2,363 matches
-
verișoară, călugăriță dominicană în vârstă, care mi-a vorbit despre viața ei. Locuiește împreună cu alte două măicuțe. Prin rugăciune și dialog încearcă să dea mărturie despre Cristos în foyer-ul unde locuiește. Si a reușit să arunce o sămânță bună în ogorul altor suflete și poate că acele semințe vor rodi. Merg apoi la culcare în casa americanului, lăfăindu-mă într-un pat matrimonial și adormind ca un pașă. Imi zic că cine știe dacă voi mai avea un asemenea privilegiu de
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
Rareș se lăsa încet pe scaun fără să-și ia ochii de pe foaie. Cu o zi înainte de seceriș, Moș Ion și-a pregătit uneltele pentru lucru. Iată-l: s-a sculat cu noaptea în cap și s-a îndreptat spre ogor. Soarele se ridica de după culmi, iar vântul adia ușor, făcându-l să creadă că se află într-o lume nespus de frumoasă... Doamna Mușat stătea în spatele lui și aștepta în picioare. Hai, Rareș. Citește până la capăt. Ai de învățat. Sper
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
mult avânt... S-așază într-o rână în iarbă, pufăie din lulea și gândurile îl fură și-l duc în trecut. Pământul care-i aparține lui acum era al lui Conu Iancu. Iar acum statul l-a împroprietărit pe el. Ogorul împrăștie un miros de grâu copt. E liniște! Numai luleaua lui Moș Ion pâcâie încet. Acum s-a apucat din nou de lucru. Apucă cu mâna firele de grâu, le taie cu secera și le face snopi. Ziua a trecut
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
snopi. Ziua a trecut repede! E seară!... Moș Ion are mult de secerat, dar va mai secera și mâine. Se ridică în picioare, își îndreaptă șalele și pleacă'nspre casă. Din sat se aude lătratul câinilor. Își mai privește o dată ogorul, vede snopii așezați în formă de colibă. Ajungând în sat, i se pare firea încremenită. Afară de lătratul câinilor, nu se mai aude decât sunetul tălăngilor de la gâtul berbecilor, care se-ntorc de la pășune. Trecuse o dimineață întreagă, trecuseră zile și
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
norii care deveneau din ce în ce mai învolburați, acoperind tot cerul cu semne că din clipă în clipă va porni să toarne... „Dacă plouă, n-am unde mă adăposti” - își spunea continuând să se târască. De o parte și de alta se înșirau ogoarele abia ieșite de sub omătul iernii. Undeva nu departe de drum a descoperit o glugă de porumb rămasă acolo cine știe prin ce minune. „Dacă ajung la ea până n-o început să curgă ploaia, mi-o pus Dumnezeu mâna-n
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Și-a scos mantaua și stârnind șoarecii și-a făcut un fel de colibă în care a intrat cât a putut de repede... „Oare cât are de gând să țină ploaia asta? Da’ chiar dacă se oprește, cum ies eu de pe ogor pe întunericul ista. Și apoi cum oi merge pe glodăraie, dacă abia m-am târât pe loc uscat - își spunea Toaibă, masându-și piciorul rănit... Ploua de o bună bucată de vreme. Peste tot răul se adăuga și foșnetul nesfârșit
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
nu, să ții acolo o armată de cavalerie numeroasă, precum și pedestrași. Coloniile nu cer multă cheltuială; principele înființează colonii și le întreține acolo fără cheltuială sau cu una prea mică, și face rău prin aceasta numai acelora cărora le ia ogoarele și casele pentru a le da noilor locuitori, care sunt însă numai o foarte mică parte din noul stat; aceia cărora le-ai făcut rău nu vor fi niciodată primejdioși, deoarece sunt răzleți și săraci, iar toți ceilalți, întrucât nu
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
de schimbătoare, întât nu este cu putință ca cineva să stea un an întreg cu armatele lui la asediul unui oraș și să nu facă nimic altceva. Iar dacă cineva mi-ar răspunde că, atunci când poporul își are bunurile și ogoarele în afara orașului și le vede jefuite, el nu va putea să îndure multă vreme lucrul acesta, așa încât asediul îndelungat și grija pentru averea lui proprie îl vor face să uite de principe, eu i-aș răspunde că un principe puternic
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
