1,318 matches
-
înfășurate pe trup. Ca un soi de senator roman cu o togă ceva mai originală. Văzându-l, prima reacție a alogenilor a fost să întrebe ghidul român dacă nu cumva individul care li se vântura prin față a evadat de la ospiciu. Dacă nu o fi vreun glumeț. Răspunsul românului a venit imediat. Nici vorbă să fie un individ sisi la scufiță. Ba chiar au avut șansa să le treacă prin fața ochilor un individ extrem de fericit. Care s-a aprovizionat cu hârtie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
că în mâini i-au crescut o sabie și un sceptru. Într-o vreme, la spitalele de nebuni, secțiile pentru arhangheli erau tot timpul pline. Astăzi, oaspeții sunt mai rari, dar mai găsești. Și nici nu e cazul să cutreieri ospiciile. Dai peste ei în tot locul, de cele mai multe ori la televizor. La un an după ce Bebe M. s-a luptat cu romanul Arhanghelul dreptății și se poate spune că l-a biruit, omul a simțit nevoia să mai răsfoiască o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
al meu care lucra la spitalul de nebuni. Credeam că mă ceartă pentru că-i eram dragă, însă el o făcea, și pe bună dreptate, pentru că habar n-aveam ce vorbesc. Într-o bună zi m-a luat cu el la ospiciul aflat undeva pe câmpurile din afara orașului. Era instrumentist de muzică rock și-și câștiga acum existența oferindu-le nebunilor audiții muzicale. Asta de când autoritățile interziseseră apariția în public a formațiilor rock. Își căra discurile după el la spital și dădea
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
lasă pe masă. Unghiile îmi sunt rotunde. și, până la urmă, chiar și monedele cu care plătesc consumația. Astfel de aglomerări s-au produs și cu femei gravide, cu bastoane sau cu indivizi cărora le lipsea un deget. După vizita la ospiciu n-am mai avut dorința să înnebunesc, ci mi-am dat toată silința să rămân întreagă la minte. N-am mai vrut să-mi dăruiesc trupul nebuniei, transformându-l într-un câmp de manevre, n-am vrut să mă chinuiesc
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
care a funcționat acolo până la 1886. La această dată el a fost mutat în centrul orașului, în fostul palat domnesc a lui Mihalache Sturza, refăcut anume pentru acest scop. Iar în locul vechei mănăstiri Socola, s-au ridicat modernele pavilioane ale Ospiciului de alienați. (Din colecția Socec et Comp. Iași) Pag. 126. Sus: Mihail Kogălniceanu. Jos: Vasile Alecsandri. (Fotografii vechi) Pag. 127. Tit Liviu Maiorescu și Vasile Conta. (Clișee Cartea Românească). Pag. 129. Ioan Nădejde, V. G. Morțun și Alex. Ionescu. (Fot. vechi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ieșean Bardasarie, înfățișând, într-o atmosferă animată și plină de pitoresc, aspectul vechi al acestui local cu faimă. Pag. 188. Spre Cetățuia. (Foto M. H.) Pag. 191. Teatrul Național de la Copou, după o fotografie veche. Pag. 192. Mănăstirea Socola și Ospiciul de alienați. (Colecțiunea Socec et Comp., Iași) Pag. 193. Case vechi, în str. Ștefan cel Mare. (Polyfoto) Pag. 194. Turnul bisericii Bărboi, a cărei înfățișare de campanile italian și a cărei zveltă siluetă fac din el unul din cele mai interesante
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Don Quijote care nu rămîne Înlăuntrul iluziei sale și, trezindu-se, vede morile de vînt cu care s-a războit stînd batjocoritoare cu aripile desfăcute În vînt. Decăderea din iluzie aduce după sine decăderea din mister. Un Don Quijote internat Într-un ospiciu pentru a se vindeca de rătăciri și vedenii n-ar interesa decît medicul său. Și poate și mai rea, În cazul lui Aiax, e decăderea din ceea ce orgoliul unui om izbutește să suporte. Însă orgoliul, ca și deșertul, ne poate
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
siguranță, fiindcă se tot învârtește pe lângă glasvand; probabil are o gaură prin care se uită, căci aud parchetul scârțâindu-i sub pași, pe acolo.“ Cu răsuflarea tăiată, ascultam/pândeam ca niște condamnate plecarea lui, după care respiram, ca scăpate de la ospiciu. Vezi deci de cine și de ce am scăpa, dacă acest cuplu reușește să rămână. Un lucru neplăcut: așteaptă un bebeluș în august. Dar mai este până atunci!! Am primit ieri cartea ta poștală din 25 ianuarie; da, ai dreptate. Cu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
În viderea oficiei D-lui Ministru de Interne (...) prin care Îmi comunică că D-ul N.T. Orășanu publicând broșura Omagiu Armatei Române și destăinuind că produsul din vânzarea ei să se dea pentru căutarea răniților români, Asociației Crucea Roșie și Ospiciului Independenței, subscrisul vă invită ca În considerațiunea frumoasei intențiuni a autorului, să depuneți toată stăruința pentru desfacerea a 15 exemplare În acest orașu pe care vi le trimitem și să Înaintați de urgență Prefecturei costul lor care este de 1
