2,169 matches
-
petic de iarbă, resturi alimentare aruncate peste tot, resturi de sarmale, sticle de suc. Zeci, sute de lumânări ard în niște tăvi de tablă umplute cu nisip, așezate direct pe caldarâm. Tăvile nu mai fac față numărului prea mare de ofrande, ceara și parafina se scurg încet la vale, arzând în râuri mici de foc, oamenii se apleacă pe rând și alimentează cu noi și noi surse de lumină acest altar ad-hoc, ce de la distanță pare un loc de sacrificiu păgân
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Ierarh Nicolae și ale Sfintei Parascheva, înconjurate de zeci de candele, de diferite forme și culori. Ansamblul astfel creat este foarte spectaculos din punct de vedere vizual și mă duce cu gândul la „insta lațiile” și modul de a aduce ofrande luminoase din anumite biserici catolice pe care le-am vizitat în Franța și în Italia. Chiar lângă raclă stă un bărbat solid, cam de 60 de ani, îmbrăcat în civil, cu haine groase, se vede că este pregătit să înfrunte
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care aceștia s-au aflat efectiv în rând (graffiti, inscripții pe zidurile caselor din preajmă) sau felul în care „celebrul” zid de cărămidă din apropierea Mitropoliei a fost transformat pentru câteva zile în sanctuar ad-hoc (lumânări aprinse, icoane, monede lăsate ca ofrandă etc.). Ora 09.00. Deja este foarte cald, se simte o zi călduroasă, caniculară chiar. În apropierea catedralei, o combinație sonoră insolită : zgomote percutante de bormașină (se lucrează la restaurarea acesteia de multă vreme, din 1998), amestecate cu cântările bizantine
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Ortodoxie. Eu cam știu ce vreți să faceți dumneavoastră și nu pot să mă bag, că nu e treaba mea. Dar aș vrea, de va fi cu putință, să încheiați cartea în felul următor : «Omule, creștinule, românule Am scris această ofrandă Cu tristețile și frumusețile ei Trecând prin această lume și ajungând în fața lui Dumnezeu Am făcut un lucru pe care l-am simțit Ca recunoștință față de minunile Sfintei Parascheva întâmplate cu mine și dacă cumva am greșit din neștiință, din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
smeriți, cel mic este ridicat cu grijă de tatăl său pentru a atinge mâna Sfântului Dimitrie cu o batistă albă. Rândul din imediata apropiere a raclei. De remarcat felul în care pelerinii se pregătesc pentru intrarea sub baldachin: ținută, flori, ofrande. Mănăstirea Prislop, noiembrie 27 și 28 noiembrie 2010 Minunatul cadru natural al Mănăstirii Prislop. Note despre stigmatul pelerin. Urcușul spre mănăstire. Chilia Sfântului Ioan de la Prislop. Rândul de așteptare de la mormântul Părintelui Arsenie Boca. Slujba de pomenire. Enervantul elicopter. Masa
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
aur, foarte fin și elegant lucrată, asemănătoare cu cea a Sfintei Parascheva, aruncată parcă într-un morman de vată albă, hidrofilă. Racla propriu-zisă, vizibilă pe jumătate, este acoperită cu o prelată de plastic transparent, pe care pelerinii depun cu grijă ofranda lor bănească, în general sume mici, un leu, cinci lei, rar vezi un bilet de 10 lei. Un tânăr seminarist strânge cu atenție acatistele pelerinilor, scrie cu un pix inscripționat cu logo-ul unei mari corporații multinaționale de medicamente o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
seama și nu este nimeni care să-mi spună dacă la Suceava există o tradiție istorică în a depune astfel banii, direct pe raclă, sau este vorba de un „îndemn vizual” din partea organizatorilor, o invitație indirectă de a lăsa o ofrandă materială cât mai consistentă la pelerinaj. Dar erau sume mici acolo, „bănuțul văduvei”, pe undeva. După o primă tură de recunoaștere, intru și eu în rând, la fel ca și ceilalți pelerini. „Simt ca un pelerin”, adică încep să mă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
propriu-zis, arde cu flacără tremurândă un covor întreg de candele roșii, galbene, portocalii. Cred că noaptea, în timpul privegherii ce are loc la mormântul acesta, efectul trebuie să fie covârșitor asupra ochiului și inimii pelerinului. Crucea încrustată în scoarța copacului și ofranda în bani de la rădăcină După terminarea rândului. În jurul mormântului, slujba. Imediat după ieșirea de la rândul format la mormântul Părintelui Arsenie, începe un alt rând. Este vorba de rândul spre Peștera Sfântului Ioan de la Prislop ; traseul fiind foarte accidentat, iar accesul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
