1,360 matches
-
brațul Sulina) - Ivancea (pe brațul Sf. Gheorghe) - Crasnicol - Perișor. Această subregiune a Deltei Dunării este împărțită în mai multe unități naturale cum ar fi: Depresiunea Sireasa, Depresiunea Șontea-Furtuna, Depresiunea Pardina, Depresiunea Matița-Merhei, Grindul Chilia, Grindul Stipoc, Ostrovul Tătaru, Ostrovul Babina, Ostrovul Cernovca, Depresiunea Litcov, Depresiunea Erenciuc, Depresiunea Roșca-Buhaiova, Lunca Tulcea-Murighiol și Depresiunea Dranov-Dunavăț, etc. Delta maritimă ocupă mai puțin de 35% din suprafața Deltei Dunării, la răsărit de linia Periprava-Crișan-Ivancea-Crasnicol-Perișor. În această subregiune, ca și în cazul deltei fluviale, întâlnim zone
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
această comună a luat numele satului "Alexandru Odobescu", deși reședința ei a rămas în satul Nicolae Bălcescu. Singurul obiectiv din comuna Alexandru Odobescu inclus în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monument de interes local este situl arheologic de pe ostrovul Barza, o insulă inundabilă aflată în nordul satului Alexandru Odobescu, sit ce conține urmele unei așezări din eneolitic atribuită culturii Gumelnița.
Comuna Alexandru Odobescu, Călărași () [Corola-website/Science/301103_a_302432]
-
județul Călărași, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în zona central-sudică a județului, la limita cu regiunea Silistra din Bulgaria, pe malul stâng al Dunării. În dreptul localității Ciocănești se găsește pe Dunăre ostrovul Ciocănești. Prin comună trece șoseaua națională DN31, care leagă Călărașiul de Oltenița. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ciocănești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Ciocănești, Călărași () [Corola-website/Science/301107_a_302436]
-
Întreg șesul Bârlad-Siret este cunoscut sub topicul local de « Baltă ». În cadrul acestui șes se individualizează sectorul luncii Șiretului care merge până la valea gârlei « Ciuslucu » care se pare că a fost un curs vechi al Șiretului. În acest sector întâlnim belciuge , ostroave, balastiera Bucești-Ivești. Sectorul gridurilor din mijlocul luncii mai înalt și unde până în 1881 au existat vechile vetre de sat. Lunca Bârladului care ține de la gârla « Bârlovița » până la piciorul terasei Ivești. Microregiunea teraselor din stanga Bârladului este formată din 2 sectoare : Temperatura
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
vărsarea în pârâul Rediu (pe teritoriul comunei Codăești), are o lățime ce variază între 400 și 750 m, iar inclinarea ei fiind de 3 m la km. Pe suprafața albiei majore a pârâului Dobrovăț sunt cateva grinduri joase și un ostrov alungit (șesul Velniței). În punctele de confluenta a pâraielor afluențe și a micilor rețele torențiale, sunt conuri de dejecție în miniatură, precum și acumulări deluvio-coluviale , aduse de spălările și șiroirile de pe versanți. Forme de terase fluviale sunt slab realizate în bazinul
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
simbol al unui univers spiritual în care [Mihail] se va integra” și că „neamurile mamei, care trăiau încă viața străbunilor”, vor deveni „lumea operei sale”. Odată cu ieșirea din munți , cursul Moldovei se ramifică în depresiunile intramontane , formând grinduri , praguri și ostroave. Pe teritoriul județului Iași , Moldova curge pe o lungime de 30 km , având un debit mediu de 31,1 metri cubi pe secundă. De-a lungul curgerii sale , Moldova străbate mai multe localități , printre care și satul Verseni . Moldova se
Verșeni, Iași () [Corola-website/Science/301320_a_302649]
-
în anul 1998 avea să devină județul Ilfov. Patru obiective din comuna Brănești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice așezarea neolitică aflată în punctul Ostrov, în mijlocul lacului Brănești de pe râul Pasărea, aflat la sud-vest de satul Brănești; și situl de la Vadu Anei, din zona autostrăzii A2, la vest de sat, sit ce cuprinde o așezare geto-dacică, una din secolele al II-lea-al IV-lea
Comuna Brănești, Ilfov () [Corola-website/Science/300210_a_301539]
-
piatră, conservate, dar și în glorificarea voievozilor care le-au clădit, o parte a acestor monumente reprezentând un gest de mulțumire adus lui Dumnezeu pentru ajutorul în lupte. Unul din principalele monumente istorice, vatră de credință și de cultură românească, ostrov al evlaviei străbune, cu o existență de mai bine de șase sute de ani, adăpostind oseminte domnești și fapte de neuitat din istoria și viața spirituală a neamului nostru este și Mănăstirea Bistrița din Județul Neamț. Ctitorie a patru voievozi mușatini
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
