5,154 matches
-
În ambele filosofii avem un joc al negației și afirmației care actualizează conținuturi de viață în formele îngăduite de întregul spațiu de existență și experiență pe care omul îl deschide în lume. Referința accentuat axiologică a supraomului, sau cea accentuat ontologică a vocației nu așază noi limite acestor forme umane, dar nici nu aneantizează limitele (prin raportare la omul dat, am putea spune). Ne-limitarea supraomului în raport cu omul vine din "exorcizarea" sensurilor moralei, operație pe care se sprijină întreaga filosofie a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nici ca temei pentru evoluția energiei, ci ca fapt de muncă, pentru că în loc de a fi omorât, prizonierul transformat în sclav a devenit producător și astfel, folositor grupului de oameni. Există pentru energetism o tripletă conceptuală care îi deschide o di-mensiune ontologică: Nici un lucru obiectiv nu există pentru noi în afara celor trei concepte de timp, spațiu și energie"273. Timpul și spațiul nu semnifică decât dimensiuni ale realității unice: energia. Imaginea aceasta este însă mai mult una "fizică". Nu găsim aici o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energetism: un loc propriu omului, anume acela recunoscut ca scop final al existenței (nu scop "natural", în limbaj kantian, adică nu împlinire a unei finalități naturale, ci existență specifică ce pune între noi hotare mersul însuși al naturii). În ordine ontologică, personalismul energetic oferă o "imagine" în care omul apare la cumpăna axei ce unește polii existenței, iar energetismul o "imagine" în care omul este o formă de energie și nimic mai mult, în care omul se confundă cu condiționatul natural
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Prin urmare, este firească blocarea oricărei fapte de acest fel și este naturală utilizarea oricăror mijloace pentru a împlini acest scop. Educația și renașterea spirituală a omului, bazate pe posibilitatea lui de a-și ameliora propria structură sufletească și stare ontologică, nu au o semnificație demnă de luat în seamă în context energetist. W. Ostwald vorbește despre educație, dar numai în sensul pe care deja l-am formulat: reducerea risipei de energie (altfel spus, economia de energie). De altfel, suveran în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Trebuie însă reținută ideea personalizării ca un fel de cale proprie recâștigării de către om a condiției "persoanei primitive", perfectă în situarea sa "cosmică". Așezarea alături a personalismului în varianta lui Charles Renouvier și a personalismului energetic este utilă reconfirmării angajamentelor ontologice ale acestuia din urmă și dezvăluirii diferențelor dintre modelele lor antropologice. Deși personalismul era, după socotința filosofului francez, "adevăratul nume care convine doctrinei desemnată până aici (până la apariția lucrării sale Personalismul n. C.) sub titlul de neocriticism"290, legătura ideilor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
străine una de alta"297, afirmă L. Guissard, un interpret al filosofiei mounieriste; ea este, în fond, mersul către împărăția lui Dumnezeu. Toate proiectele personaliste (inclusiv cel cuprins în personalismul energetic) vizează o anume precaritate a ființei umane, o lipsă ontologică determinată de cauze multiple. În cazul personalismului în varianta lui Em. Mounier, precaritatea vine din organizarea socială necomunitară; pentru personalismul energetic, din neîmplinirea modelului personalității energetice, din mersul evolutiv firesc al personalizării energiei, care se îndreaptă către idealul de personalizare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
deschiderea persoanei către comunitatea persoanelor. În al doilea, avem de-a face cu un program educațional ce are ca scop descoperirea vocațiilor și așezarea lor în împrejurări care le permit și le încurajează munca. Dar un asemenea program are angajamente ontologice; el schimbă așezarea omului în lume, asigurând evoluția energiei universale. Și filosoful francez afirmă posibilitatea omului și a societății de a se concilia doar într-o "revoluție ontologică", după cum apreciază J. M. Domenach. El afirmă, de asemenea, utilitatea educației oamenilor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
le permit și le încurajează munca. Dar un asemenea program are angajamente ontologice; el schimbă așezarea omului în lume, asigurând evoluția energiei universale. Și filosoful francez afirmă posibilitatea omului și a societății de a se concilia doar într-o "revoluție ontologică", după cum apreciază J. M. Domenach. El afirmă, de asemenea, utilitatea educației oamenilor pentru a fi posibilă, în urmarea acestei educații, reunirea Adevărului, Binelui, Frumosului într-o "știință militantă care pornește de la viață pentru a ajunge din nou la ea"298
