1,248 matches
-
pre-RCT. Limfocitele B necesită ajutorul limfocitelor T, spre a se dezvolta în celule plasmatice. Limfoblastele sunt celule determinate să devină limfocite și care se pot divide (din Kimball, 1994). Precursorul RCT induce excluderea alelică a genelor catenei β din cromozomul omolog, stimulează rearanjarea genelor pentru RCT-α și determină dezvoltarea stadiului dublu pozitiv (DP) (CD4+, CD8+). Celulele DP își au originea în celule dublu negative și proliferează. Circa 98% din totalul limfocitelor timice nu se maturează. Acestea mor prin apoptoză în timus
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
din sânge, sub acțiunea stimulatoare a unor citochine (IL-2, IFN alfa) diferențiază o subpopulație de celule, care au fost denumite LAK (lymphokine activated killers). In vitro, prin adăugarea IL-2 și a antigenului tumoral, limfocitele T devin citotoxice față de celulele tumorale omoloage. 1.2.3. SISTEME CELULARE CU ROL ÎN REZISTENȚA ANTIINFECȚIOASĂ NESPECIFICĂ Rezistența antiinfecțioasă a organismului uman și animal este rezultatul acțiunii unor sisteme celulare cu acțiune nespecifică, independentă de caracterul nonself al unei substanțe sau al unui agent infecțios. Funcția
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
SR cuprinde numeroși liganzi întâlniți și în țesuturile de la mamifere implicate în răspunsuri imune, precum sunt macrofagele. Asemenea receptori SR au fost identificați și la Drosophila, reprezentați de dSR-CI, EMP (proteina de membrană epitelială) și croquemort (CRQv), ultimele două fiind omoloagele receptorului CD36, de la mamifere (Pearson și colab., 1995). CRQ și dSR-CI sunt exprimate în hemocite și macrofage. CRQ este cerută de preluarea fagocitotică a celulelor apoptotice, nu însă și a bacteriilor, dar dSR-CI se leagă la motive variabile, incluzând β-glicani
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
moleculelor Ig și markerul b5 , pe restul moleculelor Ig, ceea ce reprezintă realizarea raportului de codominanță dintre b4 și b5 și totodată funcționarea mecanismului de excludere alelică care impune realizarea rearanjamentului genic imunoglobulinic eficient doar în cadrul unuia dintre cei doi cromozomi omologi ai unei perechi, astfel că în oricare celulă va fi utilizată doar una dintre cele două alele. La nivelul populației de celule a clonei vor putea fi însă exprimate ambele alele codominante. Variantele alotipice sunt rezultatul mutațiilor genice punctiforme care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în limfocitele B și în limfocitele T, conducând la diversificarea imunoglobulinelor și, respectiv, a receptorilor de antigene din celulele T. Ea reprezintă un tip special de recombinare, cu totul diferit de recombinarea somatică din crossing-over-ul mitotic, în care sinapsa cromozomilor omologi este o condiție „sine-qua-non” a procesului, având loc schimb reciproc de segmente omoloage de cromozomi. În cadrul rearanjamentului de segmente genice imunoglobulinice care are loc în geneza unei gene integrale,funcționale în dirijarea sintezei unei catene imunoglobulinice complete, nu se realizează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a receptorilor de antigene din celulele T. Ea reprezintă un tip special de recombinare, cu totul diferit de recombinarea somatică din crossing-over-ul mitotic, în care sinapsa cromozomilor omologi este o condiție „sine-qua-non” a procesului, având loc schimb reciproc de segmente omoloage de cromozomi. În cadrul rearanjamentului de segmente genice imunoglobulinice care are loc în geneza unei gene integrale,funcționale în dirijarea sintezei unei catene imunoglobulinice complete, nu se realizează schimb reciproc de segmente corespondente ale cromozomilor omologi, ci are loc o asociere
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
loc schimb reciproc de segmente omoloage de cromozomi. În cadrul rearanjamentului de segmente genice imunoglobulinice care are loc în geneza unei gene integrale,funcționale în dirijarea sintezei unei catene imunoglobulinice complete, nu se realizează schimb reciproc de segmente corespondente ale cromozomilor omologi, ci are loc o asociere de segmente neomoloage ale unuia și aceluiași cromozom, cu asigurarea continuității covalente a unui anumit segment V cu un segment J-C și eliminarea, prin deleție a segmentelor genice interpuse. Din această cauză, considerăm că este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
prezența unui anumit antigen. Acest mecanism recombinațional este unul nelegitim, deoarece implică participarea unor structuri genetice neomoloage, localizate într-unul și același cromozom, dar la distanțe mari, violând regulile „clasice” ale recombinării genetice propriu-zise, care implică schimb reciproc de segmente omoloage între cromozomii pereche, aflați în sinapsă cromozomală. Procesul de constituire a unui cistron imunoglobulinic s-ar putea numi recombinare, dacă la realizarea lui ar participa cei doi cromozomi omologi ai perechii, și care ar realiza o sinapsă nu „în registru
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
