1,178 matches
-
comunitar, atinse etc. Cu ocazia acestor procesiuni sau pelerinaje, oamenii au confirmarea depozitării elementelor sacre În interiorul comunității și, În același timp, pot să prezinte altor comunități bogăția Însemnelor sacralității (și, implicit, puterea religioasă) a societății lor; f) rituri de consum ostentativ: În timpul sărbătorii sunt pregătite și consumate cantități uriașe de alimente și băutură. Deseori, acestea pot include mâncăruri tradiționale, care se prepară numai cu ocazia unei anumite sărbători și al căror consum implică ideea unor forme de comunicare cu duhurile strămoșilor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al potențialului, aparent fără obstacole, al puterilor tinereții). La acestea ar trebui adăugat excesul sonor (cântece sau zgomote amplificate până la limita suportabilului), blasfemiile și sacrilegiile (ca excese de negare a autorității religioase și politice) și excesul de consum alimentar (consumarea ostentativă, Într-o „nebunie” a risipei și ignorării grijilor zilei de mâine, a alimentelor și băuturilor). Excesul carnavalesc este interpretat de Bahtin ca o „victorie a josului material corporal”, adică, În plan social, o victorie a claselor populare În fața elitelor dominante
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
decadent), Din carnetul unui poet simbolist (Fragmente selecte), Declarație simbolistă, Sonet brutal (Simbolist-instrumentalist), Baladă simbolistă macabră, Ab irato (Sonet parnasian). Alte pastișe (Criticilor mei, Da ... Nebun!), iau în derâdere ridicolul de care pare că nu e conștient Macedonski prin afișarea ostentativă a unei orgolioase poze de artist damnat. Lui Șerban Cioculescu multe dintre poeziile îndreptate împotriva școlii macedonskiene i se pare că ar ilustra "mai puțin caducitatea acesteia, decât opacitatea parodistului față de fenomenul liric"87. Din punctul nostru de vedere, întrucât
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
eleganță, măgulitor, prin intermediul ironiei "urbane". Caragiale se detașează, așadar, de practica gazetăriei injurioase și de lumea zgomotoasă, "scoasă din țâțâni", veșnic amatoare de scandaluri, ,,revuluții" sau chefuri gălăgioase și impregnate de un mahalagism care îi repugnă. Violenței verbale și afirmației ostentative, Caragiale îi preferă subtilitatea ironiei care ,,joacă în satira socială a lui Caragiale, rolul sugestiei din poezie"164, după cum sesiza Șerban Cioculescu. În schițele Mici economii, Cadou, Diplomație, Om cu noroc nici un cuvânt al autorului nu indică direct că ceea ce
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
atât în perioade istorice tulburi ca formă de protest, de apărare împotriva anormalității care amenința prin aneantizare și anihilare totală a umanului, cât și în momentele de acalmie, ca revers al monotoniei, umorul negru, camuflat în excentricitatea calculată și neverosimilitatea ostentativă, dezvăluie adesea în subsidiar, ca și grotescul, un sens pozitiv. Asupra acestuia insista, spre exemplu, Antonin Artaud în Manifestele la "teatrul cruzimii" pentru care "umorul distructiv poate servi să concilieze, prin râs, obișnuințele rațiunii"201. Pornind de la premise similare, teatrul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mai cu seamă ambiguizata Inspecțiune, finalul bifurcat din nuvela Două loturi, digresiunile metatextuale din Poetul Vlahuță și din neterminata Poveste dezvăluie și în acest sens modernitatea scrisului caragialian. Stabilirea raportului de complicitate cu cititorul și demersul inedit îndreptat înspre dezvăluirea ostentativă a strategiilor scripturale, fac din Caragiale "primul nostru poietician"22, atât în planul producției literare, cât și în cel al teoriei, expusă direct în Câteva păreri și O bună lectură. În concluzie, caragialismul se manifestă în proza scriitorilor târgovișteni în
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în scopul demistificării istoriei, printr-un demers recuperatoriu totodată, prin care i se pulsează o nouă viață și i se reconfirmă "actualitatea eternă"41. 6.2.3. Pasageri într-un "accelerat al complimentelor" O formă de caragialism explicit este imitarea ostentativă, mergând pe o linie ascendentă de la recunoașterea expresă a modelului, cum procedează adesea Costache Olăreanu 42, până la parodierea și pastișarea exemplară, demonstrativă pentru asimilarea conștientă și transmutarea creativă a lecției înaintașului. În general asociată cu ideea de epigonism, de parazitare
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
liber, mai puțin costisitor și mai ales relaxant. După ce se pregătește și se servește cina, de obicei o friptură de porc sau pui, cu salată asortată, și nelipsita sticlă de vin roșu, Într-o atmosferă plăcută, familială, nu zgomotoasă și ostentativă ca pe la noi balcanicii, se strâng toate resturile menajere și se pun În containerele din apropiere. Totul este lăsat curat pentru familia sau perechea următoare, fără certuri sau altercații de priorități ale locului. Tineri mai curajoși și Înfierbântați, cu adrenalina
