1,225 matches
-
silește pe intrus să-i restituie cheltuiala de la nuntă. Procedează și a doua oară În același fel și promite celei de-a treia neveste că va repeta gestul dacă Înșelăciunea se va produce iarăși (Bărbatul Însurat de trei ori). Un orășean cam bufon, ajungînd Într-un sat, trage În casa unei babe și-i spune că: „S-a dat poruncă domnească Ca să se căsătorească Fetele luînd uncheaș Și babele flăcăiaș”... Fata babei zice „dec!”, Însă baba, spirit legalist, apără ordinul domnesc
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Ghicește-mi în cafea”, evocând puternic nu ”dulcele târg al Bârladului”, întrebuințând o expresie a lui Ionel Teodoreanu, ci târgul Bârladului așa cum l-a cunoscut, folosind o pană cu culori când bogate și fine, când tari și acide, realiste. Deși orășean prin naștere, cum arăta mai sus, Victor Ion Popa a intrat în legătură cu viața țărănească în două regiuni vecine Bârladului: Fălciu și Tecuci. La Fălciu locuiau bunicii săi în comuna Dodești, iar în Județul Tecuci funcționase tatăl său ca învățător, în
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
lui Aurel Brumă. Deși, călcătură de șarpe, timpul ne mușcă la fiecare trecere de an, deși rugina se încuibă tot mai adânc sub ostrețele timpului și în toate cele, continuăm să greșim frumos în întoarcerile noastre către datini, orgoliul de orășeni cumpărați aplecându-ne dinaintea viețuitorilor dintre luturi nedeslipiți de coaja casei strămoșești, de cântec și descântec, de semn, însemn și blestem, de respirația încă fragedă a veșniciei" (p. 123). Sub semnul veșniciei, Iorgu și Maria au pus nuci la poartă
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
și descântec, de semn, însemn și blestem, de respirația încă fragedă a veșniciei" (p. 123). Sub semnul veșniciei, Iorgu și Maria au pus nuci la poartă ca "temei de legat căpăstrul propriilor vieți" (p. 123). Însă scriitorului metarmofozat într-un "orășean cumpărat" i-a rămas "doar umbra uscată a timpului și vântul de care să-și lege închipuirile" (p. 123). Mai exact, amintirile. Trist și deprimant. Destin frânt, superb ipostaziat scriptic de pana lui Aurel Brumă. La fel de bine este redată și
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
drumul pe care trebuie să apuce, șovăie, nu sesizează limpede opoziția Între chiaburime și țărănimea muncitoare. Pentru el, după lichidarea moșierimii, Încă mai persistă două opoziții: români - maghiari, luați În totalitate și săteni-orășeni, la fel. Sătenii sunt cei care muncesc, orășenii sunt «domnii» care șed, merg la băi, iar când vin la țară cer ouă. (Ă)”. A doua oară, În sinteza Pe frontul colectivizării, Ioanichie Olteanu, analizând câteva dintre creațiile care i se par cele mai reușite „arme de luptă” pe
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fenomen general în abordările istoriografice de până acum. Autorul este interesat de coerența unui proces de modernizare, de transformarea unor realități rurale sau de mici târguri în orașe sau orășele cu individualizarea funcțiilor lor, cu mutațiile pe care le cunosc orășenii. Pe de altă parte, trebuie subliniat faptul că autorul refuză metodologic abordarea mecanică a orașului, văzut ca un mecanism preponderent administrativ, și induce ideea de comunitate a orășenilor, cu anumite drepturi și obligații: istoria orașului coincide, astfel, cu cea a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sau orășele cu individualizarea funcțiilor lor, cu mutațiile pe care le cunosc orășenii. Pe de altă parte, trebuie subliniat faptul că autorul refuză metodologic abordarea mecanică a orașului, văzut ca un mecanism preponderent administrativ, și induce ideea de comunitate a orășenilor, cu anumite drepturi și obligații: istoria orașului coincide, astfel, cu cea a locuitorilor săi, iar autorul este preocupat să discute această realitate, cu trimitere la demografie, dar și la etnic, economic și social. În același registru al meritelor generale poate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de așezare omenească cu dimensiuni variabile având, de regulă, funcție administrativă, comercială, industrială, politică și culturală. Or, din punctul nostru de vedere, acest tip de definiție pune într-un con de umbră tocmai elementul principal care generează orașul, și anume, orășeanul. Niciun oraș nu poate exista în afara unor elemente precum recunoașterea proprietății private, detașarea netă față de practicile specifice economiei agricole și libertatea personală a locuitorilor săi - atributele fundamentale ale orășeanului. Mai mult, orașele pot exista și în absența generalizării acestor atribute
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
