2,119 matches
-
dar toată lumea îi apreciază. Privirile sunt întârziate mai mult asupra lor decât asupra altora. Sunt seducători, dar asta nu-i interesează. Pentru ei nu acest lucru este important. Ceea ce vehiculează persoanele seducătoare, fie ele celebre sau necunoscute, sunt codurile de omenie; ceea ce sunt ei vibrează și are rezonanță în noi, ceea ce sunt ei „se acaparează, se retrage”. Seducția se rezumă, într-un fel, la aceste coduri de omenie și în căutarea lor pornește lucrarea de față. În ce fel ideile preconcepute
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
important. Ceea ce vehiculează persoanele seducătoare, fie ele celebre sau necunoscute, sunt codurile de omenie; ceea ce sunt ei vibrează și are rezonanță în noi, ceea ce sunt ei „se acaparează, se retrage”. Seducția se rezumă, într-un fel, la aceste coduri de omenie și în căutarea lor pornește lucrarea de față. În ce fel ideile preconcepute ne limitează cunoștințele despre seducție Tot urmărind dezbateri, emisiuni radiofonice și de televiziune, mi-am dat seama de ceva: indiferent de public și de țară, trei întrebări
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Astfel, își reglează ceea ce specialiștii numesc „ritmurile ultradiene de înaltă frecvență”. Tocmai pentru că își leagănă picioarele reușesc să rămână concentrați! Dar cum procedează oare aceia dintre noi care se descurcă cel mai bine și sunt cei mai seducători? Efectul de omenie al gesturilor Oamenii cei mai seducători sunt, fără îndoială, cei care au cel mai simplu mod de comunicare. Foarte departe de perfecțiune, prin felul lor de a fi sunt uneori neîndemânatici și pot chiar să aibă unele ticuri în comportament
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
grup care se ocupă de studierea carismei, descopăr că cel mai iubit și mai respectat politician din Québec a fost cel care, pe scena politică a țării lui, avea gesticulația cea mai bogată și mai ritmată: René Lévesque. Efectul de omenie. A seduce nu înseamnă a impresiona comunicând perfect, ci a emoționa, comunicând omenește. În Europa, spre sfârșitul anilor ’90, a fost studiat cu seriozitate farmecul. Dintre toate țările de pe harta politică a Europei, italienii și italiencele au fost desemnați ca
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
limpezi asupra stării noastre emoționale, introducem un filtru și ne împiedicăm să comunicăm cu adevărat. Și reducem, în aceeași măsură, capacitatea noastră de seducție. Brațele, antebrațele și mâinile sunt prelungirea cuvintelor. Ele aduc în modul nostru de comunicare căldură și omenie. Omenia noastră, ea singură, este cea care ne face seducători. În mod paradoxal și contrar subînțelesului anumitor precepte, pentru a fi cu adevărat seducător nu rebuie să ne controlăm, ci să ajungem să ne lăsăm purtați de val, să dăm
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
asupra stării noastre emoționale, introducem un filtru și ne împiedicăm să comunicăm cu adevărat. Și reducem, în aceeași măsură, capacitatea noastră de seducție. Brațele, antebrațele și mâinile sunt prelungirea cuvintelor. Ele aduc în modul nostru de comunicare căldură și omenie. Omenia noastră, ea singură, este cea care ne face seducători. În mod paradoxal și contrar subînțelesului anumitor precepte, pentru a fi cu adevărat seducător nu rebuie să ne controlăm, ci să ajungem să ne lăsăm purtați de val, să dăm frâu
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
sau nu, simțim cu toții uneori dorința de a ne deschide mai mult și suntem cu toții sfâșiați între libertatea noastră interioară și angajamentele afective. În astfel de situații, micromâncărimile ne permit să vedem concret lucrarea conștiinței, la suprafața pielii. (în casetă) Omenia lui Dalai-Lama Atunci când ne gândim la personalitatea actualului Dalai-Lama, ne întrebăm întotdeauna ce legătură poate să aibă cu emoțiile o ființă care este, în același timp, atât de detașată și de prezentă. Pentru a încerca să răspundem la această întrebare
