2,134 matches
-
Un Gasperi combătuse în tinerețea lui Austria Habsburgilor și pentru că trebuia să vorbească un limbaj al trecutului îndepărtat pentru a se face înțeles de aceia dintre contemporanii noștri cărora le este teamă să privească prezentul în noutatea sa, Gasperi era opusul unui ghibelin, el aparținea tradiției guelfe, preluînd deviza "Libertas" a comunelor italiene răsculate împotriva imperialismului lui Frederic Barbarossa, pentru a o înscrie pe drapelul partidului său"18. Conștientizarea ideii europene de către creștin-democrați este de dată relativ recentă. Dacă în 1830
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
superioară sau creatoare și alta inferioară sau imitativă. Această activitate este produsul unei facultăți umane superioare a cărei structurare deplină se realizează în "spiritul teoretic". Acest "spirit teoretic" al limbii se găsește însă numai în oamenii talentați, în artiști, în vreme ce opusul lui, spiritul practic, se întîlnește la indivizii obișnuiți, participanți, de cele mai multe ori inconștient, la răspîndirea inovațiilor lingvistice realizate de primii. Analiza obiectivă a concepției lui Karl Vossler relevă faptul că ea se poate admite în mare parte pe terenul limbii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
este gnoseologică; ironia radicală este ontologică, pentru că Ființa este ontologică, pentru că ființa este ironică". Detaliere clarificatoare: "Socrate se preface a accepta teza adversarului, pentru a ajuta astfel la Facerea adevărului; poetul ironic se face pe sine din coasta Ființei, ca opus al acesteia, ca unul care contrazice Ființa, care o desființează, înfrățindu-se. Originea însăși a poeziei stă în natura dublă, în ambiguitatea dizarmonică (Zwiespaltigkeit) a Ființei. Poezia există pentru că Ființa este în sine ironică..." (p. 12). Un umor sec, în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
progresului, chiar despre "sfîrșitul filosofiei", de unde ar fi dispărut însăși logica sensului. Pentru Gilles Deleuze și Felix Guattari filosofia este "crea re de concepte", care să parceleze realitatea și să o distribuie porționată, gata pentru consum. De pildă, molarul este opusul molecularului, un pliu este o linie de fugă etc. Toate ideile sunt bune, nu există idei corecte, după cum nu există linie dreaptă, nici în obiecte nici în limbaj. E un întreg vid moral aici și vid de sens. Există doar
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
lecție iudaismului angajat de astăzi și de mâine. "Absența" lui Dumnezeu nu este nouă, întrucât fiecare generație a avut propria problemă Auschwitz. Suferința, pentru Berkovits, este o consecință a liberului arbitru uman. Dumnezeu garantează posibilitatea răului pentru a garanta posibilitatea opusului său, binele, armonia, iubirea. Ceea ce este bun este astfel pentru că există răul, iar răul este astfel pentru că există posibilitatea binelui. Pentru ca omul să existe, Dumnezeu trebuie să sufere mult timp alături de el. Lunga suferință a lui Dumnezeu este îndreptată atât
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și fibrilația atrială, ambele putând avea drept cauze deficit de umplere ventriculară sau/și cardiopatie ischemică. În flutterul atrial frecvența contracțiilor atriale crește aberant, până la 300/min, iar în fibrilația atrială se contractă asincron mai multe regiuni ale miocardului atrial. Opusul tahicardiei sinusale este bradicardia sinusală aritmică, când frecvența cardiacă scade sub de 60 de contracții pe minut; formele severe de bradiaritmie duc la perfuzie tisulară insuficientă, consecințele putând fi apariția vertijului, sincopei, dispneei, palpitațiilor, stărilor confuzionale. Bradiaritmia severă poate duce
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
rațională și practicarea judicioasă a exercițiilor fizice (terapia prin mișcare are scopul stimulării proceselor catabolice și scăderii greutății, dar și îmbunătățirea parametrilor respiratori, circulației sangvine, corectarea tulburărilor statice). La acestea se pot adăuga psihoterapia și tratamentul chirurgical (enterectomii, adipectomii) [49]. Opusul obezității este slăbirea excesivă sau cașexia. Cauzele cașexiei sunt subnutriția, afecțiunile endocrine (cașexia hipofizară), digestive (stenoza pilorică), psihice, toxico- infecțioase, neoplazice. Un alt tip de cașexie este maladia Simonds, în care organismul este într- o stare accentuată de denutriție, cu
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
nivelul general al prețurilor sunt strîns intercorelate. Tezele lui Wicksel aveau să fie apărate de Gustav Cassel și de alți autori din numita Școală suedeză. Înainte de Primul Război Mondial existau patru teorii monetare distincte: 1) teoria ricardiană a monedei-marfă; 2) opusul său, o variantă a teoriei cantitative a monedei care explică nivelul general al prețurilor ca o relație dintre cantitatea de bani în circulație și volumul tranzacțiilor; 3) teoria "statală" a monedei, o teorie organicistă ce lasă totul la dispoziția statului