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de a filosofa, adică în spațiul cuprinzând reconstrucții filosofice care înfăptuiesc explicit cunoaștere de sens antropologic, dar care, totodată, se deschid către actul re-cunoașterii de sine. Iar ca realizare a modelului de explicație antropologică, ea întrupează o formulă izbutită. Echilibrul ontologic pe care îl pune în act prezența omului în lume este, în personalismul energetic, rezultatul unei viziuni ecumenice asupra condiționatului natural, omului și Absolutului, articulată într-un veritabil sistem filosofic. Fiecare lucrare din alcătuirea personalisnului energetic (mai larg, fiecare lucrare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a umanului și în structura unei explicații a lumii în acord cu re-cunoașterea de sine a omului; ea are ca fundament conceptele de realitatea originară (ca energie), evoluție, finalitate și personalitate. Concluzia la care C. Rădulescu-Motru ajunge are această încadrare ontologică și de aceea ea este ferită de accentele "sceptice" distribuite în multe filosofii contemporane când este vorba de problema omului. De altminteri, el s-a ferit cât a putut de o atitudine filosofică îngăduitoare cu un anume "scepticism", poate și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
in Kant's First Critique and Anthropology, în "Idealistic Studies", 3/1998. BOBOC, Alexandru, Kant și neokantianismul, Editura Științifică, București, 1968. BOBOC, Alexandru, Însemnări despre C. Rădulescu-Motru și "problema metafizicii", în "Revista de filosofie", 1/1980. BOBOC, Alexandru, Ideea "diferenței ontologice" de la Kant la Heidegger și relevanța hermeneuticii fenomenologice pentru ontologia umanului, în vol. col. Ontologia umanului, Editura Academiei, București, 1989. BOBOC, Alexandru, Conceptul de metafizică în opera lui C. Rădulescu-Motru, în "Revista de filosofie", 2/1992. BRUCAR, Iosif, C. Rădulescu-Motru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Ștefan, C.Rădulescu-Motru "Lecții de logică", în "Gândirea" 4-5/1944. C. Lucrări și studii generale AFLOROAEI, Ștefan, Cum este posibilă filosofia în Estul Europei, Editura Polirom, Iași, 1997. ASLAM, Constantin, Palimpsestul identității românești, Editura Crater, București, 2000. ASLAM, Constantin, Problema ontologică în gândirea europeană. Modele conceptuale și interpretări semnificative, Editura Pelican, 2002. BAGDASAR, Nicolae, Istoria filosofiei românești, Editura Eminescu, București, 1988. BARUK, H., Le problème psychologique et métaphysique de la personnalité, în "Revue internationale de Philosophie", 35/1956. BOBOC, Alexandru, Filosofie românească
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
p. 5. 24 Ibidem 25 A se vedea și Husserl, Idées directrices pour une phénoménologie, Paris, Gallimard, 1950 (îndeosebi Secțiunea I); Gheorghe Vlăduțescu, Deschideri către o posibilă ontologie, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987 (Partea: Formal și material în construcția ontologică). 26 Paul Ricoeur, Eseuri de hermeneutică, București, Editura Humanitas, 1995, p. 47. 27 Antropologia filosofică, ontologia umanului, "ontologia fundamentală" (Heidegger) sunt modele de reconstrucție a umanului. Fiecare disciplină a fost pusă în propriul model filosofic în secolul nostru. Dar ele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ego demult așteptat (dar deja „Întâlnit” printr-o proiecție a minții și spiritului). Celălalt apare În măsura - și cu statura - pe care deja o dorești, o visezi și o vezi. Orice proiecție axiologică autentică aduce cu sine o nouă realitate ontologică (uniunea conjugală, familia). Consistența și autenticitatea ei sunt date de ceea ce a fost mai Înainte, de predeterminantul valoric ce a generat-o. Speranța de a avea o familie fericită este ceva prealabil apariției sale. Dacă Îți dorești o familie reușită
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sacru prin care se face direct legătura cu Cerul. E spațiul intim În care poți gândi sau face tot ceea ce dorești. E spațiul de decizie maximală În care lași să intre doar cine vrei tu. E un loc de omologare ontologică, de proiecție axiologică și har sfințitor. „Căminul”, evidențiază Steinhardt, „nu Înseamnă numai un acoperiș și patru pereți, nu e un ce profan, ci o concretețe-entitate Întru totul sacră”. E un motiv de rostuire și rânduială existențiale (vezi expresiile a-și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și lumină reprezintă potențialități ce merită Încercate, concretizate și continuate. Dacă nu total și dintr-odată, măcar secvențial și treptat. Salvarea din rătăcire este revendicată de o axiologie ce instaurează noul, ce propune un salt valoric, spre o nouă dimensiune ontologică, pe care o purtăm, chiar dacă nu suntem conștienți de acest lucru. Prin suspendarea stării de ambiguitate sau de rău, ne croim o altă existență, mult mai Înaltă, Încetând astfel să mai orbecăim și să rătăcim În jurul unor false valori, ce
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Întreaga liturghie se constituie Într-un referențial de consacrare și conturare a unui perimetru de Întâlnire cu Dumnezeu. E un discurs prin care Dumnezeu este chemat și adus printre noi. Avem de-a face cu o funcție de Înființare și legitimare ontologică. Toate cele șapte funcții invocate se pot actualiza În perimetrul discursului religios, predominanța uneia sau alteia fiind dată de contextul editării discursive, de raportul dintre sacru și mundan În evocarea religioasă, precum și de obiectivele diferiților actanți (celebrare, informare, persuadare, justificare
