2,457 matches
-
asigure propria sa securitate; dar prin această acțiune a avut drept efect neintențional asigurarea securității Canadei. În domeniul relațiilor internaționale, măsurarea puterii pentru a ierarhiza statele este destul de dificilă. Frey (1989) a arătat dificultatea măsurării puterii, propunând un proces de operaționalizare a ei: În acest context, puterea a fost frecvent definită în termenii resurselor disponibile de pildă, abilitatea de a mobiliza resursele, posesia resurselor și alte forme ale acestora"31, dar există teorii care se referă la relațiile de proprietate 32
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
au luat parte directă la conflict. O asemenea distincție între managementul crizei și operația de război este pertinentă pentru înțelegerea conceptuală a acestor activități (războiul în Irak din 2003 este fundamental diferit de operația Uniunii Europene din Bosnia-Herțegovina) și pentru operaționalizarea lor (bază juridică, mandat, mijloace de desfășurare). În mod concret, este vorba despre distincția dintre o operație militară care relevă unele principii de gestionare a crizei și o operație militară asimilabilă unei situații de război. Dar există și excepții. Pe timpul
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și apărării naționale îl deține managementul resurselor umane și profesionalizarea sectorului de apărare. Obiectivul strategic al Armatei României în domeniul resurselor umane îl reprezintă realizarea unui sistem de management performant al personalului, în acord cu nevoile procesului de restructurare și operaționalizare al structurilor armate, astfel încât să se asigure interoperabilitatea în acest domeniu cu armatele statelor membre N.A.T.O. și U.E.24. Potrivit prevederilor legale actuale, se are în vedere perfecționarea proceselor de selecționare, formare, pregătire continuă și promovare în carieră a
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
N.A.T.O. vizează reformarea și modernizarea Alianței, pornind de la trei sarcini fundamentale: apărarea colectivă, gestionarea crizelor, promovarea securității prin cooperare. În acest context, consolidarea statutului de membru N.A.T.O. al României are în vedere următoarele aspecte: respectarea angajamentelor și continuarea operaționalizării forțelor românești puse la dispoziția Alianței; participarea la operațiile și misiunile conduse de N.A.T.O.; contribuția la dezvoltările conceptuale privind procesul de transformare a N.A.T.O. Respectarea angajamentelor asumate de România în calitate de stat membru N.A.T.O. presupune realizarea capacităților militare
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
a autostrăzilor face obiectul unui model diferit de cel pentru predicția efectelor date de creșterea forțelor de patrulare asupra frecvenței accidentelor grave. Analistul trebuie să aibă în vedere alegerea celei mai adecvate metode de cuantificare a scopului/obiectivului investigării sale. Operaționalizarea scopului în exemplul dat poate fi realizată prin definirea pe o scală adecvată a unor indicatori ca de exemplu: numărul anual de accidente grave, reducerea anuală a costurilor asociate accidentelor de circulație ș.a. Pe această bază operațională este posibilă ordonarea
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
convergente și să nu fie realizate sub presiunea factorului timp. Pentru început, principala atribuție a analistului constă în formularea problemei, fază care cuprinde o serie de activități pe care decidentul le desfășoară într-o logică bine definită, având ca scop operaționalizarea întregului său demers. Astfel, sarcina analistului vizează aprecierea contextului investigației sale, sub aspect conceptual. Scopul ADS este acela de a îmbunătăți suportul informațional, pe baza căruia decidenții acționează. În acest context, putem evidenția două categorii de actori-participanți la acest proces
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
a-i sugera decidentului posibilitatea eliminării anumitor variante nefezabile sau a unora dominate net de altele. Variantele reținute și evaluate multicriterial, pe baza consecințelor lor, pot sugera decidentului existența unei variante „ideale”, nu neapărat disponibilă în realitate, dar utilă în operaționalizarea alegerii. Astfel, pe baza unui criteriu care, de exemplu, propune minimizarea „distanței” la varianta „ideală”, se poate da o soluție acceptabilă a problemei decizionale. Modelul decizional astfel construit prin evidențierea variantelor, consecințelor multicriteriale și a obiectivelor poate fi soluționat printr-
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
acestor fluxuri se face conform conceptului de „cluster”, care este generator de valoare adăugată și creator de locuri de muncă; - organizarea condițiilor ca acumulările entropice să fie minime; - asigurarea de condiții și acțiuni pentru punerea în evidență a negentropiei și operaționalizarea acesteia; - conservarea ecosistemelor naturale; - profitul maxim din exploatarea unor resurse naturale cu ajutorul investitorilor străini; - dominarea gândirii proactive la întocmirea planurilor de valorificare a resurselor naturale. „Buna guvernare” nu este ușor de realizat; J.K. Galbraith, în cartea sa Societatea perfectă. La
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
