2,453 matches
-
sub schița lui, au atașat unei clădiri de o clasicitate indestructibilă ca Teatrul Național încă un fund. Au intrat în perimetrul unor curți ale memoriei veșnice și au... inovat pînă la desfigurare, făcînd ca fostele locuri încîntătoare să semene cu ogrăzile unor cazărmi. Ce-și închipuie acești... inovatori, în țîfna lor parvenită, că boierii nu știau ce-i frumosul destinat veșniciei? Ignoranța lor ne interesează doar în măsura în care continuă să primejduiască imaginea unui oraș unic, prea puțin apărat de elanul resentimentarilor. În
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
puneam măștile de urît și-o luam prin zăpada uscată dincolo de lume, spre Cîrlig. De-acolo se iveau, nedezmințit, mascații, trupa fabuloasă, aceeași? alta? ne băgam între ei și făceam cale-ntoarsă, la oraș, pe străzile adormite, prin piețele pustii, prin ogrăzi, compania asta colorată, pestriță făcîndu-ne bine. Pe la spitalul Izolarea, știam că avea să-mi spună: măi Val, știi tu ce lăutari avea Iașul pe vremea lui Conta, măi! Unde-i minunatul Craiu? Unde-s zăpezile? Unde-s măștile de Tîrpești
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acea dată, se spune în raport, la fabrică erau deja folosiți „părinți și frați” din mănăstire, „care au învățat foarte bine a lucra postav”. Totuși, instalația mecanică de la mănăstire continua să ducă lipsă de lucrători și pentru că „părinții iconomi de ogradă, când urmează nevoia să deie la vreo ascultare pe cineva, acolo merg și ia pe cine voiesc fără a mai face cunoscut cămării”. Cămărașul a anexat la acest raport un izvod de părinții și frații „luați din postăvărie și care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și cămătari, slugi și boieri, ofițeri și funcționari alcătuiau o societate pestriță specifică unei perioade de tranziție. La 1840, „Iașii însuși - spune Alecu Russo - este un monstruos amestec de clădiri masive ori elegante, de palate și de magherniți împrejmuite de ogrăzi nemăsurate; pe ulițele lui furnică lucruri de la țară, lux îmbelșugat, echipagii repezi, livrele, toalete pariziene ori vieneze, zdrențe franco-moldave, fizionomii vesele, aspre, originale, felurit îmbrăcate, ca pentru un bal mascat. Populația lui de 60.000 suflete e tot așa de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
activități practice de vară ale elevilor, valoarea sudorii frunții și a brațelor (mi-l amintesc transpirat, săpând cot la cot cu elevii săi, la fundația noului corp al școlii), dar și indirect, prin exemplaritatea prestației gospodărești În propria grădină sau ogradă. A stat deoparte de zgura politică, neînregimentându-se În nici un fel În trendul ideologic al vremii și a reușit să-mi transmită primele Îndoieli și porniri la adresa regimului atunci când a crezut de cuviință că sunt destul de matur să Înțeleg cum
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
fosta Republică Democrată Germană. Pentru mine nu era o chestiune simplă. Ziaristul avea pașaport ONU pentru refugiați, care nu era recunoscut în România. Nu puteam cere aprobarea de viză pentru un asemenea pașaport, așa că am decis să arunc pisica în ograda MAE român. Am informat, pur și simplu că, a doua zi, urma să sosească la București ziaristul (numele și prenumele), având pașaport de tipul ..., pentru care președintele Partidului Muncii roagă insistent ca autoritățile române să-i faciliteze întâlnirea cu văduva
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și împiedicat să ajungă la cititori, este marcat de amprenta timpului: războiul, seceta, confruntarea cu forme ale dușmăniei față de cultură. Atmosfera e dată de amenințarea tulbure venind din partea unor „străini”, a „furilor”, a intrușilor, cu o voită confuzie între spațiul ogrăzii și cel al țării. Imaginile declinului sunt amplificate simbolic. Cronica anului de secetă capătă, prin acumulări hiperbolice, o coloratură fantastică. Viziuni opresive, goyești, trădează angoasa deposedării de existență: „golul pătrat, numărul sterp și sensul nul” (Păretele de var, S-a
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
mai ai stăpân Decât pe mine. MESTEACĂN Bine. SC[ENA] V - Bună vreme. - Vreme rea. Dar de unde ajung la cinstea să vorbești cu mine? - Cum? Bună, mări *, vechi prieten. {EminescuOpVIII 133} - Prieteni. Poate și rude. A fătat mâța mea în ograda d-tale. - Ce ai portare? - Ce ai portare? E că nu voi mai fi vecinic portar. Ce vrei? - Cum stă M[ăria] Sa? - Care M[ăria] Sa? Cea veche? Mai rău NU se poate. Cea nouă - bine și nouă asemenea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu-i în toate zilele... Cunoaște boierul bătrân pe viitorul lui ginere? VULT[UREANU] Da' de unde? Toată însurătoarea asta a pus-o la cale răposata lui nevastă... El numai a spus" da" ca totdeuna. INTENT [ATIONEM] Dar ceilalți oameni din ogradă-l cunosc? VULT[UREANU] Afară de Ermence și poate fata ei din casă nu cred să-l fi cunoscând nimene. INTENT [ATIONEM] Atunci am câștigat partida. Ei, pe lucru acu... (scoate călimara din brîu) Condei, hârtie, cerneală. Șezi mata pe prispa
