2,372 matches
-
lângă Ocna Mureșului, Ciuguzel, pe dealurile dinspre Blaj, și Galda de Jos, aproape de Teiuș. Oamenii s-au organizat spontan, în funcție de afinitățile sufletești, de cunoștințe mai vechi sau de specificul lucrărilor din colonii. Unirea a fost asaltată de țăranii muncitori ai ogoarelor și cei cu pregătire agronomică. Ciuguzelul a adunat pe cei din regiunile de deal, viticultori și pomicultori, împreună cu cei legați sufletește de ei, mai puțin cunoscători ai acestor munci, sau bolnavii aflați în îngrijirea acestora. Iar Galda, unde am fost
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
umbra lui Crist”, „Prometeu”, 1934, 2; Dan Smântânescu, „În umbra lui Crist”, ȚA, 1934, 692; Marta D. Rădulescu, Octavian Șireagu, „Revista mea”, 1935, 1; Dan Smântânescu, „Noua lirică ardeleană”, „Revista Societății «Tinerimea Română»”, 1935, 8; V. Copilu-Cheatră, „Noua lirică ardeleană”, „Ogorul școalei”, 1936, 10; I. Valerian, „În umbra lui Crist”, VL, 1944, 144; Beke, Fără interpret, 81-90; Micu, „Gândirea”, 654-655; Fanache, Întâlniri, 143-149; Valentin Tașcu, Două antologii în fața timpului, T, 1978, 2; Adrian Popescu, Octavian Șireagu - 80, ST, 1981, 3; Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289707_a_291036]
-
iese cu titlul „Reînvierea românească”. Publicația se autodefinește, într-un apel, drept „Tribună liberă de luptă antirevizionistă și de românizare a românilor secuizați.” Articolul-program, aparținând lui G. Belea, militează pentru „sufletul românismului”, împotriva „indiferentismului politic”, pentru „replantarea vlăstarelor românești pe ogoarele părinților noștri”. Cea mai mare parte a paginilor este consacrată publicisticii, ilustrată de Gh. Târnăveanu, Ion Banu, G. Popa-Lisseanu, Aurel Filimon, Teodor Chindea, D. Ciurezu, dar sunt inserate și contribuții precum un studiu al lui Fl. Țuțugan, Dimitrie Cantemir ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289167_a_290496]
-
gol înălțimea în sfîșiere de nori, dealurile negre, peronul cinstit de ploaie stația Mareșal Constantin Prezan antroponimic, numele uzual care? șesul locul potopit de oameni, zvîrlit în anexe gospodărești, garduri, bătături, ulițe crîncene, izlaz cu iarba tocită, se termină, intră ogoarele, plugul plagă, rana pămîntului, bine se păcălea etimologic cineva dintre latiniști! apucăm pe locuri vălurite, ierburi, dumbravă și cîți copaci bătrîni, dendrolatrule! și ei cu plugăria dau în fiecare an triste priveliști de grîu și porumb! ceață pe deal înălțat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vorbească mai tare, și maghiarii de altădată rosteau răstit. Trenul spre Adjud în lucrătură plastică de zori, umbre cenușii de armonie, spațiul cu virtuțile lui s-a măsluit demult, plopii în prelucrarea lor matematică, segmentele de dreaptă paralele la cer, ogorul, ce fostă pădure, ce fost aici identitar! Bacăul un complot de noapte l-a adunat și se deconspiră în el, frontonul în privirea pe sus, vremea oamenilor este de rîs, cu lume întoarsă pe dos, reflecția tot pe dos, le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
da' ăștia n-au veceu, bă, nene?! a, uite-l aici! mișcările pe șosea lumini, geană de zi, gara, navetiștii, cel bătrîn în afluire, fiecare aveți banca voastră? Căiuți lămpile destrămînd deasupra solului ca și trenul, rad pămîntul pînă la ogor, în loc de pădure civilizație, pămînt portaltoi de soiuri străine, țarină întoarsă la metale, cu becurile pînă la plasmă, humus sfîșiat de straie, omul lucrează la altă scară decît aceea a propriilor condiții și intră direct în foc, nu în pămînt, canton
