1,823 matches
-
aceste cântări patriotice le întrerumpeau cu strigătul: Să trăiască! La o așa neobișnuită mișcare nocturnă, în pașnicul orășel, o fereastră a căscioarei albe se deschidea și în cadrul negru al cercevelelor ei, supt reflexul torțelor, clătinate cu vie emoțiune de junii oratori, se prezenta cu o statură șuie, dar dreaptă și semeață, un bătrân în haine monacale, al cărui cap, încununat cu păr cărunt, purta cam lăsată pe creștet mai la vale o capuție sau tichie de catifea neagră cu bumb roșu
150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) - Cuvântările lui Timotei Cipariu la Adunările Astrei by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5364_a_6689]
-
pune la punct pe toți comesenii; dar comite imprudența de a-l acroșa pe Antipa - o prezență discretă și o forță latentă, în aburii de mâncare și alcool ai petrecerii. E suficient ca acesta să-și îndrepte privirea spre nefericitul orator pentru a-i pune pe chip masca morții. Totul în câteva clipe, parcurse au ralenti: "He, he, Antipa, preafericitule, ai auzit tu trâmbițele din cer și ți-a vorbit ție porumbelul? Ai ținut mielul în brațe? Ai făcut tu pe
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
în apariție, încît în 1969 se publicase al cincilea volum. Dificultățile, sub regimul cenzurii totalitarismului, începeau de acum încolo. Pentru că de la al șaselea volum începea editarea publicisticii și, apoi, a discursurilor parlamentare și a discursurilor de la întrunirile politice ale marelui orator care a fost Delavrancea. Și aici cenzură opera drastic. Volumele șase și șapte au trecut de cenzură fără mari dificultăți. Marea încercare a fost al optulea volum, conținînd discursurile parlamentare. S-a nimerit că data apariției să fie anul 1971
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
comun acord cu editoarea, s-a decis să reediteze acel volum. Acum realizăm cît de maltratat a fost acel volum, încît din unul vor ieși două, în două părți distincte. Deocamdată, a apărut Partea I conținînd discursurile parlamentare rostite de orator în numai doi ani, între noiembrie 1894 și aprilie 1896, urmînd că celălalt, aflat în tipar, să publice pe cele rostite între 1886-1917. Astfel încît, prin această benefică reeditare, vom avea textul cu adevarat integral al ediției Delavrancea, unul dintre
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
un prilej pentru a lovi exclusiv în adversari, deși partidul său procedase, din plin, de aceleași mijloace. Interesante, pline de forță expresiva sînt și discursurile lui Delavrancea (au fost multe pe această temă) pe marginea legii care interzicea schimbarea numelui. oratorul invocă modalitatea factice a stabilirii numelui (cu particulă finală în escu) între 1830-1860, fără înregistrare la starea civilă. De aceea consideră această lege a fi monstruoasa. Dar mai demne de interes sînt discursurile sale prin care apără principiile liberale ale
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
șmenar. Traversează sălile țanțoș și agale, ca un fante cu tangaj. TIPUL VULGAR. Să-i spunem, convențional, Răcnelea. E mult și colțos. Masiv și butucănos. Dacă punem la socoteală și coatele, ocupă trei scaune cu-n singur mandat. Ca să arate oratorului, sălii și, eventual, județului că el e de altă părere, Răcnelea hăulește. Scoate un fel de onomatopei strașnice și pământoase, cam așa: - Uăh! Iha! Niiio! Ee-hă! TIPUL TEMBEL. Să-i spunem Fonfo. Confundă țările cu capitalele și instituțiile internaționale cu
Recital George Pruteanu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16155_a_17480]
-
joc, comunicare autentică, dezvoltarea imaginației. Trei săptămâni, timp de 3 ore pe zi, copiii învață să se simtă bine în limba străină pe care o aud în permanență în jurul lor. Adolescenții între 13 și 17 ani descoperă că pot fi oratori, jurnaliști, actori sau chiar scriitori în limba pe care o îndrăgesc“, precizează directorul de studii, dna Monica Diaconu. Și pentru cursanții adulți, limbile engleză, franceză și germană vor fi predate în regim intensiv (de patru ori pe săptămână). Profesorii din
Agenda2006-26-06-general5 () [Corola-journal/Journalistic/285101_a_286430]
-
pe Maiorescu să-și construiască studiile ca pe niște pledoarii; profesoratul, oratoria de catedră și de la tribuna Parlamentului îl învățaseră arta de a atrage publicul de partea lui. Fapt curios, Maiorescu nu s-a comportat însă în scris ca un orator, nu a privilegiat latura orală a discursului; dacă argumentarea sa este uneori de tip oratoric, el rămâne un campion al textului elaborat cu mare migală, până la ultima virgulă” (p. 247). Rânduri ca acestea i se potrivesc de minune lui Mihai
Stilul intelectual (III) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5227_a_6552]
-
dobândirea de cunostintenoi cu privire la fenomene și procese, formularea și validarea de ipoteze originale, modele conceptuale și teorii.Premiile acordate poartă numele unorpersonalitati reprezentative pentru domeniul de referință și care au aparținut Masoneriei”, a declarat, la rândul său, Remus Borza, Marele Orator al MariiLoji Naționale din România și producătorul general al evenimentului.