mulți. 17. La ceasul cinei, a trimis pe robul său să spună celor poftiți: "Veniți, căci iată că toate sunt gata." 18. Dar toți, parcă fuseseră vorbiți, au început să se dezvinovățească. Cel dintîi i-a zis: Am cumpărat un ogor și trebuie să mă duc să-l văd, rogu-te să mă ierți." 19. Un altul a zis: Am cumpărat cinci perechi de boi și mă duc să-i încerc: iartă-mă, te rog." 20. Un altul a zis: Tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
14. După ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în țara aceea, și el a început să ducă lipsă. 15. Atunci s-a dus și s-a lipit de unul din locuitorii țării aceleia, care l-a trimis pe ogoarele lui să-i păzească porcii. 16. Mult ar fi dorit el să se sature cu roșcovele, pe care le mîncau porcii, dar nu i le da nimeni. 17. Și-a venit în fire, și a zis: "Cîți argați ai tatălui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
îngrășat și tăiați-l. Să mîncăm și să ne veselim; 24. căci acest fiu al meu era mort și a înviat, era pierdut, și a fost găsit." Și au început să se veselească. 25. Fiul cel mai mare era la ogor. Cînd a venit și s-a apropiat de casă, a auzit muzică și jocuri. 26. A chemat pe unul din robi, și a început să-l întrebe ce este. 27. Robul acela i-a răspuns: "Fratele tău a venit înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
sufletele voastre. 20. Cînd veți vedea Ierusalimul înconjurat de oști, să știți că atunci pustiirea lui este aproape. 21. Atunci, cei din Iudea să fugă la munți, cei din mijlocul Ierusalimului să iasă afară din el, și cei de prin ogoare să nu intre în el. 22. Căci zilele acelea vor fi zile de răzbunare, ca să se împlinească tot ce este scris. 23. Vai de femeile care vor fi însărcinate, și de cele ce vor da țîță în acele zile! Pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
noștri și cu... arhierei ai noștri și am trimis până la sfânta mănăstire ce se află la Marea Neagră, zisă de la Sozopole... și am întrebat pe călugării acestei mănăstiri și le-am dat zisa mănăstire ca metoh cu toate veniturile sale: vii, ogoare și dobitoace și câte altele le are această mănăstire din Țarină a lui Aaron Vodă... Și astfel chibzuind,... am orânduit pe preotul Gavriil drept egumen al zisei sfinte mănăstiri a lui Aaron vodă ca s-o aibă în grijă și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
chivernisi”. ― Întrebarea care se impune ar fi: de ce nu puneau sfințiile lor - cei de la Sfântul Mormânt - osul la treabă? Răpunsul vine firesc, tot printr-o întrebare: cum să se atingă sfințiile lor de oaie, de capră, de vacă sau de porc? Pe ogor e altceva; muncesc poslușnicii, țăranii, țiganii robi și câți alții, iar “bucatele”, cum le place ‘mnealor să spună, sunt prefăcute în parale, care... Dar asta-i treabă cunoscută, părinte... ― Adică să le depună “în mâna patrierșiei sale” cu țâdulă de la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
somă de bani de ne-au dat mâna”? Pe urmă, nu pune egumenii să caute cea mai proastă moșie, “de care nici mănăstirile nu prea au folos?”... Ai dreptate, dragule. Eu cred că trebuie să mergem totuși mai departe “pe ogorul cunoașcherii” - vorba lui Nenea Iancu. ― Mai revoltat ca acum n-am putut fi nici când, sfințite. Da’ n-am încotro și trebuie să ne continuăm drumul. Și iată-ne la 3 august 1743, când: “Eu, Boroh, carele mai gios am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ți-o dă Domnul, Dumnezeul tău. 17. Să nu ucizi. 18. Să nu preacurvești. 19. Să nu furi. 20. Să nu mărturisești strîmb împotriva aproapelui tău. 21. Să nu poftești nevasta aproapelui tău, să nu poftești casa aproapelui tău, nici ogorul lui, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici un alt lucru care este al aproapelui tău." 22. Acestea sunt cuvintele pe care le-a rostit Domnul cu glas tare pe munte, din mijlocul focului din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
părinților voștri că le-o va da, lor și seminței lor, țară în care curge lapte și miere. 10. Căci țara în stăpînirea căreia vei intra, nu este ca țara Egiptului, din care ați ieșit, unde îți aruncai sămînța în ogoare și le udai cu piciorul ca pe o grădină de zarzavat. 11. Țara pe care o veți stăpîni este o țară cu munți și văi, care se adapă din ploaia cerului; 12. este o țară de care îngrijește Domnul Dumnezeul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