con de umbră tocmai elementul principal care generează orașul, și anume, orășeanul. Niciun oraș nu poate exista în afara unor elemente precum recunoașterea proprietății private, detașarea netă față de practicile specifice economiei agricole și libertatea personală a locuitorilor săi - atributele fundamentale ale orășeanului. Mai mult, orașele pot exista și în absența generalizării acestor atribute la nivelul întregii comunități. Exemplele oferite de Antichitate stau mărturie în acest sens. Bunăoară, prezența sclavilor din Atena nu a știrbit cu nimic caracterul citadin al așezării. În acest
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cinci milenii umanitatea își trăiește propria sa istorie în dou) „lumi” separate, într-un univers bipolar, scindat definitiv între mediul rural și cel urban. Perspectivele citadine ale oricărei așezări umane au fost prefigurate, în primul rând, de apariția „mentalității de orășean” a locuitorilor săi. Mai precis, de asumarea celei mai nobile caracteristici a acestei mentalități: libertatea. Libertatea de a se organiza sub forma autonomiilor comunitare, libertatea de a cuceri spații și de a le modela potrivit propriei lor voințe. În numele ei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
înconjurător, dreptul la specificități arhitectonice, culturale și politice, pe care, nu de puține ori, le-a dorit standardizate la nivelul unor imperii. Urmând această logică ar însemna că putem vorbi despre existența Bacăului ca oraș numai în prezența băcăuanilor ca orășeni. Pentru a stabili această graniță tot ce trebuie să mai facem este să oferim un răspuns la următoarea întrebare: care au fost primele semne ale libertății acestora? În marea lor majoritate, lucrările ce au ca subiect evoluția Bacăului de-a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
formula binecunoscută, dar extrem de neclară, a „târgurilor sau orașelor și cetăților”. În materie de citadinitate, invocarea aproape obsesivă a tezelor legate de „vechime” și de „continuitate” nu reprezintă altceva decât o flagrantă abatere de la fondul problemei. Starea sau calitatea de orășean se afirmă, pur și simplu, iar asumarea acestui statut generează efecte, aproape, imediate. Cei care au îndoieli în această privință sunt invitați să inventarieze „urmele” lăsate pe coastele Mării Negre de „marea colonizare greacă” (secolele VII-VI î. Hr.ă sau să
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost posibilă fie ca urmare a privilegiilor oferite de marele senior, fie prin „răscumpărarea drepturilor senioriale, comunitățile înlăturând orice amestec al proprietarului solului în conducerea lor”. În oricare din aceste dou) variante, trăsătura fundamentală a unui oraș - de fapt, a orășenilor - a fost dată de libertatea totală de autoadministrare. Măreția Veneției nu este dată de specificul său arhitectonic, de propriile instituții sau de flota sa maritimă, ci de capacitatea venețienilor de a le genera. Din această perspectivă, Veneția nu este doar
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost cele venite cu a lui Vodă miluire. În privința libertăților, dar și a influenței pe care o puteau avea la nivel politic, locuitorii Bacăului nu seamănă nici pe departe cu cei ai orașului Lvov, de pildă. Spre deosebire de târgoveții băcăuani, libertatea orășenilor polonezi era neîngrădită, fapt ce rezultă cu claritate atât din procesele în care marii seniori din Moldova sunt chemați în fața judecătorilor din Lvov - cel mai cunoscut exemplu este cel din anul 1445, când magistrații polonezi au judecat „pricina” dintre „nobilul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
interval de timp, înregistrează creșteri insignifiante: Iași - 18%, Huși - 22%, Botoșani - 20%. În anul 1899, totalul populației urbane din România era de 1.119.786 locuitori - 18,80% din total. Pe provincii istorice Muntenia avea numărul cel mai ridicat de orășeni - 562.605 -, fiind urmată de Moldova cu un număr total de 372.155 de locuitori în mediul urban. Pe primele trei locuri se aflau orașele Iași, cu o populație de 77.759 locuitori, Galați, cu 62.545 locuitori și, respectiv
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
doar 68,59% (768.081) aveau cetățenie română, restul de 31,41% (351.705) fiind declarați străini - dintre aceștia, 19,26% (215.682) nu erau supuși nici unei puteri străine. La nivelul întregii țări, Moldova avea cel mai scăzut procent de orășeni cu cetățenie română: numai 54,55%. În această regiune majoritatea orașelor mari erau locuite preponderent de „străini” - în cea mai mare parte, locuitori evrei nesupuși nici unei protecțiuni străine. Datele statistice oficiale prezentate în tabelul de mai jos sunt edificatoare, în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