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
rugă, șase dintr-o privire, cea mai sus pe Măgura cu oasele ostașilor, clădirea haltei Viișoara dezafectată, pereții rămași avizier, cine este curva satului etc., merii gard fructifer ai livezii, față și revers, iarbă-arătură, restul pomilor participări punctuale, lăstăriș, porumb ogoare, locuri lăsate la mila profesională, energeticianul a întins firele, polițistul a închis centrul coercitiv, zidurile și cazarma, adunați la biserică țăranul, ciobanul, pădurarul, Tîrgu Ocna tei la gară, curți, case, recombinate în locuințe bloc, stația Saline intrîndul între versanți spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
aparențelor tot ca munte răsună, Mădăraș, Dănești, Oltul cînd era pîrîu, Cîrțani, Cîrța la vest indicator rutier, amiază mută de soare, minunea aceea cînd în urmă înțelegem ceva la schimbarea anotimpurilor, Tomești strat paralel DN 12, movile de gunoi pe ogoarele slabe, gheața pe scobiturile mai adînci, Izvorul Oltului pînă la închidere în obloane de stînci, gîlma de piatră între ele, țintă pe Hășmaș, urma de creion a liniei prolepsă, execută traseul la vreme din puterile soarelui sus, căzînd tot așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
moțăieli, Mănăstirea Portărița 2 km piemont, afundul în panta munților, Livada firme bilingve, nu are case noi, dîmb din linia de blocuri, Strada Satu Mare, cîmpul pe cabluri de înaltă tensiune, import-export, NV, 400 kV zarea Halmeului, 16 km rutieri, Ciuperceni ogoare cu pădure în șes, deplasare în coloană, tot nordul județului pulsează pe segmentul de șosea, aproape de reședință, un sfert, a treia parte din autoturisme numere de țări cu import de muncitori, Spania-Italia, cîte o Franță, Germanie, INTERVENȚIE ÎN TEXT Sălbaticii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
poliție, și de unde sînteți? Lunca Pașcani, și ai venit la Tîrgu Frumos, la țiganii ăștia! nu te-a bătut vreunul? n-are ea treabă cu țiganii, pricepe bărbatul, sînt de la Prigoreni, comuna Ion Neculce, cronicarul! catastrofală eroziune prin șiroire în ogor negru din coastă, scenele de inundație, în august, la Pașcani, de la moravurile corupte, buricul gol! concluziv, să se ridice, la Pașcani vînd în piață, rapidul automotor "săgeată albastră" Bicaz Iași, nou introdus, unii credeau că merge la București, divizarea întîmplărilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dacă ești din munte nu mai știi altceva, de la șes munții sînt basm, Moș Cocoș Cocoloș, grădina raiului nu formă este, ci bunătate de gust, ceață surie, nimic pe ochiul Jumătate Peisaj, în dosul caselor stuf, lăstari din pîraie și ogoare, Deleni 4 km, ceața vătuiește în tuse mai seacă, mai bine podul, la Reghin lama de zăpadă la camion pe rampă, Tîrgu Mureș Brașov Tîrgu Mureș plăcuțe citețe, același tip de imaginar cețurile, Petelea gluga de coceni, taina fără să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Delia, dă-ți picioarele de acolo, sugi p...! "Antena 1", hai mai încolo, găsim noi loc, doar avem bilete! eu am relații, răcoare, ciobanul înșurubat în mițele veacului, km 478+9 la stîlp, stația Tunel, fotografie de grup sub streașina ogor în ceața culorii, tunel descendent, țuguie sub culme, echilibrul fugii devale, km 484, am schimbat vreo șase trolee, la Alba Iulia ne-am dat jos, mulțumim, domnu'! înjur cît mi ți-i studentul, țăranii mă imită mai potolit, media de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