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sus numitul Grigorie Frige-Linte, cu frățească dragoste închinîndu-se domniilor voastre se roagă ca văzând și făcând și putând pune mâna pe cuconaș să-l 287r puneți la răcoare // la dv. acasă. Cu multă plecăciune rămân al domniilor voastre Anghelache Sitariu, vătaf în ograda boierească {EminescuOpVIII 365} Iar despre cuconaș, ca să-l cunoașteți bine, așa l-au făcut Dumnezeu: este de 23 de de ani, cam mărișor și subțirel la trup, are păr castaniu, poartă barba-n furculiță, ochii negri și roșu la față
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
casei, fapt care ne indică direcția centrifugă din care este receptat spațiul respectiv. Cu alte cuvinte, punctul în care se situează subiectul (receptorul) care denumește pridvorul este înăuntrul locuinței, în „centrul” (vatra) casei. Vatra, casa și pridvorul sunt înconjurate de ogradă (grădină, ocol), împrejmuită, la rândul ei, de un hotar material - gardul (hortus oclusus). Următorul spațiu, tot (pseudo)circular și (pseudo)concentric, este cel al satului propriu-zis, compus din totalitatea gospodăriilor, caselor, vetrelor (un arhaic indicator demografic era numărul de „fumuri
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau răscruci a „coloanelor cerului”, crucilor, troițelor etc. e) Ceremonii și rituri circumambulatorii. Valențele magice ale diverselor tipuri de hotare nu sunt considerate a fi imuabile ; periodic sau în timp de criză, atributele hotarelor trebuie regenerate : se înconjoară casa sau ograda pentru a o feri de grindină, trăsnete, foc etc., se înconjoară satul, în stare de nuditate rituală, sau se retrasează brazda hotarului pentru a apăra localitatea de demonii vreunei molime, de secetă, de cotropitori etc. (o astfel de ceremonie anticiumă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dacă vrea să-l aibă partener de guvernare pe președintele României sau grupuri din afara Guvernului și în afara partidelor"167. Așadar, președintele nu numai că îl făcea mincinos pe premier, dar, chiar mai grav, îl acuza că tolerează corupția în propria ogradă, avertizându-l totodată că este pe cale să piardă susținerea sa politică. Lucru care avea să se producă șapte luni mai târziu. Dar să nu anticipăm. La prima vedere, episodul evertismentelor la adresa lui Tăriceanu a părut a nu fi lăsat urme asupra
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
explică - după părerea mea - și autosuficiența culturală a acestei generații, căreia Îi datorăm, În ultimă instanță, o cutumă de lucru foarte rezistentă, pe care perioada postrevoluționară abia reușește să o clintească: aceea de a trebălui mereu doar În propria noastră ogradă, fără a ne uita peste gard la ce anume fac vecinii. Generației ’60 i se poate imputa - În opinia mea - faptul că sentimentul nostru cultural nu a dezvoltat o dimensiune regională, transnațională. Marile noastre nume au preferat Întâlnirile aleatorii de la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
, Nicolae (17.V.1945, Gorganu, j. Argeș), critic și istoric literar, editor. Este fiul Filoteei (n. Ogradă) și al lui Virgil Mecu, croitor. Frecventează școala elementară din localitatea natală (1952-1959) și Școala Pedagogică de Învățători din Câmpulung (1959-1965). Învățător stagiar (1965- 1966) la școli din comunele Cobia de Sus și Vișina, în județul Dâmbovița, devine în 1967
MECU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288076_a_289405]
-
Libelule, Rondelul domniței), miniaturile delicate și grațioase, lucrate cu artă de bijutier, pe motive mitologice sau orientale. Multe reiau, din perspectivă impersonală, vechi și stabile teme macedonskiene, implicate într-un descriptiv simbolic: Rondelul cupei de Murano sau Rondelul apei din ograda japonezului propun simboluri ale elevației și purității artei (ipostază a motivului „excelsior”); chiar formula artistică a acestor jocuri de virtuozitate gratuită corespunde idealului „periheliei”, al desprinderii prin contemplație de pământ, de relativ („Dând răsunet de cristale/ Apei lui de prin
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
japonezului propun simboluri ale elevației și purității artei (ipostază a motivului „excelsior”); chiar formula artistică a acestor jocuri de virtuozitate gratuită corespunde idealului „periheliei”, al desprinderii prin contemplație de pământ, de relativ („Dând răsunet de cristale/ Apei lui de prin ogradă”). De o mare coerență în complexitatea ei, poezia relevă o structură romantică dominată de tensiunea real-ideal, de obsesia eului și a „soartei”. Amară în fulgerările ei satirice, atrasă de mitul trecutului paradisiac și de un naturism păgân, tonifiant, ispitită și
