13,244 matches
-
metodic alimentat de fapte precise și de incidente și împins dincolo de țesătura logică în adâncurile inconștientului. E. LOVINESCU Din felul regresiv cum s-a desfășurat talentul lui Liviu Rebreanu se pot desprinde aceste constatări: romancierul percepe ruralul și aproape deloc orășenescul, îmbrățișează colectivul și nu înregistrează individualul, pătrunde mințile haotice întunecate, prăbușite în instinct și nu e în stare să analizeze conștiința, poate urmări dezlănțuirile brutale, fioroase chiar, dar nu-i este în putință să noteze deplasările nevăzute ale sufletului subtil
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Înlocuit repede clopotul bisericii drept punct de Întâlnire și referință pentru coordonarea interacțiunilor complexe ale existenței urbane. Cu numai un secol Înainte, grandoarea catedralei gotice era o măsură a statutului comunității, dar acum, instalarea orologiului orașului a devenit simbolul mândriei orășenești. În 1481, locuitorii orașului Lyon au făcut o petiție către magistratul orașului pentru un orologiu, justificând astfel cheltuirea de fonduri, „mai mulți oameni vor veni la târguri, cetățenii vor fi multumiți, veseli și fericiți și vor trăi o viață mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și cu natura. Spre sfârșitul perioadei elisabetane, englezii scoseseră complet animalele din casă, punându-le În grajduri și hambare. Se spune că englezii Îi disprețuiau pe irlandezi, galezi și scoțieni fiindcă Încă dormeau sub același acoperiș cu animalele lor4. Clasa orășenească pe cale de apariție - care mai târziu a devenit burghezia erei moderne - condamnă ceea ce consideră a fi un comportament animalic, care Îi făcea pe oameni să nu se comporte mai bine decât bestiile tâmpite pe care le Îngrijeau. În Anglia, iar
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Breslele se opuneau unei piețe libere, forței de muncă libere, comercializării terenurilor și prețurilor concurențiale - caracteristici esențiale ale economiei moderne. Pentru mai mult de patru secole, breslele s-au luptat cu o clasă capitalistă În formare folosind codurile și reglementările orășenești pentru a-și impune voința. Breslele meșteșugărești nu au fost abolite În Franța până În 1791, În Anglia până În 1813-1814, În Austria și Germania până În 1859, respectiv 1860, iar În Italia până În 18642. În Anglia secolului al XVI-lea, o categorie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și 16 octombrie 1911 și la 5 ianuarie 1912, ca supliment al „României muncitoare”, organul sindical al Partidului Social Democrat. Într-un succint program se precizează că L. n. dorește să contribuie la „luminarea maselor și în special a proletariatului orășenesc și sătesc prin știință și artă”. Versuri semnează Al. Vlahuță, D. Th. Neculuță, Ada Negri (poemul Proletarii, tradus de Vlahuță), iar proză I.L. Caragiale și I.C. Vissarion. Sunt reproduse fragmente din articolul Decepționismul în literatura română al lui C. Dobrogeanu-Gherea
LUMEA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287888_a_289217]
-
Cultura și Literatura Română în Bucovina” salută fondarea asociației, exprimându-și satisfacția față de programul de acțiuni anunțat. În numeroase zone ale țării - „Pe unde a sosit ideea proclamată în capitală a deșteptat entuziasme generoase, aspirațiuni mântuitoare” - apar secții județene și orășenești ale noii instituții. Societatea trece fără întârziere la organizarea de cursuri și școli pentru adulți, cursuri pentru muncitori și micii meseriași. În programele de învățământ o atenție deosebită era acordată limbii și literaturii române, istoriei naționale. Prima școală, cu șaptezeci
SOCIETATEA PENTRU INVAŢATURA POPORULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289767_a_291096]
-
etice. De la intriga sumară a celor dintâi nuvele se trece, ulterior, la alta amplificată, scriitorul introducând un material de viață mai bogat, dar fără a se pierde niciodată din vedere conflictul principal. S. s-a simțit atras și de mediul orășenesc, pe care a încercat să îl descrie în câteva nuvele (Un paravan, Mâhnirile lui Trică, Din valurile vieții, Prințesa, Un democrat). Vede orașul ca un loc de pierzanie și imaginează intrigi puternice, cu situații dramatice și, de obicei, cu deznodăminte
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
care țintește claritatea și exactitatea comunicării, de unde și preferința pentru cuvintele uzuale. Neologismele sunt puține și folosite cu chibzuință. Sfătoasă și fluentă numai în măsura în care se referă la mediul rural, expunerea devine aspră și stângace când el se apleacă asupra vieții orășenești. Topica este adeseori afectivă, influențată de poziția naratorului, implicat în evenimentele relatate. La realismul nuvelelor și romanelor sale (Mara, mai ales) contribuie într-o măsură deosebită procedeele retoricii populare (fraze scurte, stil indirect, interogații, expresii și imagini specifice), precum și folosirea
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