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
națiunii la redobândirea conștiinței de sine. Procesul fenomenologic este urmărit și descifrat pe un parcurs spiritual ce evoluează „de la etnic la cultural”, iar mai apoi „de la cultural la ethos”, descriind tipurile de conștiință națională - istorică, organică, socială, spirituală (axiologică) și ontologică - în raport cu motivul originii, al statului și al destinului românesc. Exemplificarea și analiza aserțiunilor teoretice se modulează, ca și la Blaga, pe trunchiul creației folclorice și al tradiției anonime, tinzând să sistematizeze „letopisețul metafizic” în trei cronici - cea a Firii, a
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
se caracterizează prin lirism și concentrare metaforică, poemul Meșterul Manole (1968) pare mai apropiat de specia dramatică, prin existența unor forțe antagonice care susțin acțiunea (D. Micu). Aparență dramatică și miez tragic, căci, în esență, conflictul purcede dintr-o fatalitate ontologică: omul este disputat concomitent de „cer” și de „pământ”, de Biserică și de Femeie, de dragostea spirituală și de dragostea trupească. Alegerea, absolut necesară unei iubiri-creații autentice, aparține omului și ea determină destinul tragic: voința de creație coincide cu asceza
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
antropologia și istoria instituțiilor. Utopismul (utopologia), înțeles ca gen literar și forma mentis colectivă, e discutat în relație cu mitologia și fantasmele personale, cu tiparele ideologiilor și fobiile milenarismului, fiind analizate raporturile nihilism/ propensiune afirmativă, statutul utopiei în diverse modele ontologice, ucronia și acronia ș.a.m.d. Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română (1994) face pasul mai departe și „aplică” tiparele cărții precedente pe modelul românesc: utopism și pragmatism în mentalitățile pașoptiste, utopie și revoluție, utopia eminesciană, constituirea limbajului
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
dintre desenele deborând de-o opulență avar strunită ale lui Beardsley e ușor de regăsit În paginile ce mimează detașarea ironică și inocența sexuală ale lui Wilde. Dublul ideal, oglindirea ca formă adevărată a existenței, imitarea artei de către natură, superioritatea ontologică a artificialului În raport cu naturalul Îl conduc pe Wilde la modificări radicale ale propriilor surse de inspirație. André Gide povestește, de pildă, o variantă a mitului lui Narcis așa cum i-a narat-o Wilde și cred că În ingenioasa „răsucire” a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
la îndoială realitatea lumii"180. Nu poți înțelege ceva negându-i existența. "Creatorul nu instituie o iluzie, un joc tainic al Lui cu El însuși. Lumea creată e reală, chiar dacă e dependentă de Făcătorul ei și, prin urmare, "relativă", insuficientă ontologic, trecătoare"181. Numai plecând de la o asemenea bază vom înțelege de ce doar creștinismul a putut admite, până la urmă, și a permis Reforma lui Martin Luther, și de ce pe această bază, a eliberării definitive a omului în raport cu lumea materială, am reușit
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
masculine, deoarece, În societățile simple, femeia nu beneficia de un statut egal sau la fel de important cu cel al bărbatului. În consecință, inițierea ei nu avea ca scop o schimbare de statut, de poziție În interiorul ierarhiilor sociale, ci una de tip ontologic, de poziție existențială. Dacă „pentru bărbat inițierea reprezintă o instalare pentru diverse funcții (sociale - n. M.C.), o trecere de la un nivel de autoritate și responsabilitate la altul mai Înalt, o tranziție spațială sau o schimbare de rezidență” (B. Lincoln, 1981
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pentru diverse funcții (sociale - n. M.C.), o trecere de la un nivel de autoritate și responsabilitate la altul mai Înalt, o tranziție spațială sau o schimbare de rezidență” (B. Lincoln, 1981, p. 102), În contrast cu acest model, inițierea feminină marchează o transformare ontologică, o creștere a puterilor ei naturale: „În antiteză cu statutul sociopolitic atribuit prin inițierile masculine, riturile de inițiere feminină conferă un statut cosmic, un loc definit În univers, un loc de o importanță și demnitate aparte” (p. 105). În acest
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
regresia În animalic, fie prin excluderea din rândul comunității sociale (D. Regnier-Bohler, 1995, pp. 78-88). Bărbatul tras de femeie era pus Într-o situație nu doar de negare a rolului social de conducător al familiei, ci și a statutului său ontologic: el era plimbat asemenea animalelor duse la păscut sau la târg. Biciuirea lui nu era numai o pedeapsă corporală, ci și o formă de umilire, deoarece pedeapsa era aplicată de cele care, În ordinea normală a lumii, nu aveau dreptul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]