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pot coagula o societate și da forță respectivei comunități; ha-zardul moral și individualismul exacerbat, egoismul nu pot decît să o distrugă. Așadar, răul e adînc și e cuibărit în sufletele noastre. Cînd va fi scos la lumină și înlocuit cu opusul său (vezi Vladimir Soloviov Îndreptățirea binelui), lucrurile se vor schimba. Pînă atunci vom orbecăi doar în cețurile financiare ale propriilor păcate și lipsei de virtute. Căci un set de virtuți autentice, pus în practică, valorează mai mult decît tot aurul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Umberto Eco, în traducerea Oanei Sălișteanu și Anamariei Gebăilă. Cele două volume monumentale încear-că să reconstituie o istorie a ideilor estetice de-a lungul timpului. Dacă pentru frumusețe avem definiții cu duiumul, urîtul a fost definit cel mai adesea drept opusul frumosului. Analizate de-a lungul civilizației occidentale, cele două istorii au trăsături comune, iar în artă ele sunt greu de separat întotdeauna la fel de net, date fiind gusturile schimbătoare și oricum împărțite ale publicului. Despre unele epoci nu ne-au mai
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Toma de Aquino (vezi Summa teologicae I, 39, 8), frumusețea era dată de armonia proporțiilor, luminozitate și integritate. Urîtul însemna disproporție, întunecime, imoralitate, toate "festele naturii", toate tipurile hibride. Deci s-ar putea spune că urîtul este pur și simplu opusul frumosului și se schimbă odată cu evoluția acestuia din urmă. În acest caz, o istorie a urîțeniei s-ar plasa ca o contrapondere simetrică a unei istorii a frumuseții. Prima Estetică a urîtului a fost elaborată de către Karl Rosenkrantz, în 1853
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mai aseamănă câtuși de puțin cu râsul în hohote al lui Dionysos? 9tc "9" Superman: obsesia performanței, plăcerile simțurilortc "Superman \: obsesia performanței, plăcerile simțurilor" Dacă vreo școală de sociologie face caz de o maree dionisiacă, un alt diagnostic, exact la opusul acesteia, apare din cultura fondată pe idealurile de competiție și de autodepășire. S-a terminat cu mitologia bucuriilor transgresive și senzuale, societățile noastre n-ar mai recunoaște, din câte se pare, decât imperativul optimizării sinelui la orice vârstă, în orice
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
prea la vederetc " Când fericirea este prea la vedere" Această modelizare sumară a problemei invidiei în universul social tradițional ne permite să avem o percepție justă a prăpastiei care ne separă de el. Într-adevăr, societățile noastre funcționează exact la opusul acestui tip de mentalitate și de reglementări colective. În „lumea pe care am pierdut-o” existau norme sociale imperative al căror rost era să îndiguiască revărsarea invidiilor altora. Lucrurile s-au schimbat: spre deosebire de acele timpuri, societățile contemporane au renunțat la
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
un motiv, iar oamenii se pot răzgândi . Să îți demonstrez. Spune-mi care este antonimul cuvântului „dragoste”. Dacă vrei să spui „ură”, gândește-te mai bine. Cât timp există o oarecare reacție, tot ai pe ce te baza. Indiferența este opusul dragostei. Când ți se spune, cum o face Rhett Butler în „Pe aripile vântului” - „Sincer să fiu, draga mea, chiar nu mă interesează”, atunci știi că filmul e pe terminate. Indiferența e problema ta, nu obiecțiile. Acestea sunt semnale de
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
supramarioneta aduce în prim-plan problema acelei frumuseți rezultate din alianța pietrei cu umbra, care, pentru Craig, face ca în teatru lucrurile să fie privite din perspectiva morții. „De ce moartea?” întreabă Craig în „Actorul și supramarioneta”. Pentru că, spune el, „e opusul vieții, iar viața e domeniul creatorilor realiști”. Răspunsul acesta arată limpede că, în concepția autorului, teatrul trebuie să se ocupe de umbre, și nu de corpuri vii, făcute din carne și nervi, de umbre a căror frumusețe spectrală nu e
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
foarte clar la pacienții cu anorexie mentală: numai după o perioadă destul de lungă de tratament psihoterapeutic, adolescenta poate să-și recunoască temerile legate de trăirea unei pierderi, de o profundă rană narcisiacă, de amenințarea prăbușirii, toate aceste temeri fiind adesea opusul afirmațiilor prealabile. Neimplicarea totală poate fi una din strategiile folosite pentru a nega orice sentiment de tristețe sau pentru a evita orice suferință depresivă. Experiența subiectivă a „vidului” (Kernberg, 1980) constituie un mijloc de apărare, adesea foarte eficientă, împotriva amenințării
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