poate, să fie distinsă și a treia categorie, aceea a romanelor ce fac legătura între cele două medii (sat-oraș) și dintre cele două cicluri (Delirul, Viața ca o pradă, în parte Marele singuratic). Satul nu dispare complet în aceste romane orășenești. Scriitorul are mereu un ochi atent la ceea ce se petrece acolo. Spionii lui se duc sau se întorc din satul românesc postbelic și îi dau de veste. Nu toate romanele pe teme urbane au aceeași valoare estetică. Risipitorii este un
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
să reînnoade legăturile cu marea creație interbelică. Originar bucolic, registrul motivelor - apartenența la un spațiu matrice rustic, proiectarea în mit a obiceiurilor și datinilor, evocarea continuității etnice, elogiul străbunilor țărani, lauda roadelor, nostalgia pierderii valorilor satului pe măsura pătrunderii civilizației orășenești ș.a. - e abordat fie dintr-o perspectivă senină, idilică, fie prin afirmare energică, pe linia expresionismului țărănesc al momentului. În căutarea timbrului personal, o mare încordare ia în stăpânire poemul, desfășurat de obicei amplu, în metaforice viziuni concentrice. Frecvent, Arcadia
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
în 1802, de teama pazvangiilor) în zona Brașovului. Sub domnitorul Grigore Dimitrie Ghica primește o slujbă mai însemnată la Departamentul Episcopiei Obștirilor (1825-1827) și rangul de serdar (septembrie 1827). În timpul Regulamentului Organic veghea la respectarea legilor, fiind membru în Sfatul Orășenesc al Bucureștiului (1831-1832, 1836-1837) și Președinte al Tribunalului Agiei (1831-1836). Rămas fără funcții (în 1847 se plângea lui Gheorghe Bibescu că era „horopsit”), se ocupă, la fel de zelos, de afacerile familiei, numeroase după trei căsnicii. Dintre copiii săi, mai cunoscuți au
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
vrea să îl impună acestor latini de răsărit inerți, vegetativi, resemnați în nenorocul lor istoric. V. pornește de la ideea (Prolegomene sociologice la satul românesc) că există două Românii, una profundă, eternă, creatoare, stabilizatoare (România rurală), alta impură, tranzacțională, instabilă (România orășenească). E o teorie veche în publicistica românească. Sămănătoriștii făcuseră din ea o utopie și un criteriu de judecată morală și estetică. El dă altă justificare acestei compartimentări: „Țărănimea nu e reacționară. Ea e conservatoare și pasivă [...] E satul forma politică
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
2004). Odată cu intrarea în noul mileniu, capitaliștii români ating perioada lor de maximă ascensiune. Încep achizițiile de mari dimensiuni, până atunci sustrase privatizării prin statutul de regii autonome. Achiziționează tutunul, o parte a căilor ferate, mai multe regii municipale și orășenești, transportul auto, domină industria construcțiilor. Pentru a câștiga respectabilitate și a evita plata unor taxe, înființează companii în străinătate, în numele cărora fac achiziții în economia românească. Obțin uriașe scutiri și reeșalonări de datorii. Pătrund puternic în mass-media, dar și în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
folosesc tehnologii și echipamente moderne, fiabile, eficiente. 2. Metode de epurare a apelor reziduale Epurarea apelor este un proces complex de reținere și neutralizare a substanțelor nocive dizolvate, în stare coloidală sau de suspensii, prezente în apele uzate industriale și orășenești, care nu sunt acceptate în mediul acvatic în care se face deversarea apelor tratate și care permite refacerea proprietăților fizico-chimice ale apei înainte de utilizare. Epurarea apelor uzate cuprinde două mari grupe de operații succesive: reținerea sau neutralizarea substanțelor nocive sau
Epurarea apelor uzate. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Onea Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1218]
-
ordinii prin intermediul excluderii din codul nostru a tuturor abaterilor de la principiile care au stat la baza statutelor juridice ale Împăratului Alexandru al II-lea”. Concomitent, În scopul asigurării unei baze sociale largi, programul partidului prevedea reorganizarea autoadministrării de zemstvă și orășenești În baza reprezentării tuturor păturilor sociale, precum și participarea Întregii populații autohtone În organele de autoadministrare. Aceasta ar fi dus la influența preponderentă a reprezentanților populației românești din ținut În organele autoadministrării locale. Programul partidului mai revendica introducerea limbii materne În
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
Simion Florea Marian ori necrologurile despre Aurel Vlaicu (redactat de învățătorul Vasile I. Stoica) și Emil Gârleanu (scris de Pamfil Șeicaru). În numărul 16/1912, Vasile I. Stoica salută, într-un amplu articol, înființarea la Bârlad a primei biblioteci publice orășenești din țară, din inițiativa și prin grija lui G. Tutoveanu. În numărul din 26 martie 1915 se anunță cedarea drepturilor de editare lui I.G. Ciorescu. Noua conducere subliniază, în următoarele două numere care vor mai apărea, că R. „acum mai
RASARITUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289139_a_290468]
-