parțial în tabelul 5, face parte dintr-o lucrare foarte importantă pentru gestiunea resurselor naturale din România, fiind dedicată reindustrializării României, subiect ocolit din dezbaterile din domeniul economiei României din ultimii 23 de ani. 5.4.4. De la obiective la operaționalizarea lor Partea cea mai dificilă a elaborării strategiei înseamnă transformarea obiectivelor în politici, programe și măsuri, asigurând condițiile necesare îndeplinirii conform graficelor de timp a obiectivelor și obținerii efectelor scontate - efecte care dau măsura calității demersului teoretic al celor care
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
manevrarea interviului și măsura în care instrucțiunile au fost urmate. Se poate presupune că această variabilitate a influențat intervievații și a contribuit la diversitatea naturală a răspunsurilor. Este clar că asemenea diferențe contextuale se vor reflecta în rezultatele analizei mele. Operaționalizarea: măsurători Măsurătorile utilizate pentru evaluarea gândirii eficiente versus gândirea eronată au fost stabilite printr-un proces dialectic rezultat din îmbinarea cadrului teoretic propus de Frankenstein și a poveștilor înseși. Am început prin a încerca în mod intuitiv să traduc explicațiile
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
eficiență care rezultă din economia costurilor tranzacționale și economia costurilor organizaționale. Relațiile Între costurile tranzacționale și costurile organizaționale sunt afectate de legi (reguli formale) ce trebuie considerate În orice analiză a sistemului economic. Sintagma costuri totale este sugestivă pentru slaba operaționalizare a conceptului de costuri tranzacționale, principala critică adusă lucrărilor lui Coase. Costurile totale includ astfel costurile asociate tranzacțiilor pe piață, dar și costurile organizaționale (de management) și, nu În ultimul rând, pe cele de producție. Sistemul de legi influențează la
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a organizării economice care corelează tranzacțiile (atributele acestora diferă) cu structuri instituționale (ale căror costuri și beneficii sunt distincte) Într-o manieră discriminatorie (În sensul economisirii costurilor tranzacționale). Contribuția majoră a lui Williamson În teoria instituțională constă mai degrabă În operaționalizarea conceptului de costuri tranzacționale. Teoria formulată de Williamson constă Într-un funcționalism vulnerabil În fața unor critici consistente. Acesta este și motivul pentru care Williamson și-a nuanțat teoria postulând doar relația de corelație Între tranzacții și structuri instituționale și renunțând
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
se realizează pe piață sau alte spații sociale mai puțin instituționalizate Între actori (organizații) diferiți? Analiza interviurilor realizate a sugerat o serie de concluzii/ipoteze pentru cercetări ulterioare având un grad consistent de plauzibilitate. O analiză ulterioară, bazată pe o operaționalizare și instrumentare cantitativă a conceptelor vehiculate este necesară pentru a estima gradul de generalizare a concluziilor formulate. Totuși, validitatea acestora a fost verificată prin triangularea datelor În timpul stadiului Însuși de culegere a datelor prin interviu. Astfel, concluziile preliminare formulate au
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
maximă a acestui model s-a Înregistrat la cursurile tehnice sau profesionale, pe termen scurt sau mediu. În ceea ce privește perioadele mai lungi de Învățare, cele mai frecvente În formarea generală, două sunt cauzele principale care Îi limitează eficiența: - procesul numit „de operaționalizare” antrenează un asemenea decupaj, Încât educatorul se vede pus foarte repede În fața unui prea mare număr de obiective posibile simultane, fapt care s-a dovedit a fi o limită netă a pedagogiei prin obiective (dincolo de succesul mondial al taxonomiilor, avem
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
În Învățământ: evaluarea. Datorită lui ne putem asigura că o Întrebare corespunde Într-adevăr obiectivului fixat și este Întotdeauna util În coordonarea Între educatori, când se urmărește să se ajungă la aceleași finalități. Cel puțin din aceste motive, tehnicile de operaționalizare puse la punct de pedagogia prin obiective au Încă relevanță crescută În activitățile didactice. c) Al treilea model aduce În prim-plan constructivismul care revine la „mentalism” (considerat că poate combate behaviorismul) și se interesează de ceea ce se petrece În
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Lucrarea a fost supervizată de singurul expert român care a participat la elaborarea CIF de către OMS, doctorul Radu Vraști. În același timp, Institutul Național pentru Prevenirea și Combaterea Excluziunii Sociale pentru Persoanele cu Handicap a inițiat un studiu referitor la operaționalizarea CIF. Un grup de cercetători a încercat să explice diferențele între CIF și actualul sistem de încadrare într-un grad de handicap și a elaborat o fișă de evaluare ca instrument operațional pentru implementarea CIF. Continuarea implementării se va realiza
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