persoane locuiau în zonele urbane ale vechiului Regat (18,38% din totală. Dintre aceștia, mai mult de un sfert (25,66%) locuiau în cel mai mare oraș al țării, București - 341.321 locuitori. Făcând o comparație între procentul înregistrat de orășeni în anul 1899 - 18,80% (1.119.786) - și cel al anului 1912 - 18,38% - putem constata o tendință de ușoară scădere a ponderii pe care populația urbană o avea în ansamblul demografiei românești. Fenomenul acestei stagnării nu s-a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
261 de locuitori (18,24% din totalul de 2.139.154). După gradul de ocupare a zonelor urbane, Moldova se situa pe penultimul loc, înaintea Olteniei, care avea cel mai scăzut procent - doar 9,9%. Chiar dacă, după numărul total de orășeni, Moldova ocupa în anul 1912 locul al doilea între provinciile țării, perioada cuprinsă între 1899 și 1912 a adus acestei zone cea mai slabă creștere demografică (numai 4,86% în 13 ani), așa cum ne arată și datele din tabelul de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
amintită scoate în evidență ponderea relativ însemnată (în creștere față de cea din anul 1899), pe care o aveau cetățenii români în orașele din regiunea analizată. Trebuie să menționăm faptul că, având drept scop principal identificarea gradului de alfabetizare în rândul orășenilor, ancheta a luat în calcul numai populația cu vârsta mai mare de opt ani. Astfel, au fost recenzați doar 331.632 de locuitori din totalul de 390.261 (restul de 58.629 erau copii cu vârsta cuprinsă între 0 și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ambele înregistrând „salturi” procentuale de 12%. În ceea ce privește știința de carte din mediul urban moldovenesc, situația înregistrată în anul 1912 este substanțial îmbunătățită față de cea din anul 1899. Astfel, dacă la sfârșitul secolului al XIX-lea, doar 43,2% din totalul orășenilor trecuți de șapte ani știau să scrie și să citească, în 1912 procentul celor alfabetizați se ridica la 63% - o creștere de 20%. Centrele cu cele mai mari procente de locuitori alfabetizați erau Focșani (70%) și Galați (69,5%). Pe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
maternă. În 1930 numărul total al populației urbane din România se ridica la cifra de 3.651.039 de locuitori - 20,21% din totalul de 18.057.028 al mediilor întrunite. Luând în considerare faptul că 17,50% din totalul orășenilor locuiau în București, putem afirma că gradul de locuire în mediile urbane românești s-a menținut la cote scăzute și în perioada interbelică. Din cele nou) provincii ale României Mari, după criteriul numărului total al locuitorilor din mediul urban, Moldova
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
doilea, cu un număr de 592.127 de persoane (24,33% din totalul de 2.433.596 locuitori). La acest capitol, regiunea dintre Carpații Orientali și Prut se afla imediat după Muntenia - cu un total de 1.101.766 de orășeni (contribuția Bucureștiului este considerabilă - 639.040 locuitori), dar înaintea Transilvaniei, care avea 519.675 de orășeni. Bacăul, cu un număr de 31.138 de locuitori, era poziționat la nivel național pe locul 23 (0,85% din totalul populației urbane), iar
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
596 locuitori). La acest capitol, regiunea dintre Carpații Orientali și Prut se afla imediat după Muntenia - cu un total de 1.101.766 de orășeni (contribuția Bucureștiului este considerabilă - 639.040 locuitori), dar înaintea Transilvaniei, care avea 519.675 de orășeni. Bacăul, cu un număr de 31.138 de locuitori, era poziționat la nivel național pe locul 23 (0,85% din totalul populației urbane), iar la nivel regional pe locul cinci, după orașele Iași (102.872), Galați (100.611), Focșani (32
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
aportul comunei limitrofe Domnița Maria, cu 3.096 de suflete, ar fi oferit orașului Bacău un total de 34.234 de locuitori, suficient pentru a aduce orașul pe podiumul celor mai mari centre urbane din regiune. În privința creșterii numărului de orășeni în intervalul 1912-1930, între provinciile vechiului Regat, Moldova se afla pe penultimul loc (o creștere de 51,72% de la 390.261 în 1912 la 592.127 în 1930), înaintea Olteniei (o creștere de 42,05% de la 139.538 la 198
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nu au fost publicate. Hărțile etnice pentru fiecare dintre cele 13 reședințe de județ ale Moldovei sunt sugerate de datele din tabelul de mai jos (1941, în ordinea descrescătoare a numărului de locuitori): La nivelul regiunii supusă investigației noastre, ponderea orășenilor de naționalitate română înregistrează importante creșteri față de situația din anul 1930 - de la 70,8% (1930, 419.081 locuitori) la 75,8% (1941, 468.429 locuitori). Pe de altă parte, realitățile politice interne și externe au influențat negativ evoluția demografică a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]