evenimente cu cauză externă. Schimbarea domiciliului familial este un eveniment frecvent și adesea este prezentat ca fiind cauza depresiei unui adolescent (Garroux și colab., 1994). Este adevărat că o schimbare de domiciliu în adolescență este percepută ca ceva cu totul opus exigențelor și dorințelor developmentale: ea este în general impusă adolescentului și nu aleasă de către acesta, provoacă o pierdere relativă a camarazilor și prietenilor (schimbarea orașului, a colegiului sau a liceului), accentuează temporar dependența de părinți (deoarece adolescentul se trezește într-
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
un material inert. Fragmentele desprinse din opera originală și replasate într-un context cel mai adesea polemic invită la prudență: o frază muzicală desprinsă dintr-o operă poate la fel de bine să-l servească, dar și să-l deservească pe autorul opusului dezmembrat. În cea mai bună dintre ipoteze, extrasul genial salvează o operă care, de altfel, poate fi o catastrofă; în cea mai rea, el este prost, servind interesele celui care se folosește de el și descalificând restul unei munci posibil
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și Aristip 113; și banii 87, 94; și armonia 87, 96, 98; și familia 95, 98; și edificarea sinelui 95; hedonist 93-94, 160-161; interpretarea viselor 89; inventatorul psihanalizei 88-90; materialist 91; monist 91; și onorurile 95; personaj misterios 86, 305-306; opus lui Socrate 86-87 Antistene - și bordelul 135-136; eroarea în privința lui Antistene 48; și Diogene 128-129; și plăcerea 135-136, 306; și Platon 53, 128 Apollodor din Cyzicos 80 Aristip din Cirene - și Antiphon 113; și banii 111-115; și bordelul 102, 115
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
acum, te rog, sărută-mă. - E o poză bună, a continuat vizitatorul. Se vede că-s ostenit, așa-i? Și chiar eram. Cred că, de istov, Îmi e fața atât de greu Încercată. Dumneata ai ales titlul? Acela era tocmai opusul artei, a meditat Faulques. Armonia liniilor și formelor nu urmărea decât să ajungă la cheile intime ale problemei. N-avea legătură nici cu estetica, nici cu etica pe care alți fotografi le invocau - ori spuneau că le invocau - drept filtru
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
diferită, pe care comedia de bulevard o cultivă într-o asemenea măsură, încât aproape că a erijat-o în marca identității sale. Se confirmă astfel, încă o dată, acea particularitate a teatrului - veritabilă filosofie! - de a putea transforma orice în ceva opus, de a opera inversări care, relativizând sensul valorilor, interzice imobilitatea. Astfel, perspectiva „contrariului”, ca o imagine inversată, mereu prezentă, e o lecție de luciditate dată de convertirea mereu posibilă a tragicului în comic. La rândul ei, supravegherea cunoaște un proces
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
ceea ce se poate vedea sau de care se poate lua cunoștință prin alte simțuri și că, prin urmare, sentimentele și visele nu sînt „ființe”, ca să nu mai vorbim de abstracții ca Înțelepciunea sau Inteligența 14. În gnosticism este valabil exact opusul acestei opinii, la fel și În platonism În general - față de care gnosticismul este o variantă eretică și extremistă: cu cît un lucru este mai corporal, adică cu cît este mai mult cognoscibil prin simțuri, cu atît este el mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de la vechii gnostici și pînă la romantici. Acest lucru explică impresionantele analogii dintre mitologiile dualiste și narațiunile mitice ale romantismului. Dintr-o perspectivă sistemică, se mai poate adăuga și că jocul nihilismului modern pornește de la o regulă care este exact opusul regulii ce generează scenarii dualiste, ajungînd Însă la concluzii identice din punct de vedere formal, În măsura În care este recunoscută nevoia de a se anihila conceptul curent (creștin) de „valoare”. Astfel, cele două sisteme diferă În prima și cea mai importantă dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
omenia”, să „dea dovadă de omenie”. Pentru a fi apreciat, omul trebuie „să fie om”. „să fie om la locul lui”, „om la casa lui”. În plus, trebuie „să ne înțelegem ca oamenii”. „Și ne înțelegem, ce Dumnezeu, că oameni suntem.” Opusul omeniei este „porc de câine”, „lepră”, „câine de om”, „jigodie”, adică neom. În spiritul unui colectivism cuprinzător și umanitar, omul își exprimă comuniunea și cu străinul, în forma ospitalității, căci străinul „e și el om”, „e și el un suflet
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
relație, mai puțin spre probleme. Se realizează mai ales ca atacuri la imaginea publică a interlocutorului și au o mare încărcătură emoțională, care face ca expresia să fie directă, frustă. Antifraza este o strategie frecventă, prin care cuvintele spun exact opusul a ceea ce se intenționează să se transmită (ironizarea, folosirea apelativelor de intimitate în locul celor de distanțare, evocarea unei situații potențiale antitetice - Și eu nu te-am ajutat, nu?; Tu n-ai nicio vină, deci?; Așa sunt eu, mai prost; Sunt
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]