XX, voia să pună mâna, cu predilecție, pe cetățenii care se refugiaseră în România din dreapta Prutului, în perspectiva ofensivei generale a Frontului 2 ucrainean, comandat de către mareșalul Rodion Malinovski, ofensivă care ar fi trecut ca un tăvăluc și peste casele, ogoarele și gospodăriile lor. Spre deosebire de primul război mondial, în cel de-al doilea fuseseră prevăzute din timp planuri de evacuare din zonele ce urmau a fi cotropite de către trupele inamice, într-o ordine strict stabilită de către conducerea militară a țării. Datorită
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
economie, devine necesară și prezența unui partener masculin. Calificăm drept necesară prezența unui consort al Marii Zeițe, cunoscut fiind faptul că manifestările religioase ale omului preistoric vizează mereu un fapt, sau o structură aparținând lumii reale. În acest caz, fertilitatea ogorului fiind asociată cu fertilitatea feminină, prezența unui factor fecundator devine o condiție sine qua non . Alegerea taurului ca reprezentare simbolică a acestuia își găsește multiple explicații, nu neapărat divergente. Problema ridicată de figurarea simbolică a unei noi idei religioase este
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
este caracterul lor ceresc, ci virtuțile lor fecundatoare. Sacralitatea lor derivă din hierogamia cu Marea Mamă, esența lor celestă fiind valorizată în funcția ei genezică. Cerul este, înainte de toate, regiunea unde „mugește” tunetul, se adună norii și se hotărăște rodnicia ogoarelor (ELIADE 1992, 83). Asocierea tunetului, ca manifestare concretă a divinității, confirmând, încă o dată, caracterul uranian al acesteia, cu mugetul taurului, ne este sugerată, în spațiul de interes al lucrării noastre, de descoperirea la Hăbășești a unei protome zoomorfe care redă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Karghin; despre Mișa, băiețelul de 15 ani din kolhozul Crângul verde, care este în același timp pictor, contabil, propagandist, agitator și redactor; despre stația electrică de pe Nipru și metroul din Moscova; despre munca clubului satului și defectele ei; despre stahanoviștii ogoarelor și sarcinile lor; despre trimiterea la oraș a zece copii, băieți și fete, pentru a primi acolo o instrucție universitară. Când isprăvi, își șterse obrazul de sudoare și zise: "Iată care este programul nostru pentru ziua de astăzi și chestiunile
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
început cu frig și vreme aspră... un început de martie rece... care nu prevestea nimic bun. 6 martie...ziarele vuiau: „Căderea guvernului liberal... noul guvern comunist..!” „La 6 martie 1946, țara a pășit pe drumul înfăptuirilor democratice, oamenii fabricilor și ogoarelor privesc mereu înainte!” Astfel, s-a instalat regimul de dictatură. A venit luna aprilie... cu zarzări, meri și cireși înfloriți. La o lună de noua guvernare comunistă, manifestațiile și mitigurile muncitorești se țineau lanț. Coloane de oameni cu steaguri roșii
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
peste tot... În preajma lui Sf. Ilie, zilele erau tot mai senine și fierbinți cu aer încins și nemișcat, sub razele de foc ale soarelui. Lumina orbitoare a zilei, sub cerul pustiit de nori, se împletea cu liniștea și amorțeala aerului... Ogoarele de păpușoaie erau îngălbenite înainte de vreme. Preoții înălțau rugăciuni, cu prapuri și icoane, pe ogoare, cu mulțimile de credincioși cu ochii rugători spre cer.. Dar, nici o picătură de ploaie nu se ivea din cer. „Dacă ar cădea o bură de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