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
nou, București, 1955; Izvorul fermecat, București, 1956; Minunata-mpărăție cu palate de hârtie, București, 1957; La „Drumurile lumii”, București, 1959; Poiana lunii, București, 1960; Onică, București, 1962; Vineri la amiază..., București, 1962; Drumul spune povești, București, 1963; Di-Di-Ri, București, 1964; Ograda, București, 1965; De-a visele..., București, 1965; Ospățul, București, 1966; Povești, București, 1967; Jucăușul, București, 1967; Domnița-de-Rouă, București, 1969; Măriuca, București, 1970; Vântură-lume, București, 1971; Cu ochii ca iarba..., București, 1972; Acolo, colinele ard, București, 1974; Ramura de măr înflorit
GRUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287376_a_288705]
-
pe lumea asta, Chișinău, 1979; Patosul potrivirii, Chișinău, 1980; Amiaza lucrurilor, Chișinău, 1982; Cu viața de-o ființă, Chișinău, 1982; Decorațiile bunelului, Chișinău, 1982; Nasul Babei-Cloanța, Chișinău, 1982; Pădure, verde pădure, Chișinău, 1982; Mereu ucenic, Chișinău, 1984; Plină cu minuni ograda..., Chișinău, 1984; Ce-avem mai scump, Chișinău, 1985; Să fim sănătoși, Chișinău, 1986; Scrieri alese, I-II, Chișinău, 1987; Stări și prestări, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, Crez și măiestrie artistică, Chișinău, 1982, 213-220; Eliza Botezatu, „Plină cu minuni
ROSCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
Chișinău, 1984; Ce-avem mai scump, Chișinău, 1985; Să fim sănătoși, Chișinău, 1986; Scrieri alese, I-II, Chișinău, 1987; Stări și prestări, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, Crez și măiestrie artistică, Chișinău, 1982, 213-220; Eliza Botezatu, „Plină cu minuni ograda...”, „Moldova”, 1986, 8; Mihail Dolgan, Poezia: adevăr artistic și angajare socială, Chișinău, 1988, 250-261; Andrei Hropotinschi, Unicul, vulcanicul Valentin Roșca, „Basarabia”, 1993, 4; Ion C. Ciobanu, Marele copil Valentin Roșca, LA, 1995, 3; Mihail Dolgan, Un modelator ingenios al formelor
ROSCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > RONDELUL TOAMNEI MELE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2126 din 26 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Curcubeul arcu-și cerne Peste toamna-mi ostenită Și-n ogradă îmi așterne Cuvertură dichisită. Eu mă-mbăt cu visuri terne Lângă-o sticlă-abia golită, Curcubeul arcu-și cerne Peste toamna-mi ostenită. Într-un leagăn de răchită, Soața-mi potrivește perne Și-n ograda-mi răvășită De stihiile eterne, Curcubeul arcu-și
RONDELUL TOAMNEI MELE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381272_a_382601]
-
cerne Peste toamna-mi ostenită Și-n ogradă îmi așterne Cuvertură dichisită. Eu mă-mbăt cu visuri terne Lângă-o sticlă-abia golită, Curcubeul arcu-și cerne Peste toamna-mi ostenită. Într-un leagăn de răchită, Soața-mi potrivește perne Și-n ograda-mi răvășită De stihiile eterne, Curcubeul arcu-și cerne. Referință Bibliografică: RONDELUL TOAMNEI MELE / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2126, Anul VI, 26 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
RONDELUL TOAMNEI MELE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381272_a_382601]
-
259. Voievodul, căruia îl plăcea să „bé vin mai mult din oală roșie decât din păhar de cristal” și se milostivea de săracii din preajmă („Acest domnu avè obicei, când șidè la masă și vidè niscaiva oameni săraci dvorând prin ogradă, învăța de lua câte doua, trii blide de bucate din masa lui și pâine și vin și le trimitè acelor oameni acolo în ogradă, de mânca acei oameni”), și-a plătit „datoria” omenească și a fost înmormântat la Mănăstirea Bârnova
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
preajmă („Acest domnu avè obicei, când șidè la masă și vidè niscaiva oameni săraci dvorând prin ogradă, învăța de lua câte doua, trii blide de bucate din masa lui și pâine și vin și le trimitè acelor oameni acolo în ogradă, de mânca acei oameni”), și-a plătit „datoria” omenească și a fost înmormântat la Mănăstirea Bârnova, terminată de el. împlinindu-și obligația, văduva a avut grijă de mormântul soțului : (trad.) „Această piatră a făcut-o și împodobit-o Doamna Dafina
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
genul: Mac, mac, mac și mac, mac, mac, Zece rațe stau pe lac. Strigă tare mama rață: Mac, mac, mac, nu vreți verdeață? Șase pleacă la măicuța Și-acum socotiți fuguța Printre nuferii din lac Câte rațe baie fac? „Din ogradă au plecat către lac, agale Două rațe: mac, mac, mac! Dar s-au întâlnit în cale Cu cinci boboci rătăciți. Câți acum vor fi în apă? Veți afla de socotiți!" „Cinci copiii pe-o sănioară De pe deal ca vântul zboară
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]