40 km, iar suprafață bazinului de 360 km². Râul Topolnița își are obârșia de sub dealul Sergu și vârful Baiu din apropierea localităților Prejna și Costești, străbătând aproape tot Podișul Mehedinți și se varsă în Dunărea în vestul localității Simian, în dreptul insulei Ostrovul Simian. Solul este un component de seamă al învelișului geografic, rezultat al interacțiunii în timp și în spațiu a componentelor mediului geografic: relief, clima, vegetație, fauna, apa și omul într-o continuă schimbare și dezvoltare. Solurile din cuprinsul comunei Godeanu
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
ultimele decenii atestă că sub aceste nisipuri se găsesc roci tari de calcar sau chiar granitice, solul fiind creat pe o bază solidă de rocă tare. Dunărea, învolburată odinioară și liniștită după lucrările de construcții hidrotehnice de la Gura Văii și Ostrovul Mare prin formarea unor mari lacuri de acumulare, scaldă malul de nord-vest al comunei. Fluviul atinge pe «sforul apei», adică în mijlocul ei, adâncimea de 18-20 m și curge cu o viteză de până la 4,5 km/oră având un debit
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Dumitru Filișanul). Se pare că existența locuitorilor de pe aceste meleaguri este din cele mai vechi timpuri zona fiind propice așezărilor omenești găsind aici locuri prielnice pentru pescuit, vânat, pășunat și chiar semănături în ochiurile de pădure. Descoperirile făcute în zona Ostrovul Corbului dau indicații despre urme de viață din timpul orânduirii comunei primitive. Aici s-au găsit unelte, oale, reprezentări antropomorfe modelate în lut datând din anii 2500-2800 î.Hr. (perioada neoliticului dezvoltat). Printre primele urme materiale a existentei așezării românești pe
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
se lărgeste, de la cca 200m până la cca 600m când inregistrează în aval. La sud de localitatea Floresti panta scade ușor, lunca Prahovei se deschide și mai mult, ajungând la 800-900m lățime, iar despletirile și acumulările sub forma de grinduri și ostroave se înmultesc. Pe alocuri lunca Prahovei se îngusteaza până la 150-200m, cum se întâmplă în dreptul localitățiilor Stâncești, Stejaru și Tinosu, aceste sectoare alternând cu cele unde lunca are lățime de peste 800m ("de exemplu, la sud de localitatea Tărgșorul Vechi, Prahova, Leaotul
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
numele de Cadrilater. Actualmente teritoriul fostului județ este parte integrantă a Bulgariei, formând Regiunea Silistra, mai puțin estul județului, care făcea parte din plasa Silistra și care a rămas în componența teritoriului României. Este vorba despre teritoriul din jurul actualei comune Ostrov din județul Constanța. Se învecina la nord cu județele Ilfov și Ialomița, la est cu județele Constanța și Caliacra, iar la sud cu Bulgaria. Ca urmare a implicării României împotriva Bulgariei în cel de-al Doilea Război Balcanic, partea Cadrilaterului
Județul Durostor (interbelic) () [Corola-website/Science/300758_a_302087]
-
în componența României până în 1940, când prin Tratatul de la Craiova din 7 septembrie este restituit Bulgariei ca urmare indirectă a presiunilor politice germane asupra guvernului român. Reședința județului (ca și astăzi) era orașul Silistra (sau Dârstor), iar celelalte orașe erau Ostrov și Turtucaia. Teritoriul județului era împărțit în cinci plăși: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 211.433 de locuitori, dintre care 42,8% turci, 34,2% bulgari, 19,0% români, 1,4% țigani ș.a. Din punct de
Județul Durostor (interbelic) () [Corola-website/Science/300758_a_302087]
-
pronunțate și despletirile. Acest fenomen apare mai pronunțat între Târlișua și Borleasa, imediat în amonte de confluenta cu Zâmbrița care depune un con de dejecție destul de dezvoltat. Aici Ilișua aluvionează mai intens pe o porțiune de 3-400 m, încadrând un ostrov bogat în vegetație hidrofila lemnoasa și ierboasa. Câteva meandre se înregistrează în aval de Borleasa. În spațiul montan împădurit, sunt folosite doar izvoarele din lungul văilor Molișeț, Izvor și Strâmbulici. Pe valea Izvor există o sursă de apă mineralizata de
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
Oltenia, România, formată din satele Islaz (reședința) și Moldoveni. Comuna Islaz este așezată pe Dunăre, la gura de vărsare a Oltului, pe malul drept al acestuia, la cca. 10 km vest față de Turnu Măgurele. Pe Dunăre se găsește rezervația naturală Ostrovul Mare. Apele de suprafață din apropierea Islazului sunt Dunărea, Oltul și Sâiul (fostă albie a Oltului, alimentată din pânza freatică). Solul este parțial din cernoziom, parțial aluvial (în lunca Oltului și la Dunăre). Vegetația cuprinde culturi, pajiști secundare și, la Dunăre