încins și nemișcat, sub razele de foc ale soarelui. Lumina orbitoare a zilei, sub cerul pustiit de nori, se împletea cu liniștea și amorțeala aerului... Ogoarele de păpușoaie erau îngălbenite înainte de vreme. Preoții înălțau rugăciuni, cu prapuri și icoane, pe ogoare, cu mulțimile de credincioși cu ochii rugători spre cer.. Dar, nici o picătură de ploaie nu se ivea din cer. „Dacă ar cădea o bură de ploaie, măcar..!”, își ziceau ei, cercetând cerul pustiu de nori până în zare. Era o arșiță
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cât bate ochiul e ars de soare. Zăpușeala era mare, nici o fărâmă de nour, cerul parcă blestemat, rămânea gol și uscat, și după asfințitul soarelui. „... Oari cât’ a mai țâni săcita aiasta.. ?!”, se întrebau cu îngrijorarea întipărită pe chip, oamenii ogoarelor... Dar, tot trăgeau nădejde, măcar într-o bură de ploaie... o bură măcar... Ei nu se lasă, tot trag nădejde că nu-i va lăsa Dumnezeu să moară. Rugăciunile pe ogoare pentru ploaie, nu mai conteneau... nădejdile nu se stingeau
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
aiasta.. ?!”, se întrebau cu îngrijorarea întipărită pe chip, oamenii ogoarelor... Dar, tot trăgeau nădejde, măcar într-o bură de ploaie... o bură măcar... Ei nu se lasă, tot trag nădejde că nu-i va lăsa Dumnezeu să moară. Rugăciunile pe ogoare pentru ploaie, nu mai conteneau... nădejdile nu se stingeau... Seceta, însă, nu slăbea ba dimpotrivă, parcă mai îndârjită pârjolea totul fără milă. Păpușoiul a fost compromis, n-a plouat în luna mai deloc, nici o picătură. Vitele și oamenii erau amenințați
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
prin pădurile învecinate Sânzănești-Muncelu-Corobănești sau Cociuba, era interesat să-și protejeze pădurea și să o exploateze rațional. Îmi aduc aminte, copil mărișor fiind, când mă lua tata să aducem lemne din pădure (pădurea noastră fiind în capătul de sus al ogorului de pe Dealul Lesa), eram impresionat cu câtă atenție ocrotea pădurea. Nu l-am văzut niciodată tăind un arbore viguros, ci numai pe cei cioturoși și scorburoși, tăia crengile la cei prea stufoși și rărea nuelușul tânăr ce asfixia pădurea, încât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
diferența. Capră-capră, dar chiar și așa, pe lângă faptul că e o bună plantă meliferă, muștarul tot dă o producție ce poate ajunge la două tone la hectar, cu până la 38% ulei de bună calitate, cu atâta mai mult cu cât ogorul e mai nordic...; iar la paie, muștarul e de două ori mai darnic. Dacă rezistăm tentației de a-l rafina, doar pentru ca să semene cu prototipul său din măsline - În fond e o chestiune de gust, căci „nu-i frumos ce
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
au fost pe nedrept uitate, iar dacă astăzi am să conving pe cineva să-și plece privirea spre una dintre ele, mă voi lovi de dificultatea de a-i spune de unde să ia sămânța... Dacă Într’o „cultură mare“, pe ogoare de sute, chiar mii de hectare, o astfel de atitudine pare oarecum justificată, mai mult, În consens cu multe secole de tendință latifundiară, acum și aici, pe micile parcele de ordinul hectarului, e indicată un fel de reconstrucție ecologică prin
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ales avea și pentru ce, căci obținuse rațiunea -, a crezut că poate evada din starea - totuși - de animal, În rând cu celelalte. De ce să fie și vânat pe lângă vânător? Și a crezut că rupând o bucată de pământ, făcându-și ogor - iar nevoia de energie - și Întărindu-și așezările, devenite Încetul cu Încetul orașe, ajunge liber, adică scapă de servituțile naturii sale totuși biologice. Doar că Natura - iată și numele stăpânului - Îi asaltează aceste redute, folosind bioticul, care reia ceea ce știe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]