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
interioară atitudini nonverbale câștigătoare autoafirmare autoritate axa capului Axelrod, Robert barieră Bateson, Grégory bazin bărbie Birdwhistell, Ray Bourdieu, Pierre braț bust buze Cacioppo, John cameleoni sociali capacitate de adaptare carismă Casanova, Giacomo Chirac, Jacques claviculă clipit coapse coate coduri de omenie cognition complex amigdalian comunicare nonverbală comunicare pe mai multe canale conducători cooperare copii-conducători copilărie cortex cingulat anterior Craig, Arthur Crichley, Hugo Cyrulnik, Boris da Vinci, Leonardo Dalai-Lama Damasio, Antonio Darwin, Charles degete degetul arătător degetul mare degetul mijlociu deschidere necondiționată
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Arthur Crichley, Hugo Cyrulnik, Boris da Vinci, Leonardo Dalai-Lama Damasio, Antonio Darwin, Charles degete degetul arătător degetul mare degetul mijlociu deschidere necondiționată dilatare Dimberg, Ulf Dolan, Raymond dominanți înnăscuți dorință senzuală dorință sexuală dreptaci écologie de l’esprit efect de omenie efect subliminal Eibl Eibesfeldt, Irenaüss Ekman, Paul emisfera dreaptă (în indexul original nu apare, dar se vorbeste si de ea destul de mult) emisfera stângă empatie empatie corporală eu excelență în comunicare expresie facială farmec feromoni fese Freud, Sigmund frumusețe frunte
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
că fusese deținut de drept comun pe la Craiova 1. Gardienii erau și ei neschimbați: primul gardian, Vițel, era chiar din localitatea Târgșor și era cumnat cu moș Dumitrache, gardianul în vârstă și bonom, de care elevii erau foarte atașați datorită omeniei sale. Primele mărturii ale unor întâlniri publice în cadrul închisorii sunt menționate la începutul verii lui 1948 și aveau ca protagoniști un grup de elevi buzoieni neafiliați politic. Ședințele se țineau duminica dimineața, iar vorbitorii erau anunțați cu o săptămână înainte
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
348 70. „Asociația cercurilor de gospodine. Darea de seamă a activității societății”, 3 aprilie 1920-31 martie 1940 353 71. „Dare de seamă asupra activității Asociației Creștine a Femeilor Române din Muntenia de la 1 aprilie 1940-31 martie 1941 șExtraseț” 359 72. „Omenie. Scrisoarea deschisă a Alexandrinei Cantacuzino către membrele marilor Asociații Feminine din lumea întreagă ș1943ț” 367 73. Alexandrina Cantacuzino, „Congresul feminin de la Washington și zonele de protecție a copiilor contra bombardamentelor”, Timpul din 21 aprilie 1944 369 74. „Proiect de revendicări
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și împrejurimi” șfragmenteț. 71. Asociația cercurilor de gospodine. Darea de seamă a activității societății, 3 aprilie 1920-31 martie 1940. 72. Dare de seamă asupra activității Asociației Creștine a Femeilor Române din Muntenia de la 1 aprilie 1940-31 martie 1941 șextraseț. 73. Omenie. Scrisoarea deschisă a Alexandrinei Cantacuzino către membrele marilor asociații feminine din lumea întreagă ș1943ț. 74. Congresul feminin de la Washington și zonele de protecție a copiilor contra bombardamentelor, articol de Alexandrina Cantacuzino, în Timpul din 21 aprilie 1944. 75. Proiect de revendicări
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