Comuna Islaz, Teleorman () [Corola-website/Science/301805_a_303134]
-
al liniei de apărare de pe malul Oltului -- "limes Alutanus" -- pe care erau amplasate castre si alte elemente defensive. La Islaz s-a descoperit un castru de piatră și unul de pământ, amplasate în punctul "Racovița" și pe Insula Verdea, un ostrov al Dunării, acum distrus de fluviu. Acest castru roman este cunoscut și sub numele de "Cetatea Verdea" și avea dimensiunile de 340 x 120 m. Islazul era amplasat pe drumul strategic Islaz - Romula (probabil Reșca de azi, Județul Olt). La
Comuna Islaz, Teleorman () [Corola-website/Science/301805_a_303134]
-
Ostrov este o comună în județul Tulcea, Dobrogea, România, formată din satele Ostrov (reședința) și Piatra. Suprafața administrativă a comunei este de 11879,60 ha. Clima este temperat continentală, cu veri fierbinți și cu precipitații slabe; ierni geroase, cu vânturi puternice
Comuna Ostrov, Tulcea () [Corola-website/Science/301855_a_303184]
-
Ostrov este o comună în județul Tulcea, Dobrogea, România, formată din satele Ostrov (reședința) și Piatra. Suprafața administrativă a comunei este de 11879,60 ha. Clima este temperat continentală, cu veri fierbinți și cu precipitații slabe; ierni geroase, cu vânturi puternice. Temperatura medie anuală: 11,1 °C. Cantitatea medie de precipitații: 457 mm
Comuna Ostrov, Tulcea () [Corola-website/Science/301855_a_303184]
-
găsesc ruinele parțial dezvelite ale unei fortificații romane și bizantine (secolele I-VI și X-XII) și, in apropiere, ale unei basilici paleocrestine (secolele V-VI), la marginea fostului cimitir al așezării (secolele I-XII). În secolul al XIII-lea, localitatea Ostrov purta denumirea Beroe moștenită de la romani, din epoca postaureliană. În secolele I și al II-lea în partea vestică, pe malul Dunării a existat Castrul Roman Beroe, unde își avea sediul Legiunea a V-a. Dovada existenței lor sunt săpăturile
Comuna Ostrov, Tulcea () [Corola-website/Science/301855_a_303184]
-
dovadă a adaptării pe teren autohton a denumirii romane). In urma unor conflicte între comații dobrogeni și romani, cetatea a fost distrusă. Ruinele ei au fost folosite mai târziu, în perioada bizantină a Imperiului Roman, ca post de graniță. Satul Ostrov datează scriptic din 1848. A fost înființat mai întâi între Dunăre și verigă pe ostrovul format între aceste două ape, de unde și-a luat și numele de Ostrov. La început, satul se compunea din câteva grupuri de oameni veniți cu
Comuna Ostrov, Tulcea () [Corola-website/Science/301855_a_303184]
-
dobrogeni și romani, cetatea a fost distrusă. Ruinele ei au fost folosite mai târziu, în perioada bizantină a Imperiului Roman, ca post de graniță. Satul Ostrov datează scriptic din 1848. A fost înființat mai întâi între Dunăre și verigă pe ostrovul format între aceste două ape, de unde și-a luat și numele de Ostrov. La început, satul se compunea din câteva grupuri de oameni veniți cu turmele de oi din Transilvania. Această parțială transhumanță se poate dovedi prin gropile de forma
Comuna Ostrov, Tulcea () [Corola-website/Science/301855_a_303184]
-
târziu, în perioada bizantină a Imperiului Roman, ca post de graniță. Satul Ostrov datează scriptic din 1848. A fost înființat mai întâi între Dunăre și verigă pe ostrovul format între aceste două ape, de unde și-a luat și numele de Ostrov. La început, satul se compunea din câteva grupuri de oameni veniți cu turmele de oi din Transilvania. Această parțială transhumanță se poate dovedi prin gropile de forma rotundă existente pe teritoriul ostrovean, unde se crede că au fost construite bordeie
Comuna Ostrov, Tulcea () [Corola-website/Science/301855_a_303184]
-
populația a fost nevoită să se retragă, formând un “mic sat de circa 30 de familii și 106 membri”. Cu timpul numărul de locuitori s-a mărit și satul a devenit chiar comună. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ostrov se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,84%). Pentru 4,16% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Ostrov, Tulcea () [Corola-website/Science/301855_a_303184]
-
Schwartz certifică existența localității și o preia ca atare în hărțile sale. În urma sondajelor arheologice efectuate în septembrie 1969, profesorii I. Nicolaescu și C.M. Zira, au elaborat două ipoteze: că localitatea ar fi fost “o ascunzătoare de vite mari în mijlocul ostrovului”, dar, mai probabil, o “redută rusă”. Mai târziu este confirmată existența sa ca ”sat de clăcași”. Comuna s-a numit anterior descoperirii vestigiilor geto-dace “Ulmi”, datorită pădurilor de ulmi existente în zonă și avea în compunere satele Fântâna Banului (de la
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]