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
remarcându-se ca un foarte bun clinician. A desfășurat, paralel cu munca din laborator, o continuă activitate ca medic practician. În domeniul activității științifice, ca membru al colegiului de redacție la „Gazeta medicală de Iași” și „Analele Casei spitalelor și ospiciilor Sf. Spiridon din Iași”, a publicat o serie de cercetări din domeniul pneumologiei, în special astmul bronșic. Între anii 19161919, prof. dr. Vasile Negel a îndeplinit funcția de decan al Facultății de Medicină din Iași. A deținut mult timp funcția
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
doamna Eliahu Rips. El e din Riga. Cand au intrat rușii În Cehoslovacia, Rips, pe atunci student la Matematic), și-a dat foc În semn de protest. Fl)c)rile au fost stinse și Rips a fost trimis la un ospiciu. Acolo, cu toate c) nu avea la el c)rți, a rezolvat o celebr) problem) de algebr). Dup) ce a fost eliberat, a emigrat În Israel, cu puțin timp Înainte de r)zboiul de Yom Kippur. Deoarece nu avea preg)tire
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
r subțire, cu pielea alb), cu o Înf)țișare pl)cut). Primul lucru pe care Il observi la el este modul cum st), ț)cut. Este o Întreag) filosofie aici. Picioarele Îi sunt relaxate, mâinile Îi sunt relaxate. Într-un ospiciu, tot ceea ce a cerut a fost un scaun pe care s) stea. În timpul conversației, Îmi amintesc c) odat) am auzit despre Leibniz c) putea sta nemișcat timp de trei zile, gândindu-se. Cand Il v)d pe Rips stând așezat
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
de cetățean pățit și cu o suspectare ce insinuează scrântirea. Scriitorul umflă, recalcitrant la orice administrație, dând actelor domnului o grasă coloare de obstinație absurdă și țicnită. O sală de arme, indiciu al unui estetism muzeal, devine o încăpere de ospiciu, în mijlocul căreia domnul ni se arată ca o jivină rea, lătrătoare și incontinentă. Totul e înfățișat maniacal, necurat, într-o foarte grotescă litografie populară: Nu mergea cu pompă mare, Ci călare voinicește. Și la cap legat turcește; Cu galeongii dinpreună
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în care se spune că "Iertat este fiecărui să bea cât îl ține punga și boiul său, numai cât pre vecin și tovarăși de ospăț să nu supere. Altfel se va certa". Versurile sunt simboliste, iar o parte (Cîntece de ospiciu) un joc pur, cu efecte comice, pe baza insanităților alienaților, exemplu această parodie după Jean Richepin: Tralalali, tralalala, Am mai ucis un gardian. Tralalali, tralalala, Acum sunt liber - castelan. LUCIA MANTU Lucia Mantu caragializează și ea în "miniaturi", "instantanee", scoțând
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spiona. Vecina scrie pe gard: "Nu sunt acasă". Saraha vopsește gardul cu păcură. Unguroaica scrie atunci cu cretă. Saraha trece în sfârșit la ostilități și ia de păr pe vecină. Amenințată cu toporul, cărturăreasa înnebunește și e internată la un ospiciu. Întuneric este o admirabilă analiză a "aurei" epileptice. TEODOR SCORȚESCU O singură grațioasă nuvelă cu subiect de comedie, Popi, face din Teodor Scorțescu un autor vrednic de reținut. Aci se zugrăvește, fără caricatură, volubilitarea, orgoliul afectat, cumulul de profesii disparate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ale nefericitului poet. Faptele povestite aici sunt consemnate, de altfel, mai de mult, de acei care, în vreme, au stabilit condițiile în care Eminescu a fost ucis de un dement, datorită firește numai unei regretabile lipse de supraveghere din partea administrației ospiciului unde și criminalul și victima se găseau la un loc.” Text apărut în Universul, București, 28 iunie 1926, p.3. Reluat în Cuvântul Ardealului, Cluj, 1 iulie 1926, și în Primăvara, Sânnicolau Mare, 4 iulie 1926. Comentarii 1. Face parte
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Emilian și fiica sa Cornelia, care scria, la data de 22 iunie 1889 „... nenorocitul meu frate a murit în cea mai neagră mizerie și moartea lui a fost cauzată prin spargerea capului ce i-a făcut-o un nebun din ospiciu anume Petre Poenaru.” Comentariu Textul a apărut în România medicală, IX (1931), nr. 11, 1 iunie, p.162-163; reluat „prin bunăvoința d-lui dr. Vineș” în Extemporal, revista Liceului Mihai Eminescu din București, sept-nov. 1936, p.31-32, (unde l-am
