18 septembrie 1916), cât mai ales pe timpul retragerii pe linia frontierei de stat (septembrie-noiembrie 1916). Trebuie menționat că Armata de Nord a fost singura care a atins și menținut aliniamentul fixat prin planul de operații (Vatra
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
Iulia Domna, să se ocupe de câteva probleme administrative. Ca urmare a lungului proces de formare a statului, Caracalla a emis în primul său an de domnie, 212, edictul Constitutio Antoniniana. Pe plan militar, Caracalla a dus o politică externă ofensivă. La est de Rin a dus campanii împotriva alemanilor (213), la Dunăre împotriva carpilor (214), iar în 215 a pornit un nou război împotriva Imperiului Part. Bun comandant militar, Caracalla a efectuat în 213 o călătorie în Dacia, în cadrul programului
Caracalla () [Corola-website/Science/299860_a_301189]
-
Luptele de apărare de pe valea Răutului, duse de diviziile 8, 13 și 14 infanterie române (din compunerea Corpului 30 armată german) în perioada 13-19 iulie 1941 în zona localităților Florești, Movila Turcului, Dubna, Stoicani, au fost consecința unor puternice reacții ofensive ale inamicului, care vizau flancul și spatele trupelor române și germane care ajunseseră pe Nistru. Trupele sovietice luptau cu mare îndârjire, unele puncet, mai ales cota 210, trecând de câteva ori de la unii la alții. Însuși comandantul Corpului 30 armată
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
1914, la Sankt Petersburg, într-un faimos meci contra lui José Raúl Capablanca, pe care acesta trebuia să-l caștige cu orice preț, Lasker a ales o deschidere care este considerată de mulți șahisti inofensivă - atât timp cat adversarul juca ofensiv. Capablanca, încurajat de turneu să joace într-un mod sigur, a eșuat în a lua măsuri ofensive împotriva mișcării lui Lasker, justificându-i acestuia strategia, Lasker va caștiga meciul. Un alt meci istoric este meciul Lasker - Bauer, Amsterdam, 1889, în
Emanuel Lasker () [Corola-website/Science/299899_a_301228]
-
să-l caștige cu orice preț, Lasker a ales o deschidere care este considerată de mulți șahisti inofensivă - atât timp cat adversarul juca ofensiv. Capablanca, încurajat de turneu să joace într-un mod sigur, a eșuat în a lua măsuri ofensive împotriva mișcării lui Lasker, justificându-i acestuia strategia, Lasker va caștiga meciul. Un alt meci istoric este meciul Lasker - Bauer, Amsterdam, 1889, în care Lasker și-a sacrificat ambii nebuni, într-o manevră ce avea să fie repetată și în
Emanuel Lasker () [Corola-website/Science/299899_a_301228]
-
este mai eficientă din punct de vedere al turnului, care ajunge pe coloana d, unde în general devine activ imediat, pe când după rocada mică poate să fie nevoie de încă o mutare pentru a aduce turnul pe un câmp mai ofensiv. O altă diferență dintre rocada mică și cea mare este aceea că pentru a o face pe cea mare, regina trebuie mutată; astfel, este posibil să dureze mai mult timp până când rocada mare poate fi făcută. Rocada este un scop
Rocadă () [Corola-website/Science/299910_a_301239]
-
În august 1916, conducerea germană a fost schimbată, Falkenhayn a demisionat, iar Paul von Hindenburg și Erich Ludendorff i-au luat locul. Noua conducere a ajuns foarte repede la concluzia că bătăliile de la Verdun și de pe Somme au secătuit capacitățile ofensive ale armatei germane de pe frontul de vest. Ei au decis ca armata germană să treacă în defensivă strategică pe frontul de vest pentru cea mai mare parte a anului 1917, în timp ce Puterile Centrale trebuiau să-și concentreze atacurile pe alte
Frontul de vest (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/299935_a_301264]
-
tuneluri sub dealuri și au fost plantate 450 de tone de amonal în 21 de mine sub tranșeele germane. După patru zile de bombardament intens, au fost detonate încărcăturile explozive din 19 mine, rezultând moartea a 10.000 de germani. Ofensiva infanterie care a urmat a fost sprijinită masiv de artilerie, dar a eșuat să-i înfrângă pe germani. Ofensiva a dat greș datorită terenului inundat și noroios, ambele taberele suferind pierderi importante. Pe 11 iulie 1917, în timpul acestei bătălii, germanii
Frontul de vest (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/299935_a_301264]
-
pretinde autorul, a fost de fapt o lovitură preventivă, care a valorificat concentrarea masivă de trupe de la granița comună. Suvorov afirmă în cartea sa că, de fapt, concentrarea de trupe sovietice din zona vestică a țării avea de fapt caracter ofensiv, nu defensiv, așa cum se afirmă de obicei. Această interpretare a faptelor a fost respinsă de majoritatea istoricilor, în particular de David Glantz, și nu a găsit sprijin printre oamenii de știință occidentali. Totuși, lucrurile par altfel pentru est-europeni, inclusiv pentru
Operațiunea Barbarossa () [Corola-website/Science/299218_a_300547]
-
bătălia a marcat un punct de cotitură în desfășurarea războiului, fiind prima oară din 1939, când Germania Nazistă își începuse campania de cuceriri, când Wehrmachtul a fost nevoit să retragă în mod semnificativ. Forțele germane se mai retrăseseră temporar în timpul Ofensivelor sovietice de la Elnia din septembrie 1941 și de la Rostov (care a provocat demiterea de la comandă a lui von Rundstedt), dar aceste retrageri au fost minore în comparație cu cea de la Moscova. Pe 22 iunie 1941, trupele germane, române și maghiare au invadat