clasice” ale recombinării genetice propriu-zise, care implică schimb reciproc de segmente omoloage între cromozomii pereche, aflați în sinapsă cromozomală. Procesul de constituire a unui cistron imunoglobulinic s-ar putea numi recombinare, dacă la realizarea lui ar participa cei doi cromozomi omologi ai perechii, și care ar realiza o sinapsă nu „în registru”, adică centromer-la-centromer și genă-la-genă, ci o sinapsă de tip „out of register” adică în afara registrului de omologie. O asemenea împerechere imprecisă a cromozomilor omologi ar fi o condiție suficientă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ar participa cei doi cromozomi omologi ai perechii, și care ar realiza o sinapsă nu „în registru”, adică centromer-la-centromer și genă-la-genă, ci o sinapsă de tip „out of register” adică în afara registrului de omologie. O asemenea împerechere imprecisă a cromozomilor omologi ar fi o condiție suficientă pentru realizarea unui crossing-over inegal. Un asemenea mecanism ar putea aduce un segment genic pentru regiunea variabilă în nemijlocita vecinătate a unui segment genic pentru regiunea constantă a catenei imunoglobulinice. Celula inițială în care s-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pentru regiunea variabilă a catenelor H. La suprasegmentul VH-D-JH se adaugă un segment CH, constituindu-se gena activă în sinteza unei catene imunoglobulinice de tip H. Acest rearanjament de segmente genice H se realizează într-unul dintre cei doi cromozomi omologi ai perechii 14 de cromozomi umani. Există până la 20 de segmente genice pentru diversificare (D), fiecare codificând între 5 și 15 aminoacizi. Numărul de segmente genice VH este de ordinul câtorva sute, fiecare asemenea segment având la terminalul 5’ o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Astfel, dacă la nivelul unui cromozom rearanjarea de segmente genice eșuează, adică este abortivă, neproductivă, nefructuoasă, nefinalizată cu geneza unei gene imunoglobulinice completă și funcțională în dirijarea sintezei unei catene H imunoglobulinice normale, are loc rearanjarea segmentelor genice din cromozomul omolog. Mecanisme complexe de comunicare moleculară intercromozomală semnalizează eșecul asamblării de segmente genice imunoglobulinice într-un cromozom și declanșează reluarea aceluiași proces în omologul său. Din păcate, asemenea mecanisme le bănuim a exista, dar în ceea ce privește natura lor concretă, suntem întrutotul ignoranți
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
din linia germinală se produc câteva miliarde de specificități imunoglobulinice diferite, constituind repertoriul imunoglobulinelor (pentru detalii vezi Zarnea și Mihăescu, 1995). Prin rearanjamentele independente ale alelelor pentru catenele L de tip κ și de tip λ, realizate în fiecare cromozom omolog din perechile de cromozomi 2 și, respectiv 22, pot rezulta patru gene care codifică pentru patru catene L diferite. În mod similar, pot rezulta două catene H diferite, în urma a două rearanjări diferite la nivelul perechii 14 de cromozomi. Se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de rearanjare vor fi reinițiate pe cel de al doilea cromozom al perechii 14. Încheierea reușită a rearanjamentului de segmente genice dintr-un cromozom, ce asigură geneza unei gene funcționale pentru catena H, blochează realizarea unui rearanjament identic în cromozomul omolog. Acest fenomen se numește excludere alelică. Eșecul rearanjamentului în ambii cromozomi omologi ai perechii 2 inițiază rearanjamente genice pentru catena L de tip λ, dintr-un cromozom 22. Celulele care eșuează în realizarea celor două tipuri de gene funcționale (pentru
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
perechii 14. Încheierea reușită a rearanjamentului de segmente genice dintr-un cromozom, ce asigură geneza unei gene funcționale pentru catena H, blochează realizarea unui rearanjament identic în cromozomul omolog. Acest fenomen se numește excludere alelică. Eșecul rearanjamentului în ambii cromozomi omologi ai perechii 2 inițiază rearanjamente genice pentru catena L de tip λ, dintr-un cromozom 22. Celulele care eșuează în realizarea celor două tipuri de gene funcționale (pentru catena H și pentru catena L) nu supraviețuiesc. Deși nu este cunoscut
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
corespunzător de segmente genice, rearanjamentele ulterioare ale alelelor alternative sunt stopate, fenomen care se numește excludere alelică. Aceasta înseamnă că în perechea de cromozomi în care se află locii genici pentru imunoglobuline, doar alelele de pe unul dintre cei doi cromozomi omologi sunt supuse mecanismului combinării cu specificitate de situs, adică rearanjamentului sau combinatoricei de segmente genice, pe când acelea din celălalt cromozom omolog sunt nefuncționale. Nu se știe care sunt mecanismele prin care este aleasă una sau cealaltă dintre alele pentru a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
perechea de cromozomi în care se află locii genici pentru imunoglobuline, doar alelele de pe unul dintre cei doi cromozomi omologi sunt supuse mecanismului combinării cu specificitate de situs, adică rearanjamentului sau combinatoricei de segmente genice, pe când acelea din celălalt cromozom omolog sunt nefuncționale. Nu se știe care sunt mecanismele prin care este aleasă una sau cealaltă dintre alele pentru a fi supusă mecanismului de rearanjament de segmente genice și generarea unei gene imunoglobulinice funcționale. Probabil, randomizarea, ca și în cazul inactivării