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
acum asupra cauzelor morții lui Eminescu. O legendă creată de o frază dintr o scrisoare a sorei poetului către d-na Emilian („moartea sărmanului meu frate a fost cauzată prin spargerea capului ce i-a făcut-o un nebun în ospiciu”) se menține și astăzi. Și totuși, altul e adevărul. Eminescu a murit de... inimă. O boală de cord, precis diagnosticată de vestitul clinician prof. dr. Thomescu. Moartea celui mai mare poet al României a fost determinată de o sincopă în urma
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
celui mai mare poet al României a fost determinată de o sincopă în urma unei „endocardite”. Lucrurile se cunosc astăzi precis, grație d lui dr. Vineș, șeful de lucrări la clinica neurologică din București, care ca intern pe vremea aceea în ospiciul în care era internat Eminescu, l-a îngrijit pe nenorocitul poet făcându-i chiar el „anamneza”, ceea ce în termeni medicali înseamnă o adnotare zilnică pe o „foaie de observație” a tuturor simptomelor bolii și a tratamentului urmat de pacient. Această
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
unde fu supus supravegherii și tratamentului medical.” Se vorbește de același Institut Caritatea dar un medic spune că aici l-au adus pe poet prietenii, iar celălalt numește poliția. Vom vedea că poliția l-a dus pe Eminescu la Mărcuța, Ospiciul care ținea de Primăria Capitalei și de aici poetul va fi recuperat probabil de prieteni. Confuzia aceasta este menită, parcă, să simplifice, să netezească forțat un drum al adevărului care este extrem de complicat. Până a aborda mai aplicat, însă, acest
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
chiar nu știe aceste amănunte sau le lasă deoparte ca nesemnificative pentru cazul medical ca atare. Noi revenim cu informații din ziarele Românul, Epoca și România liberă de la începutul lui februarie 1889, care atestă că poetul a fost internat la Ospiciul Mărcuța, unde a stat până ce direcțiunea Ospiciului a declarat că nu-l mai poate ține pentru că n-are cine-i plăti spitalizarea. Aici a fost adus cu poliția, probabil imediat după insurgența parlamentară din 13 ianuarie, și abia apoi a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lasă deoparte ca nesemnificative pentru cazul medical ca atare. Noi revenim cu informații din ziarele Românul, Epoca și România liberă de la începutul lui februarie 1889, care atestă că poetul a fost internat la Ospiciul Mărcuța, unde a stat până ce direcțiunea Ospiciului a declarat că nu-l mai poate ține pentru că n-are cine-i plăti spitalizarea. Aici a fost adus cu poliția, probabil imediat după insurgența parlamentară din 13 ianuarie, și abia apoi a fost transferat la Doctorul Șuțu, întro clinică
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cine-i plăti spitalizarea. Aici a fost adus cu poliția, probabil imediat după insurgența parlamentară din 13 ianuarie, și abia apoi a fost transferat la Doctorul Șuțu, întro clinică particulară. De altfel, doctorul Al. Șuțu era și un organizator al Ospiciului Mărcuța (va fi director aici prin 1899). Confuzia aceasta între Mărcuța de la Pantelimon și Institutul Caritatea de lângă Foișorul de Foc persistă la biografii lui Eminescu și chiar la contemporani. Într-o scrisoare din 10 aprilie către un cunoscut din Iași
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
5 februarie este data presei care, fiind antedatată în acele timpuri, dă știrea ca atare în ziua fizică de calendar 4 februarie cu data de 5); 10/22 februarie 1889, Românul: despre îmbunătățirea stării de sănătate a poetului „internat la Ospiciul Mărcuța” (la fel, știre preluată amplu); 2/14 aprilie 1889, Epoca: Despre înrăutățirea stării de sănătate a poetului „aflat la spitalul doctorului Al. Șuțu”; 8/20 aprilie 1889, Epoca: Ospiciul Mărcuța a anunțat că nu-l mai poate ține pe
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Românul: despre îmbunătățirea stării de sănătate a poetului „internat la Ospiciul Mărcuța” (la fel, știre preluată amplu); 2/14 aprilie 1889, Epoca: Despre înrăutățirea stării de sănătate a poetului „aflat la spitalul doctorului Al. Șuțu”; 8/20 aprilie 1889, Epoca: Ospiciul Mărcuța a anunțat că nu-l mai poate ține pe poet internat, întreținerea nefiindu-i plătită. Li s-a cerut doctorilor Șuțu, Nikita și Alexiu un raport asupra stării sănătății poetului pentru a se institui curatela. Știrea este preluată numai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]