lucru? Din generozitatea bărbaților - răspund conducătorii fasciști. Ce simplu se rezolvă problema traiului zilnic, sub dictatură! În școlile germane, femeia nu poate preda decât anumite obiecte, ca „să nu influențeze cumva sufletul german”... Probabil ca să nu trezească cumva sentimente de omenie în sufletul german! școlile normale nu mai eliberează diplome elevelor, ci numai elevilor etc. etc., un șir lung de reforme „salutare” care ne amenință și pe noi. Fasciștii, ce și cum s-ar fi trezit în mijlocul evului mediu, cu tehnica
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
inima familiei pentru cauzele mari, sociale și umane. Însușirea ei de căpetenie e înțelegerea luminată pentru oameni, pentru cauze, pentru lucruri. și cum, de când lumea, înțelegerea nu a semănat decât pace și bună învoire, în familia intelectuală va domni pacea, omenia și dragostea. Căci e o dragoste adânc omenească, adevărat omenească, una care nu crește din instincte, din preferințe capricioase și nestăpânite, ci care înfloare din totala înțelegere. Fenomenul atât de frecvent la mama primitivă: preferința pătimașă pentru unul din copii
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a continuat legătura cu Sibiul, Craiova etc. ș...ț „Asociația Creștină a Femeilor Române, Dare de seamă asupra activității Asociației Creștine a Femeilor Române din Muntenia de la 1 aprilie 1940-31 martie 1941”, București, martie, 1942, pp. 5-12. 72TC "72" Omenietc "Omenie" Scrisoare deschisă către membrele marilor Asociații Feminine din lumea întreagă ș1943ț Prea iubite surori și colege de la marele asociații feministe ca Consiliul Internațional al Femeilor, Alianța pentru Sufragiu, Liga pentru pace și libertate, Crucea Roșie, Protecția copiilor și altele, voi
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
tocmai acum când se mai pot salva vieți prețioase, în ajunul dezlănțuirii apocaliptice ce se pregătește. România, care a prezentat acest proiect și femeile române, vor susține oricând orice mijloc de salvare a mamei și a copilului. Tradițiile noastre de omenie sunt chezășia dorului nostru de a vedea întemeindu-se o lume nouă, în care nevinovăția să fie cruțată, asasinatele în masă oprite, războiul mărginit în lupta letală între combatanți, nu pasiunea de distrugere a unei întregi civilizații ce este patrimoniul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
provoca noi războaie. Vor lupta neobosite pentru ca fascismul și imperialismul să fie distruse în toate manifestările lor, pentru ca să fie asigurată în lumea întreagă o pace trainică, singura garanție a fericirii familiei, a fericirii copiilor. Veghind la îndeplinirea acestor porunci de omenie, F.D.I.F., care numără astăzi 80 de milioane de femei, combate tendințele de dezbinare ale organizațiilor feminine reacționare, ce tind să slăbească puterea de acțiune a maselor feminine, fărămițându-le. Cu cât vor fi mai solidare femeile din fiecare țară, cu atât
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Prăpastia ce-l desparte de muncitor, trândăvia lui îmbuibată, sunt sugerate, dincolo de împrejurările concrete ale locului și momentului respectiv, prin insistența cu care autorul vorbește despre acea lume a lui. De asemenea, apare clară în această scenă cruzimea, lipsa de omenie a exploatatorului care rostește brutal condamnarea la moarte a muncitorului: «Nu-mi mai trebuie. Svârle-l înapoi în baltă» (...). Pescarii sunt jecmăniți nu numai de negustori, de cherhanagii ci și de chiaburi ca Grozuță și fiul său Macarie. Chiaburii închiriază oamenilor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
are-n case. (...) ...Mizeria le-a dat odată Un gând adânc și omenesc: Au strâns unelte laolaltă Unindu-se... Poate răzbesc (...) Un secol e, de când zidarii Pe timp dușman, de vijelie, Au înflorit în țara noastră Un sâmbur nou de omenie. Dar pe zidarii țării mele Abia partidul i-a unit, Și răsădesc în țara toată Mari flori de fier și de granit. Îmi pare satul zidăresc Un uriaș cu mii de brață Ce albii la Canal zidesc Iar la Bicaz