sau s-o vinzi unui străin, căci tu ești un popor sfînt pentru Domnul, Dumnezeul tău. Să nu fierbi iedul în laptele mamei lui. 22. Să iei zeciuiala din tot ce-ți va aduce sămînța, din ce-ți va aduce ogorul în fiecare an; 23. Și să mănînci înaintea Domnului Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege ca să-Și așeze Numele acolo, zeciuiala din grîul tău, din mustul tău și din untdelemnul tău, și întîii născuți din cireada și turma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
nu iei zălog haina văduvei. 18. Să-ți aduci aminte că ai fost rob în Egipt, și că Domnul, Dumnezeul tău, te-a răscumpărat de acolo; de aceea îți dau aceste porunci ca să le împlinești. 19. Cînd îți vei secera ogorul, și vei uita un snop pe cîmp, să nu te întorci să-l iei: să fie al străinului, al orfanului și al văduvei, pentru ca Domnul, Dumnezeul tău, să te binecuvinteze în tot lucrul mîinilor tale. 20. Cînd îți vei scutura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
mâncați nici un aliment pe care focul, frigul sau apa l-au distrus. Pentru că totdeauna hrana arsă, înghețată sau putrezită vă va arde, îngheța și putrezi corpurile voastre, într-un mod asemănător. Nu fiți asemeni gospodarului prost care a însămânțat în ogorul său semințe coapte, înghețate și putrezite. Iar când toamna a venit, singur ogorul său nu a dat deloc rod. Și mare a fost suferința sa. Ci fiți asemenea gospodarului care a însămânțat în ogorul său sămânță vie și al cărui
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
totdeauna hrana arsă, înghețată sau putrezită vă va arde, îngheța și putrezi corpurile voastre, într-un mod asemănător. Nu fiți asemeni gospodarului prost care a însămânțat în ogorul său semințe coapte, înghețate și putrezite. Iar când toamna a venit, singur ogorul său nu a dat deloc rod. Și mare a fost suferința sa. Ci fiți asemenea gospodarului care a însămânțat în ogorul său sămânță vie și al cărui ogor a dat spice vii de grâu, întorcându-i de o sută de
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
gospodarului prost care a însămânțat în ogorul său semințe coapte, înghețate și putrezite. Iar când toamna a venit, singur ogorul său nu a dat deloc rod. Și mare a fost suferința sa. Ci fiți asemenea gospodarului care a însămânțat în ogorul său sămânță vie și al cărui ogor a dat spice vii de grâu, întorcându-i de o sută de ori mai mult decât semințele pe care le însămânțase. Pentru că vă spun cu adevărat, căci trebuie să trăiți numai din focul
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
său semințe coapte, înghețate și putrezite. Iar când toamna a venit, singur ogorul său nu a dat deloc rod. Și mare a fost suferința sa. Ci fiți asemenea gospodarului care a însămânțat în ogorul său sămânță vie și al cărui ogor a dat spice vii de grâu, întorcându-i de o sută de ori mai mult decât semințele pe care le însămânțase. Pentru că vă spun cu adevărat, căci trebuie să trăiți numai din focul vieții și să nu vă pregătiți hrana
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
Sunt pregătit să rup himenul dintre viață și moarte, să rup liliacul cum ai rupe o pîine pe masă, și deodată să mi se ivească surghiunul În jurul trupului meu, În hărnicia În care-mi lucrez moartea cum pe un ogor, fără simbrie. Astăzi nu, dar mîine trebuie ca numele meu să miște pendulul, să rupă sigiliile ultime ale mașinăriei care-mi ridică În scripeți Învierea. CÎnd nu s-a putut, sîngele meu orb a plictisit Îndeajuns umanitatea, Înșelînd la cîntar
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
de la cârma țării - hoții!” Structurată pe aceste tematici, conținutul pledoariei poetice nu putea fi despărțit de o natură pedagogică. Terenul predilect al investigațiilor tematice rămâne istoria, istoria cu adevărurile și nedreptățile ei milenare: „De două milenii și mai bine/ Ardealu-i ogorul bunicului dac...”. Obsedant în poezia dlui Târziu este sentimentul național, de mulți fiind considerat desuet, mai ales după ce fusese compromis prin exces de stereotipie în presa comunistă. Acum, în prag de europenizare și mondializare, autorul resuscită coardele patriotismului. Emigrația fortuită
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93039]