Marea Lojă premiază personalitățile din România by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78706_a_80031]
-
rămas fascinată de teatru, care o transpunea într-o altă lume, pasiune pe care n-a abandonat-o aproape niciodată. Lucia Demetrius urmează Școala Centrală (liceu de elită, unde directoare mai era încă Maria Delavrancea, soția scriitorului și a marelui orator, pe care o admiră și o îndrăgește. Restul corpului profesoral i se pare antipatic. Mai toate profesoarele sunt fete bătrâ-ne, acrite. Viitoarea directoare, Elena Rădulescu-Pogoneanu, soția cunoscutului junimist, elev al lui Titu Maiorescu, era autoritară și mereu ironică. S-ar
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10888_a_12213]
-
cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă! Tânărul care îi îngrijește pe cei grav bolnavi, Sf. Alois de Gonzaga, este exemplul autosacrificării: „Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu! Figura vestitului predicator și orator „cu vorbă dulce ca mierea“, Sf. Francisc din Salez, este așezată între ghirlande de flori viu colorate: „Ferice de cei blânzi, căci ei vor moșteni pământul! Sfântul care a predicat păsărilor, „trubadurul sărăciei sacre“, Sf. Francisc din Assisi, este exponentul
Agenda2003-24-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281131_a_282460]
-
Sorin Lavric Ca mai toate figurile deosebite ale Antichității latine, Marcus Tullius Cicero impresionează prin risipa polivalentă a înzestrărilor arătate. Om politic și jurist, filozof și istoric, orator și lingvist, cărturarul născut în 106 î. Hr. se arată nepăsător doar față de științele exacte. Oricum, dincolo de deschiderea sa enciclopedică, astăzi este privit drept principalul mijlocitor între cultura greacă și cea latină. Autorul dialogului Hortensius sive de philosophia (Hortensius sau despre
Sfîrăitul oratoriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7010_a_8335]
-
latinești pentru conceptele tradiționale ale gîndirii grecești. Așadar, un pionier pe umerii căruia avea să se ridice tiparul limbilor neolatine de mai tîrziu. Cartea de față, Partitiones oratoriae (Arta oratoriei), face parte din corpusul scrierilor ciceroniene despre retorică, alături de De oratore (Despre orator), Orator (Oratorul), Brutus și De optime genere oratorum (Despre cel mai bun gen al oratorilor). Judecată strict sub unghiul conținutului, avem de-a face cu o sobră și aridă incursiune în mecanismul oratoriei antice. Pedant și meticulos, Cicero
Sfîrăitul oratoriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7010_a_8335]
-
conceptele tradiționale ale gîndirii grecești. Așadar, un pionier pe umerii căruia avea să se ridice tiparul limbilor neolatine de mai tîrziu. Cartea de față, Partitiones oratoriae (Arta oratoriei), face parte din corpusul scrierilor ciceroniene despre retorică, alături de De oratore (Despre orator), Orator (Oratorul), Brutus și De optime genere oratorum (Despre cel mai bun gen al oratorilor). Judecată strict sub unghiul conținutului, avem de-a face cu o sobră și aridă incursiune în mecanismul oratoriei antice. Pedant și meticulos, Cicero dezvăluie rețeta
Sfîrăitul oratoriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7010_a_8335]
-
tradiționale ale gîndirii grecești. Așadar, un pionier pe umerii căruia avea să se ridice tiparul limbilor neolatine de mai tîrziu. Cartea de față, Partitiones oratoriae (Arta oratoriei), face parte din corpusul scrierilor ciceroniene despre retorică, alături de De oratore (Despre orator), Orator (Oratorul), Brutus și De optime genere oratorum (Despre cel mai bun gen al oratorilor). Judecată strict sub unghiul conținutului, avem de-a face cu o sobră și aridă incursiune în mecanismul oratoriei antice. Pedant și meticulos, Cicero dezvăluie rețeta ce
Sfîrăitul oratoriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7010_a_8335]
-
ale gîndirii grecești. Așadar, un pionier pe umerii căruia avea să se ridice tiparul limbilor neolatine de mai tîrziu. Cartea de față, Partitiones oratoriae (Arta oratoriei), face parte din corpusul scrierilor ciceroniene despre retorică, alături de De oratore (Despre orator), Orator (Oratorul), Brutus și De optime genere oratorum (Despre cel mai bun gen al oratorilor). Judecată strict sub unghiul conținutului, avem de-a face cu o sobră și aridă incursiune în mecanismul oratoriei antice. Pedant și meticulos, Cicero dezvăluie rețeta ce se
Sfîrăitul oratoriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7010_a_8335]
-
tiparul limbilor neolatine de mai tîrziu. Cartea de față, Partitiones oratoriae (Arta oratoriei), face parte din corpusul scrierilor ciceroniene despre retorică, alături de De oratore (Despre orator), Orator (Oratorul), Brutus și De optime genere oratorum (Despre cel mai bun gen al oratorilor). Judecată strict sub unghiul conținutului, avem de-a face cu o sobră și aridă incursiune în mecanismul oratoriei antice. Pedant și meticulos, Cicero dezvăluie rețeta ce se ascunde în spatele virtuozităților retorice. Sîntem purtați cu acuratețe în structura unui discurs alcătuit