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
zonă descrisă cu sensibilitate În carte, ca un ținut impresionant al munților, dar și cu o durere transmisă prin surâs involuntar, unde drama Însângerată a oamenilor se consumă prin ochii calzi și umezi, dar și prin persiflarea zilnică a ospitalității ostentative față de străin. 687 În sfârșit, marele merit al autoarei acestei cărți este acela că ne-a dovedit că, dincolo de frumusețea mistică și tantrică, India și-a Învins greutatea-i elefantină cu relaxarea Împăciuitoare a Marelui Suflet și a pășit cu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
în seamă ce se întâmplă în orașele reale, nu vedem complexitatea lor, nu vrem să știm care este calitatea reală a vieții oamenilor care le locuiesc... Pe teren putem afla ce efecte poate avea mizeria insuportabilă, violența fără perspectivă, mediatizările ostentative, cinice, jignitoare doar ale tuturor relelor din orașe, discursurile demagogice, promisiunile fără acoperire... 5. Cum am putea avea orașul pe care-l vrem? Reținem câteva dintre concluziile Forumului Mondial al Orașelor (Paris, 2006): printr-o politică economică, socială, culturală care
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
lor. Mai mult decât o constatare sociodemografică, tema secesiunii urbane este un model de interpretare menit să explice cercul vicios ce se instalează între tendința "ei între ei" și înmulțirea "incivilităților". Acestea, ca și "violențele urbane", apar ca o modalitate "ostentativă" a celor săraci de a face secesiune. "Ele le permit recucerirea stimei de sine în lipsa tuturor celorlalte mijloace; se retrag din oraș pentru a se muta pe un teritoriu al lor, de unde își fac remarcată separarea prin incivilități și toată
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
teme istorice, o „lecție” de istorie a culturii, un breviar de considerații de imagologie, de istorie a mentalităților etc. Această pluritate intrinsecă a personalității, C. o descoperă și o observă în primul rând în propriul sine, și ea este semnificată ostentativ, histrionic, în Trei într-o galeră (1998), unde eul auctorial e divizat în trei „personaje” distincte: Bibulie (hipocoristicul plăsmuit spontan, cândva, de copilul Livius, ca urmare a deficienței ortofonice proprii vârstei foarte fragede, prin deformarea, probabil, a vocativului „Liviule”, e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
Întâmplare vânătorească, Târg de fete pe muntele Găina) (...). Prin poemul ciclic pe care Al. Andrițoiu îl închină Țării Moților, ne este ilustrată - în linii mari - viața de ieri și de astăzi din creierul Apusenilor. Metoda antitezei în lirică - atunci când e ostentativă - este urmărită de schematism și de retorismul ieșit dintr-un contrast valorificat pe două momente bine distincte: ieri și astăzi. Trebuie să subliniem că, exceptând unele poezii alcătuite pe vizibila antiteză, realizate prin recuzită poetică desuetă, volumul lui Al. Andrițoiu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ci ca expresie limpede a unei poziții de militant: Vreau să știu cânta în cântec Ca Beniuc, ca toboșarul Vremurilor ce-or să-mplânte Tot mai sus, stindard ca jarul. Versurile tânărului poet nu clocotesc de tumultul și bărbăția demnă, ostentativă cu care poezia lui Mihai Beniuc ne-a deprins. Nu din acest punct de vedere a învățat Florin Mugur de la dascălul său spre a cărui artă declară că aspiră. Versul lui Florin Mugur e discret, de un lirism aproape familiar
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Așa că mă gîndeam că n-ar fi rău să faci și tu asta. De pildă... chiar acum. Doar așa, să Înconjori o dată blocul. Vrea să eliberez locul! Am Înțeles. Atunci am să-i cînt În strună, dar nu la modul ostentativ. — O plimbare de douăzeci de minute, zic meditativă. Pare o idee foarte bună. Poate că mă duc. — Nu mai mult de douăzeci de minute, adaugă Suze repede. Fix douăzeci de minute. — Ok! zic. Plec chiar acum. — Bravo! Suze pare ușurată
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
aibă elemente autobiografice, din moment ce eu, omul, sunt cel ce le scrie. "Eul" meditează ineviatbil asupra propriei ființe. "Eul" are înțelesuri proprii lui, pe care nu le poate ocoli. Există elemente evident autobiografice, de plasare, în First Light. În rest, nimic ostentativ, nimic însemnat. LV. Demontezi cronolgia. Ești eminamente tandru. Încerci să incluzi în text istoria toată. Ești un filozof al istoriei, romancier ce se inspiră din dulcea taină a ceea ce nu mai e... PA. Poate e cam mult spus, filozof al
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dineuri, intermedia numiri ori destituiri de demnitari, îl însoțea pe suveran la vânătoare, se amesteca în schimbarea și numirea miniștrilor și altor demnitari. Unii o agreau, o răsfățau, alții o detestau pentru originea modestă și pentru viața libertină, pentru luxul ostentativ, pentru influența mare pe care o avea asupra suveranului. Frecvente comentarii denigratoare veneau, de exemplu, din partea lui Voltaire. Surorile regelui se solidarizau în a o denigra pe doamna du Barry în fața Mariei Antoaneta, viitoarea soție a regelui Ludovic al XVI