adică a persoanelor cu retard mentală. Este semnificativ faptul că primele accepțiuni ale termenului făceau trimiteri explicite la conceptele de calitate a vieții și stil de viață, elaborate în aceeași perioadă. De altfel, nu au întârziat să apară tentative de operaționalizare a acestor concepte. Astfel, Nirje (1969Ă descria caracteristicile unui asemenea stil de viață, recurgând la un număr de opt dimensiuni (domeniiă: ritmul cotidian, incluzând orarul și activitățile de trezire, îmbrăcare, alimentație și odihnă la sfârșitul zilei; ritmul săptămânal, incluzând nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
unor răspunsuri cerințelor privind drepturile egale adresate de anumite grupuri minoritare, autodefinite ca dezavantajate. Astfel, de la început, conceptul era de factură umanistă, fiind bazat pe egalitate ca valoare centrală, cu accent pe libertatea de alegere și pe dreptul la autodeterminare. Operaționalizarea valorii de „egalitate” nu presupunea necesitatea unei justificări științifice, întrucât nu părea a fi o problemă a cunoașterii, ci doar una de ordin axiologic. În acest mod se explică apelul la conceptele de calitate a vieții, stil de viață și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
fluiditatea, inextricabilitatea socialului și umanului, sociologia și alte discipline socioumane n-au atins rigoarea descriptivă, explicativă și predictivă a științelor naturii și nu posedă nici valențele explicative ale acestora. Prin tipul de demers investigațional pe care-l practică (specificarea și operaționalizarea conceptelor și ipotezelor, culegerea de date concrete în condiții comparabile, prelucrări statistice etc.), ele au însă tot mai mult un caracter științific, atribut care se transmite în toate actele de cercetare, chiar și atunci când este vorba de chestiuni aparent simple
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
patternuri (tipare, modele) se produc interacțiunile, ce înseamnă „cele necesare traiului”, ce consecințe rezultă din acțiunile lor etc. sunt doar câteva aspecte care, de regulă, nu sunt precis formulate în cadrul teoriilor slabe. Propozițiile acestora sunt doar orientative, iar procesul de operaționalizare a unor asemenea idei generale nu este facil. În cazul teoriilor tari, confruntarea cu empiricul generează următoarea tendință: cu cât încearcă explicarea unor fenomene sau comportamente mai complexe sau, oricum, care nu intră în actualele lor posibilități de predicție, cu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
-se într-un model ierarhic: valorile apar ca principii generale și de mare stabilitate referitoare la modurile de comportament sau scopurile ultime ale existenței, fiind central și profund angajate în configurația și dinamica personalității;atitudinile exprimă valorile, sunt modalități de operaționalizare și instrumentalizare ale acestora, având totuși un grad mai mare de centralitate și durabilitate decât opiniile, care par mai fluctuante. M. Rokeach (1973) susține în acest sens că atât la nivel individual, cât și la cel al comunităților umane, valorile
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
care impune descompunerea lor în mai multe dimensiuni. La rându-le, aceste dimensiuni se cer traduse în indicatori, deci în modalități empirice de detectare a prezenței/absenței fie a stării, fie a intensității unor caracteristici. (Pentru detalii, vezi secțiunea destinată operaționalizării conceptelor, din capitolul final.) În cazul anchetei, indicatorii vor fi aduși, până la urmă, sub forma unui text, a unei întrebări ce va apărea în chestionar. Insistăm asupra faptului că întrebarea - fiecare întrebare din chestionar - reprezintă un indicator, însă unul prelucrat
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
prefigurarea modalităților de prelucrare a datelor culese, așa încât, cum bine subliniază și Javeau (1990, p. 41),doar un sistem de ipoteze de lucru clar enunțate și strâns legate de obiectivul cercetării ne permite atingerea obiectivelor științifice propuse. 1.1.3. Operaționalizarea conceptelor Pentru orice știință empirică, una dintre problemele sale fundamentale este aceea de a stabili modalitățile prin care se realizează legătura dintre universul teoretic-conceptual și realitatea empirică de care dă seamă. În cadrul acestei chestiuni generale, un loc central îl ocupă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Pentru orice știință empirică, una dintre problemele sale fundamentale este aceea de a stabili modalitățile prin care se realizează legătura dintre universul teoretic-conceptual și realitatea empirică de care dă seamă. În cadrul acestei chestiuni generale, un loc central îl ocupă problema operaționalizării conceptelor, înțelegând prin aceasta ansamblul operațiilor prin care însușirile definitorii ale noțiunii pot fi identificate, evaluate sau chiar măsurate în universul empiric. O abordare de detaliu a acestei chestiuni, căreia i s-au dedicat numeroase studii de epistemologie și metodologie
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
au dedicat numeroase studii de epistemologie și metodologie, nu este posibilă în contextul lucrării de față, în ciuda importanței sale decisive pentru succesul unei cercetări, în general, și a unei anchete, în special. În scopul evidențierii unor aspecte practice legate de operaționalizare, vom schița doar câteva repere. Mai întâi - și iarăși fără a intra în chestiuni filosofice prea adânci, în speță din domeniul teoriei definiției - se cuvine observat că, în sociologie (deci și în cazul anchetelor) apar cu cea mai mare frecvență
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]