Bătălia de la Moscova () [Corola-website/Science/299290_a_300619]
-
de apărare era reprezentată de o triplă linie întărită în imediata vecinătate a orașului, așa-numită "Zonă defensivă Moscova". La începutul atacului german, aceste centuri de apărare erau încă insuficient pregătite pentru a face față atacului inamic. Mai mult, planurile ofensive germane au fost înțelese destul de târziu, iar trupele sovietice au primit ordin să treacă pe poziții defensive ferme de-abia pe 27 septembrie 1941. Noile divizii sovietice care se formau pe Volga, în Asia și în Urali nu aveau să
Bătălia de la Moscova () [Corola-website/Science/299290_a_300619]
-
1942. "Enciclopedia Moscovei" publicată în 1997 consideră că pierderile germane s-au ridicat la 145.000 de oameni iar cele sovietice la 900.000 de oameni în faza defensivă, și 103.000 germani și 380.000 de sovietici pentru faza ofensivă, până pe 7 ianuarie 1942. Astfel, totalul pierderilor dintre 30 septembrie 1941 și 7 ianuarie sunt estimate la 248.000/400.000 de soldați ai Wehrmachtului (Marea Enciclopedie Sovietică/Enciclopedia Moscovei) și 650.000/1.280.000 pentru Armata Roșie (Erickson
Bătălia de la Moscova () [Corola-website/Science/299290_a_300619]
-
acord să dezarmeze, în secret, bazele de rachete din Turcia, dar doar la o dată ulterioară, pentru a preîntâmpina protestele Turciei, un membru-cheie al NATO. La 28 octombrie, Hrușciov a anunțat intenția guvernului său de a demonta și îndepărta toate armele ofensive sovietice din Cuba. Transmițând mesajul acesta publicului prin Radio Moscova, URSS-ul își confirma dorința de a continua pe linia soluției propuse de americani cu o zi înainte. În acea după-amiază, tehnicienii sovietici au început să demonteze bazele de proiectile
Criza rachetelor cubaneze () [Corola-website/Science/299318_a_300647]
-
înainte. În acea după-amiază, tehnicienii sovietici au început să demonteze bazele de proiectile, iar lumea nu mai era în pragul războiului nuclear. Criza proiectilelor cubaneze era încheiată. În noiembrie, Kennedy a retras blocada navală și, până la sfârșitul anului, toate rachetele ofensive au fost retrase din Cuba. Curând după acestea, SUA și-a retras, în tăcere, proiectilele din Turcia. Criza Rachetelor Cubaneze a părut în acele timpuri o victorie clară a SUA, dar Cuba a ieșit din această criză cu un sentiment
Criza rachetelor cubaneze () [Corola-website/Science/299318_a_300647]
-
a fost probabil o surpriză să afle că s-au luptat în ceea ce sus-numitul colectiv a denumit "Bătălia de la Ancre". Multe lupte sunt prea mici pentru a primi un nume. Termeni precum "acțiune", "ambuscadă", "schimb de focuri", "raid" sau "patrulare ofensivă" sunt folosiți pentru a descrie ciocnirile de mică anvergură. Aceste lupte au de cele mai multe ori loc în cadrul general al unei bătălii importante. De multe ori soldații nu sunt capabili să măsoare imediat importanța unei lupte. În ziua ce a urmat
Bătălie () [Corola-website/Science/299370_a_300699]
-
ca mingea să fie returnată adversarilor. Introducerea unui jucător specializat în apărare, "Libero-ul", a mărit lungimea fazelor de joc. Modificarea regulii la serviciu l-au transformat dintr-un simplu act de a pune mingea în joc, într-o armă ofensivă. Conceptul rotației a fost dezvoltat pentru a permite fiecărui sportiv să participe la joc. Regula poziției jucătorilor permite echipelor flexibilitate și posibilitatea dezvoltării de tactici interesante, atât în favoarea echipei, cât și pentru entuziasmul spectatorilor. Astfel, imaginea voleiului devine din ce în ce mai bună
Volei () [Corola-website/Science/299401_a_300730]
-
care folosesc bastonul, cum sunt cricketul, „rounders” sau „pesapallo”, jucate în diferite regiuni ale lumii. O minge cam de mărimea unei mingi de tenis este aruncată de un jucător defensiv numit "pitcher" către un prinzător (engleză:"catcher") iar un jucător ofensiv batter încearcă să o lovească cu o bâtă rotundă, netedă, numită "bat" înainte ca prinzătorul să o poată prinde. Mingea se numește și ea tot baseball. Scorul se realizează de către batter care fuge și atinge o serie de patru semne
Baseball () [Corola-website/Science/298742_a_300071]
-
Sox respectiv Pittsburg Pirates, s-au întâlnit să dispute un set de șapte jocuri pentru a determina un unic câștigător. În secolul al XX-lea, baseball-ul s-a modernizat considerabil, devenind dintr-un sport mai mult defensiv, unul din ce în ce mai ofensiv, scopul jucătorilor fiind de a lovi mingea cu cât mai multă putere. Deși este un sport specific american, el a devenit popular și în alte țări. Încă din anii 1920 și 1930, au apărut ligi de baseball profesioniste în foarte
Baseball () [Corola-website/Science/298742_a_300071]
-
reginei Robert Dudley, nu a adus un ajutor puternic. Strategia lui a fost să sprijine pur și simplu olandezii în timp ce trata în secret cu spaniolii. După sosirea sa în Olanda, Dudley se opune olandezilor care doreau să ducă o campanie ofensivă și o înfurie pe Elisabeta acceptând postul de guvernator general din mâinile Statelor Generale ale provinciilor de Jos. Elisabeta consideră că este un truc pentru a o forța să accepte suveranitatea sa asupra Țărilor de Jos, ceea ce deja refuzase. Ea
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298884_a_300213]