circulă pe cale orală, dar și în manuscrise, fiind influențat de poezia cultă. Cercetătorul vede în Anton Pann mai mult un editor, antologia Spitalul Amorului sau Cântătorul dorului fiind apreciată ca „un document de istorie literară și un testimoniu de folclor orășenesc”. Amplul studiu Cezar Bolliac (1966) îl situează pe scriitorul pașoptist în epocă și stăruie cu deosebire asupra ziaristului, despre care monograful aduce informații și interpretări noi. O monografie este și Ion Pillat (1974), iar o incursiune istorico-literară cu deschideri erudite
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
multdiscutat al urbanizării literaturii noastre, la care cu toții ne străduim teoretic, Concert din muzică de Bach constituie un fapt incontestabil. O nouă literatură română începe printr-o afirmație definitivă; sub ochii noștri se înfăptuiește o mare frescă a vieții noastre orășenești. E. LOVINESCU D-na Papadat-Bengescu a creat o ideologie feminină. Noțiuni ce se exclud, apropieri neîngăduite - dacă posibilitatea și legitimitatea împreunării lor o căutăm pe suprafețele liniștite ale logicii obișnuite. Sunt însă și altfel de logici; există o logică a
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
1957-1959), unde va absolvi Liceul „Spiru Haret”. Frecventează Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității bucureștene (1959- 1964), iar după terminarea studiilor este numit profesor la Greaca, județul Giurgiu. Între 1966 și 1968 e bibliotecar la Biblioteca Orășenească din Ploiești, iar între 1968 și 1970 este secretar al cenaclului literar al Uniunii Scriitorilor, condus în acea perioadă de Miron Radu Paraschivescu. Din 1970 până la sfârșitul vieții lucrează ca redactor la „România literară”. M. începe să scrie versuri - și
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
laicilor care profesează în școlile primare și gimnaziale, liderii Bisericii n-ar trebui să mai deplângă proporția în care adolescenții români și țigani se întâlnesc nu la rugăciune, la școlile duminicale și în fața altarelor, ci la zaiafet, în orbitoarele discoteci orășenești. Ineficienta intervențiilor statului în problema integrării țiganilor este vizibilă, deși resursele financiare ale instituțiilor guvernamentale nu sunt deloc neglijabile. Politicile welfare state sunt însă rareori garantul unei juste emancipări sociale, care nu poate exista fără ideea de meritocrație. Va putea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de cadre formate la reluarea activității noastre legale. Iată numai câteva din piedicile peste care a trebuit să trecem. și cu toate acestea, am izbutit să extindem asupra întregii țări o rețea de organizații vii și active, creând 123 secțiuni orășenești și 592 secțiuni sătești, ducând pentru prima dată, cuvântul socialismului surorilor noastre de la țară. Am ajuns să organizăm în secțiunile noastre 123.561 de membre și să ne afirmăm cu hotărâre pretutindeni unde era nevoie de luptă pentru interesele clasei
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ales și el primar al Craiovei În 1996. Nu În ultimul rând, În urma negocierilor cu partidul lui Ion Iliescu, PSM a primit În 1995 două posturi de prefecți În care au fost numiți: Mihai Viziru, fost prim-secretar al Comitetului Orășenesc Drobeta Turnu-Severin, și Costel Alic, fost director al unei Întreprinderi de stat. Partidul România Mare (PRM) a fost fondat În iunie 1991 la inițiativa lui Corneliu Vadim Tudor și a lui Ion Barbu. Amândoi serviseră atât Securitatea, cât și pe
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
răspundere În domeniul de activitate. În 1951, aparatul de partid număra 15.184 de membri (cadre politice, personal auxiliar) din care: 1.570 membri În aparatul central al CC al PMR și 13.614 În aparatul comitetelor regionale, raionale și orășenești. În aparatul de partid, predominau muncitori calificați - 51,8%, În aparatul CC și 65,64%, În aparatul local. 65,02% dintre membrii aparatului local aveau doar patru - șapte clase elementare. Capitolul 2 se referă la constituirea nomenclaturii CC al PMR
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
bune care să adopte linia partidului, s-o pună În practică, s-o apere, să lupte pentru ea. Învățământul de partid era organizat pe trepte: elementar, mediu și superior. Formele elementare și medii cădeau În sarcina comitetelor regionale, raionale și orășenești de partid, care trebuiau să le Îndrume, să le controleze. Învățământul elementar de partid cuprindea cercurile de politică curentă, cursurile de partid serale, cursurile pentru activul de partid de la sate, cercurile pentru studierea istoriei PCUS. Învățământul mediu de partid era
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
PMR și instituțiile centrale de partid (1955); Referat privind compoziția (socială, națională, după sex, avere, profesii, vechimea În partid, școli de stat și de partid) a cadrelor cu muncă politică din aparatul CC al PMR, al comitetelor regionale, raionale și orășenești, existente În funcții la 1 aprilie 1957. Cartea Nicoletei Ionescu-Gură este foarte densă În informație și demonstrează un volum mare de muncă de cercetare În arhivele militare și În arhivele partidului. Ea oferă numeroase date statistice despre compoziția aparatului și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]