Sfîrăitul oratoriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7010_a_8335]
-
metoda atică - a clarității aride și logice - nu te ajută defel. E nevoie de coregrafie proprie în jocul retoric, iar aici doar calitățile native te pot ajuta. Numai că talentul retoric nu se învăța, iar asianicii știau acest lucru. Un orator iscusit nu excelează în substanța ideilor rostite, ci în arta de a le însoți cu un joc de scenă convingător. Aidoma unui actor care știe să intre în rol, oratorul bun păstrează trează atenția publicului, indiferent de ceea ce spune. "Eu
Sfîrăitul oratoriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7010_a_8335]
-
retoric nu se învăța, iar asianicii știau acest lucru. Un orator iscusit nu excelează în substanța ideilor rostite, ci în arta de a le însoți cu un joc de scenă convingător. Aidoma unui actor care știe să intre în rol, oratorul bun păstrează trează atenția publicului, indiferent de ceea ce spune. "Eu așa cred, că în primul rînd natura și talentul aduc cea mai mare forță în arta vorbirii. Într-adevăr, scriitorilor despre care a vorbit mai înainte Antonius nu le-a
Sfîrăitul oratoriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7010_a_8335]
-
cea mai mare forță în arta vorbirii. Într-adevăr, scriitorilor despre care a vorbit mai înainte Antonius nu le-a lipsit cunoașterea tehnicii artei de a vorbi, ci talentul. Căci trebuie să existe mișcări repezi ale sufletului și ale firii oratorului, ascuțite la gîndire și bogate în explicații și în podoabe ale vorbirii, dar și o memorie puternică și îndelung păstrătoare. Dacă cineva consideră că toate aceste calități se pot dobîndi prin învățarea meșteșugului este un lucru fals; căci ar fi
Sfîrăitul oratoriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7010_a_8335]
-
să țină loc de realitate. Pe scurt, ne-am deprins să privim cuvintele ca pe o mască al cărei rost e disimularea narcisică. Vorbele mint, iar cei care le vîntură seamănă suspiciune. De aceea, decît un ipocrit cu pretenții de orator mai bine un alexic care tace și face. A patra cauză privește efectul de sterilizare a limbii sub presiunea ideologiei dominante: pe de o parte, limba este chiuretată de conotații ce sînt considerate inavuabile sub raportul standardelor în vogă, pe
Sfîrăitul oratoriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7010_a_8335]
-
de a se împiedica în ele. Rezultatul este aplatizarea filonului afectiv al limbii, cu toate consecințele pe care le resimțim astăzi: scleroza flexionară, sărăcirea lexicală și treptata mumificare a limbii. Într-un asemenea mediu verbal, chiar să vrei să fii orator, nu mai ai cu ce: ca o piele care a fost tăbăcită pînă la tocirea oricărei asperități, limba și-a atrofiat virtuțile expresive și a devenit stearpă. O folosim ca pe o apă de gură care trebuie să aibă efect
Sfîrăitul oratoriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7010_a_8335]
-
înscrise la tribunal după data de 9 februarie. Observatorii stăteau la balcon și n-aveau dreptul să participe la discuții. Și totuși, în seara de 13 martie, telespectatorii au putut vedea, în obișnuita retransmitere a ședinței, o scenă neobișnuită: un orator de la balcon, care se adresa adunării fără microfon, bazîndu-se exclusiv pe resursele vocii sale! “Domnule președinte, Onorat Consiliu, Îngăduiți-mi înainte de toate să vă cer scuze pentru faptul că vă vorbesc de sus. (Rîsete) Mă numesc Ștefan Cazimir și sînt
Cine era? by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13010_a_14335]
-
între rugăciune și poezie”, cum menționează el în Notă asupra ediției la volumul “POEZII DIN ÎNCHISORI”. Că publicist, a semnat în Cuvântul Românesc multe biografii ale unor eroi sau luptători din rezistență anticomunista care au luat calea eternității. Era un orator desăvârșit. În anul 1999 a conferențiat în Sala Dalles din București unde a fost aplaudat în picioare minute în șir. Conferințele pe care le ținea în cadrul Simpozioanelor estivale de la Câmpul Românesc penetrau adânc în conștiința ascultătorilor care îl urmăreau captivați
Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
Logos este neîntrerupt conducătorul nostru, El pătrunde în sufletul nostru și face pace dacă în el este război. Ce mijloc minunat de a potoli patimile sălbatice și de-a stinge focul sufletesc! El nu ne face poeți, nici filosofi, nici oratori distinși. El ne învață și ne face din muritori, nemuritori, din oameni, Dumnezei; ne ridică de la pământ la acele locuri, ale căror margini se află dincolo de Olimp. Veniți, deci și învățați, voi, grecilor! Fiți ca mine, căci și eu eram
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]