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
promotorul și operatorul având secvențe care se constituie în elemente tipice de recunoaștere de către proteine specifice. Rearanjamentul de segmente genice imunoglobulinice presupune rupere -reunire cu specificitate de situs, dar mecanismul acesta este distinct de acela întâlnit în cazurile de recombinare omoloagă (crossing-over, conversie). Natura generală a reacțiilor care conduc la constituirea genelor funcționale pentru catena ușoară de tip k a imunoglobulinelor a fost prezentată în figura 3.6. Aceeași reacție se înregistrează și în constituirea genelor funcționale pentru catena grea a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în cromozom în raport cu locii genici J-C. În acest caz, ruperea și reunirea inversează materialul interpus în loc de a-l deleta. Rezultatul deleției raportat la cel al inversiei este același, când sunt implicate repetiții directe sau inversate, în cadrul unei recombinări între structuri omoloage. Dar, în cazul rearanjamentelor segmentelor genice imunoglobulinice, recombinarea cu un segment genic V inversat, impune cu necesitate joncțiunea capetelor semnalizatoare, deoarece, în caz contrar, apare o ruptură la nivelul locusului genic codificator. Inversia apare frecvent în cadrul recombinării din asamblarea genelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
o incizie endonucleazică, la o oarecare distanță, în interiorul capătului segmentului codificator. Unilateralitatea informației secvențiale, operantă în rearanjarea V(D)J diferențiază acest tip de recombinare de alte tipuri de rearanjare cu specificitate de situs, care presupun participarea a două secvențe omoloage. EXCLUDEREA ALELICĂ, funcțională în elaborarea răspunsului imun, respectă totuși regula generală a mecanismelor ereditare bazate pe complementaritate. În procesul transcrierii genice, funcționează ca matriță numai una dintre cele două catene ale duplexului ADN. Eventuala transcriere a ambelor catene ale duplexului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Drosophila fiind identică cu un factor de dezvoltare care interacționează cu produsul genei hairless - o mutație recesivă letală, care la musculițele heterozigote conduce la un defect în formarea perișorilor de pe partea dorsală a corpului. Mutațiile care determină defecte în gena omoloagă RBP-JK, sunt letale recesive, iar în condiție heterozigotă acționează ca supresori dominanți ai fenotipului hairless. Deoarece Drosophila nu are un sistem imunitar de tipul celui de la vertebrate și nici vreo aliniere exonică la nivel V(D)J, nu se cunoaște
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în condiție heterozigotă acționează ca supresori dominanți ai fenotipului hairless. Deoarece Drosophila nu are un sistem imunitar de tipul celui de la vertebrate și nici vreo aliniere exonică la nivel V(D)J, nu se cunoaște în ce mod funcția genei omoloage RBP-JK s-ar potrivi cu un posibil rol al RBP-JK în rearanjarea V(D)J, de la vertebrate. La șoarece, produsul genei T160 este o proteină cu greutate molară 81 000 Da, care se leagă preferențial, dar nu foarte strâns, la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sugerează că formarea joncțiunii codificatoare poate implica cel puțin o etapă comună, cu repararea generalizată a rupturilor dublu-catenare. Fiind lipsite de specificitate de secvență, capetele codificatoare pot necesita o activitate legată de repararea unei rupturi dublu-catenare, pentru reunire. Utilizarea secvențelor omologe scurte în unele joncțiuni codificatoare, care este caracteristică și reunirii capetelor ADN linear în celulele mamiferelor, poate să sugereze în mod asemănător un rol pentru prelucrarea nespecifică a capetelor codificatoare, înainte de reunirea lor. Se pune problema dacă sinapsa celor două
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
produce o singură genă funcțională pentru catena ușoară și o singură genă funcțională pentru catena grea. Dat fiind faptul că în fiecare eveniment de rearanjament sunt implicate segmente genice imunoglobulinice situate într-unul și același cromozom, alelele corespunzătoare din cromozomul omolog nu sunt exprimate într-o aceeași celulă. Acest fenomen poartă denumirea de excludere alelică. Excluderea alelică este consecința realizării unui rearanjament fructuos de segmente genice, finalizat cu geneza unei gene funcționale ce dirijează sinteza catenelor imunoglobulinice, astfel că din motive
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fructuos de segmente genice, finalizat cu geneza unei gene funcționale ce dirijează sinteza catenelor imunoglobulinice, astfel că din motive de economie de materie și energie, nu mai este necesar să se realizeze un același rearanjament de segmente genice în cromozomul omolog. Utilizarea unei probe marker cu specificitate pentru segmentele genice imunoglobulinice care va reacționa deopotrivă cu regiunea specifică supusă rearanjamentului dintr-un cromozom și cu regiunea specifică nesupusă rearanjamentului din omologul acestuia, reprezentând alela primei, dar care nu a suferit rearanjamentul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]