din boxele ambulante răsună pricesne și nu cântări bizantine, ca la Iași sau București. Afluență mare a pelerinilor care coboară panta și doresc să fie miruiți, cu un gest automat și grăbit, de unul dintre călugări. Marea majoritate lasă drept ofrandă un bilet de un leu. Un tânăr atletic, într-un trening negru și cu papuci de plajă în picioare, încearcă să ordoneze rândul care nu încetează să ia proporții. După miruire, fiecare pelerin, purtând pe frunte o urmă uleioasă și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Moderne din cadrul Academiei din Atena, a raportat prezența masivă a rromilor greci pe insula Tinos (arhipelagul Cicladelor), în ziua de 15 august (Sfânta Maria). La fel ca și la Iași, aceștia poartă pe umeri covoare, pe care le oferă ca ofrandă. Covoarele sunt apoi dăruite Mitropoliei, care, la rândul său, le distribuie către parohii și mănăstiri. Posibila explicație a acestei stări de fapt, furnizată de cercetătoarea din Grecia (care nu a studiat în mod explicit acest fenomen, ci l-a semnalat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
covorul de rugăciune musulman”. Am discutat în timpul pelerinajului cu rromii care aduceau covoarele, cu diverși pelerini cu experiență care remarcaseră fenomenul de-a lungul anilor și cu organizatori de pelerinaje. Nu am găsit o opinie oficială a Bisericii cu privire la practica ofrandei în covoare. Bănuiesc că ea a fost și este acceptată tacit ca făcând parte din cadrul „religiozității populare” asociate pelerinajului. Am aflat următoarele : aducerea de covoare la Iași (pentru a ne limita doar la locul unde practica este cea mai răspândită
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
din partea femeilor rrome, bărbații fiind mai rezervați sau neștiind ce să răspundă la întrebare, într-atât de firească li se părea această practică. Două interogații s-au detașat imediat : a) de ce covoarele, și nu alt obiect domestic, sunt aduse ca ofrandă ? b) de ce spun că „facem” (producem) haram, și nu altfel ? Posibilul răspuns, pe care voi căuta să-l detaliez mai jos, este acela că se referă la o practică ce își găsește rădăcinile în peregrinările rromilor de-a lungul vremii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
era strâns legată cu cea a unor enclave sacre, având în centru un mormânt al unei persoane considerate drept sacre, protectoare. Locul era protejat de o zeitate, iar zeitatea proteja, la rândul său, locul. Este atestată trimiterea de daruri și ofrande de „îmbunare” de către membrii unor clanuri sau triburi întregi, în cazul unor încălcări grave ale interdicțiilor legate de „haram”. După dispariția Profetului Mahomed, „haram”- ul se instituționalizează, haram-ul însuși este privit ca fiind protejat de el însuși prin mijloace
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dimensiunea globală, comunitară a întregului spațiu de pelerinaj. Elementele de depreciere lingvistică ulterioare au legat cuvântul „haram” de condiția etniei rrome, contribuind la întărirea stigmatului specific. Cercetări etnolingvistice mai aprofundate pot contribui la lămurirea „misterului” covoarelor aduse de rromi drept ofrandă la pelerinaje. Eu nu am făcut altceva decât să încerc să avansez câteva posibile piste de reflecție asupra acestui intrigant obicei. și să verific afirmația lui Elwood Trigg, plasată la finalul cărții sale : „În ciuda modernității, țiganii con tinuă să fie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Burada, Simeon Florea Marian, Elena NiculițăVoronca și Tudor Pamfile sunt câteva nume care pot fi men ționate în context (Lefter, 2010 : 488). Ion Chelcea analizează la rândul său hrana rituală a românilor, înregistrând restructurările de sens pe care le suferă ofrandele în urma apariției creștinismului, coliva conti nuând să ocupe planul întâi în hrana liturgică a credincioșilor, ca ofrandă adusă morților (Chelcea, 2001 : 244). Ofrandele alimentare, în cadrul cărora se pot încadra și distribuțiile de hrană (pomană) din timpul pelerinajelor, constituie o trăsătură
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în context (Lefter, 2010 : 488). Ion Chelcea analizează la rândul său hrana rituală a românilor, înregistrând restructurările de sens pe care le suferă ofrandele în urma apariției creștinismului, coliva conti nuând să ocupe planul întâi în hrana liturgică a credincioșilor, ca ofrandă adusă morților (Chelcea, 2001 : 244). Ofrandele alimentare, în cadrul cărora se pot încadra și distribuțiile de hrană (pomană) din timpul pelerinajelor, constituie o trăsătură majoră a multor ritualuri religioase. O atenție aparte a fost acordată deci studiului cultului morților și strămoșilor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Chelcea analizează la rândul său hrana rituală a românilor, înregistrând restructurările de sens pe care le suferă ofrandele în urma apariției creștinismului, coliva conti nuând să ocupe planul întâi în hrana liturgică a credincioșilor, ca ofrandă adusă morților (Chelcea, 2001 : 244). Ofrandele alimentare, în cadrul cărora se pot încadra și distribuțiile de hrană (pomană) din timpul pelerinajelor, constituie o trăsătură majoră a multor ritualuri religioase. O atenție aparte a fost acordată deci studiului cultului morților și strămoșilor, în care gestul de a oferi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