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dramatici simboliști care cultivă onirismul, fac din ea un loc plin de simboluri. Jarry, mai revoluționar, o tratează ca pe un spațiu cu totul abstract în care nu numai că realismul nu mai are loc, dar convențiile sunt în mod ostentativ afișate. Fondator al teatrului modern, el orientează scriitura dramatică și regia pe căile care sunt astăzi și ale noastre. Platitudinea regiilor naturaliste a provocat nu numai o stare de oboseală față de jocul imitativ, ci chiar de suspiciune cu privire la actor, judecat
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
înțelege. Zeuxis a înșelat niște brute, se spune, iar Tițian pe un hangiu." Totuși Jarry se îndepărtează radical de simboliști, tratând scena ca pe un loc abstract, și nu ca pe un spațiu oniric, unde convențiile sunt afișate în mod ostentativ. "Acțiunea se petrece în Polonia, adică Nicăieri"17, clamează el, cu ireverența-i caracteristică, în Discursul din 10 decembrie 1896 la Ubu-Rege. Pentru regia piesei, în care schimbările de loc sunt frecvente, el preconizează folosirea pancartelor, la care se recurgea
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
îl categorisea N. Iorga. În Ciocoii vechi și noi există astfel două realități literare extrem de inegale, denumite de Paul Cornea „romanul” lui Dinu Păturică și „romanțul” lui Gheorghe. Pornirea justițiară a lui F., sesizabilă în orice rând al scrierii, ajunge ostentativă în acest maniheism rigid: eroi satanici și eroi serafici, primii incriminați violent, nestăpânit, cu inclemență, ceilalți idealizați până la apoteoză. Epicul suportă, de asemenea, o schematizare maximă, până când ultima scenă o întâlnește, demonstrativ, pe prima. Subsumate tendinței apăsat pedagogice, mereu în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
literare" să se apropie de ideile realist socialiste asupra artei din Uniunea Sovietică dacă punem în paralel ideile lui Iorga și pe cele ale lui Maxim Gorki. Maxim Gorki a susținut întotdeauna că "masele nu trebuie aduse la disperare". Optimismul ostentativ, un anumit vocabular și o abundență în formele de exprimare constituie ceea ce Cehov condamna atît de vehement! Dar toate acestea au devenit o dogmă pentru Gorki și au stat la baza prieteniei lui cu Lenin. Gorki susținea că literatura are
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Înlocuise Încă orchestra). Prăpastia dintre generații ce avea să caracterizeze deceniul următor nu se făcea simțită deocamdată. „NewLook” lansat de Christian Dior În februarie 1947 (menit să contrasteze cu criza de textile din timpul războiului, noul stil, de un lux ostentativ, abunda În fuste ample, umeri falși, mâneci bufante și o avalanșă de funde și falduri) a fost adoptat, după posibilități, de femei de toate vârstele: aspectul exterior era Încă determinat de clasă și venit, mai degrabă decât de etate. Desigur
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Pentru prima oară după multă vreme, Portugalia s-a confruntat cu un val de greve. Oamenii din suburbii (mulți sosiți recent din regiunea sărăcită Alentejo) erau afectați nu doar de propria sărăcie endemică, ci și de spectacolul bogăției recente și ostentative etalate În Lisabona Învecinată. Armata, obligată să poarte „războaie murdare” În ținuturi Îndepărtate În numele unui guvern nepopular condus de tehnocrați, fierbea de resentimente, iar nemulțumirea ei avea acum un larg ecou În țară. Doleanțele tinerilor ofițeri (ale căror familii subzistau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
capitolul III), când tonul moralizator al Rezistenței a fost Înăbușit mai Întâi de problema practică a reconstrucției, apoi de Războiul Rece. Însă, dacă pe atunci scriitorii francezi sau italieni aveau Încă priză la public - și datorită angajării lor politice foarte ostentative -, cei din Ungaria sau Polonia postcomunistă au fost mai puțin norocoși. Intelectualii care au avut totuși succes În viața publică democratică erau, de regulă, „tehnocrați” - avocați sau economiști - care nu au avut un rol major În comunitatea disidentă Înainte de 1989
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
declinul Imperiului Otoman și ce se va Întâmpla cu teritoriile eliberate după sute de ani de domnie turcească) a devenit problema cea mai arzătoare a diplomaților europeni. Înfrângerea Turciei În primul război mondial, căderea otomanilor și apariția statului modern și ostentativ laic al lui Kemal Atatürk au eliminat chestiunea orientală de pe agenda europeană. Guvernați acum de la Ankara, turcii aveau destule necazuri proprii și, cu toate că retragerea lor din Balcani și din Orientul Mijlociu arab a adus un hățiș de complicații și conflicte cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]