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
arată luna, nebunul se uită la deget, 44-45 • „Nu am făcut plăcinta ca s-o mănânce alții”, 45 • Trăim Într-o Românie Încremenită, 48 • Ce se Întâmplă cu oamenii?, 48 Ziua a doua 49 Mișcări de trupe, 51 • Comuniștii „de omenie”, 52 • Lideri populiști cu potențial charismatic, 56 • Memorii și mit politic, 59-60 • Modelul paternalist: the king-maker, 60 • Promisiunea și iluzia stabilității, 61 • Schimbarea schimbării, 61 • „Amnistie da, amnezie nu”, 63 • Cine va fi oaia neagră a Balcanilor?, 64 • Stagnare și
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
de vorbă, care nu sunt parte a structurilor de vârf ale puterii, vorbesc despre o lipsă de perspectivă. Este vorba exact de ceea ce ai spus: o Închidere a orizontului. Ziua a douatc "Ziua a doua" Mișcări de trupe • Comuniștii „de omenie” • Lideri populiști cu potențial charismatic • Memorii și mit politic • Modelul paternalist: the king-maker • Promisiunea și iluzia stabilității • Schimbarea schimbării • „Amnistie da, amnezie nu” • Cine va fi oaia neagră a Balcanilor? • Stagnare și lipsă de oameni • Regulile jocului În UE • Competiția
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
da, amnezie nu” • Cine va fi oaia neagră a Balcanilor? • Stagnare și lipsă de oameni • Regulile jocului În UE • Competiția politică și zona cumetriei • Reproducția simbolică ideologică a sistemului În anii ’80 • Postsultanism și stagnaretc "Mișcări de trupe • Comuniștii „de omenie” • Lideri populiști cu potențial charismatic • Memorii și mit politic • Modelul paternalist \: the king‑maker • Promisiunea și iluzia stabilitĂȚii • Schimbarea schimbării • „Amnistie da, amnezie nu” • Cine va fi oaia neagră a Balcanilor ? • Stagnare și lipsă de oameni • Regulile jocului În UE
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
revenea puternic În arena politică, promovând un slogan ultrapopulist. Îl redau mot-à-mot: „Aproape de oameni, Împreună cu ei”. Vladimir Tismăneanu: Sunt ecouri târzii și probabil subliminal influențate de retorica liberalizării din prima perioadă a lui Ceaușescu, când se vorbea de „comuniștii de omenie”. Mircea Mihăieș: Încă o „subtilitate” a lui Iliescu: el miza pe lozinci care sunau cunoscut În urechea oamenilor. Pe de altă parte, aș cita titlul sugestiv al unui editorial din epocă al lui Dumitru Tinu - „Iliescu mizează pe uitare”. El
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
în timp ce arta populară evreiască din Țările Române își trage seva, cum spune un avizat cercetător contemporan, „din dublul strat al înțelegerii românești și evreiești a frumosului, contopit câteodată în neașteptate sinteze, rod al unei conviețuiri de veacuri, în care simțământul omeniei, resimțit ca atare de români și de evrei, a fost pecetea fundamentală ce a marcat toate operele de artă”. Poate că cea mai plauzibilă formă de înțelegere a istoriei continentale a evreilor o dobândim în momentul în care pășim în
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Halici îi dedică o odă scrisă în limba română, cu caractere latine și ortografie maghiară: „Când sănătate, scriind la voi, Rumanus Apollo La toți, căci svente-n împărăție ședeți! De unde cunoștințe așteptăm și științe: ferice. De Amstelodam, prin cărți și-n omenie tipar. Lege derapte au dat frumoasa cetate Geneva: Îți vine Franciscus, ține-te Leyda, Paris! Prindeți mâna surori cu acest nou oaspe. Nainte. Frați, fârtați, nimfele iasă curând; Domni buni, mari doctori, dascăli și bunele doamne, Cu pace îi fiți
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]