distribuțiile de hrană (pomană) din timpul pelerinajelor, constituie o trăsătură majoră a multor ritualuri religioase. O atenție aparte a fost acordată deci studiului cultului morților și strămoșilor, în care gestul de a oferi hrană a jucat un rol esențial, natura ofrandei variind în funcție de cult. Mai vechile cercetări antropologice dedicate acestui subiect erau centrate pe rolul de mediere al hranei rituale în „dialogul” pe care oamenii îl întrețin cu divinitatea. Apetitul pentru gusturile „terestre” consemnate în cadrul ceremoniilor religioase constituie pentru Alphonse Dupront
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a hranei, poate fi concepută ca un factor social, marker identitar și religios sau de apartenență la o frontieră rituală a mâncărurilor (Sabban, 2010 : 808). Revenind la terenul nostru de cercetare, o varietate destul de mare de alimente sunt utilizate ca ofrandă (se dau „de pomană”) - din bulgaroslavonă, pomienu/pomanu, „amintire”, „aducere aminte”. Un inventar rapid ar fi următorul, de la cele mai complexe spre cele mai simple : sarmale, supă caldă, pilaf, mâncare de cartofi, pește fript sau prăjit, friptură de pui, mici
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
2002 : 8). Semnificația distribuției de alimente. În primul rând, hrana leagă, ordonează, „domesticește” : „Hrănind pe cineva, îl domesticești, îl îmbunezi, îl faci al tău. Îl hrănești pe străin, pe sărac, iar reflexul mesei dăruite vizibil se află în lumea nevăzută : ofranda ajunge la Dumnezeu și va fi în același timp pomană pe lumea cealaltă. În condiții rituale, mâncarea celor vii consacrată și numită pomană ajunge pe căi enigmatice în gura celor de dincolo. Înghiți tu aici și se satură cei de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și sărăcia extremă sunt remarcate și analizate în cadrul spațiului islamic, mai exact în cadrul pelerinajelor copto-musulmane (așa-numitele mouled-uri, sărbători mixte, religioase, comerciale și populare), de către cercetătoarea franceză Catherine Mayeur- Jaouen. Prezența sezonieră, în număr mare, a cerșetorilor, atrași de generoasele ofrande, mesele gratuite și laxismul autorităților din perioada precisă de timp cât durează sărbătoarea, este importantă în desfășurarea pelerinajului. Doamna Mayeur-Jaouen face o descriere exactă a scenelor de cerșetorie : plăgile și infirmitățile sunt exhibate deschis, puse în spectacol, pentru a aduce
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
tehnicieni cărora li se opresc din salarii sume importante pentru că nu îndeplinesc un plan ce nu ține seama de realități, poate și pensionari, printre care și invalizi de război care sunt răsplătiți de statul socialist cu un bacșiș public pentru ofranda lor de sânge și dovada patriotismului adevărat, în vreme ce un Păunescu Adrian se lăfăie în bani nemunciți și în plăceri alături cu morala, fie ea și burgheză, numai că strigă în gura mare trăiască Ceaușescu. De doi ani de zile, poporul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
folosite, își face apariția cuvântul Holocaust. Termenul vine de la grecescul holokauston, "ardere de tot", și servise, până atunci în mod tradițional, în greacă și în diverse limbi europene, pentru redarea ebraicului ola, care în Leviticeeeee desemnează un anumit tip de ofrandă adusă lui Dumnezeu, în general un animal "ars în întregime". În franceză și italiană, "holocaust" își păstrase până foarte târziu sensul "sacrificial" și nu apărea decât în aceste contexte religioase. În engleză, în schimb, cuvântul cunoscuse o evoluție deosebită în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în casa Mea și înăuntrul ziduriloe Mele, un nume și un loc [yad va-shem] mai de preț decât fii și fiice; le voi da un nume veșnic și nepieritor". iiiii În ebraică: Yom ha-zikaron la-Shoah ve-la-ghevura. jjjjj Cuvântul omer desemnează ofranda de orz nou adusă odinioară la Templu în a doua zi de Paști, potrivit Leviticului, 23:9-14. Biblia prescrie, în plus, să se numere, din această zi, șapte săptămâni până la sărbătoarea Shavuot, care marca sfârșitul recoltării orzului și începutul celei
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și cîteva minute, hai trei ore. Manuel, periculoasă dar bănoasă treabă, glumesc. Dar nu găsesc în fiecare zi. Dimineața fac sacrificiile și uneori le fac degeaba. Ce sacrificii?! Pentru Eleggúa și Echú. Ce anume? Doi porumbei, pui, găini. Mai fac ofrande de rom, tutun, făină de porumb, pește afumat... În fiecare zi? Numai cînd am de lucru. Azi am lucrat mai în vale și mi-am încercat norocul și la dumneavoastră. Și ce înseamnă... ce spui acolo în jurul copacului dansînd? Stăpîne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]